Kazatel 7

1 Lepší jest jméno dobré nežli mast výborná, a den smrti než den narození člověka. 2 Lépe jest jíti do domu zámutku, nežli jíti do domu hodování, pro dokonání každého člověka, a kdož jest živ, složí to v srdci svém. 3 Lepší jest horlení nežli smích; nebo zůřivá tvář polepšuje srdce. 4 Srdce moudrých v domě zámutku, ale srdce bláznů v domě veselí. 5 Lépe jest slyšeti žehrání moudrého, nežli aby někdo poslouchal písně bláznů. 6 Nebo jako praštění trní pod hrncem, tak smích blázna. A i to jest marnost. 7 Ssužování zajisté k bláznovství přivodí moudrého, a dar oslepuje srdce. 8 Lepší jest skončení věci nežli počátek její; lepší jest dlouho čekající nežli vysokomyslný. 9 Nebuď kvapný v duchu svém k hněvu; nebo hněv v lůnu bláznů odpočívá. 10 Neříkej: Èím jest to, že dnové první lepší byli nežli tito? Nebo bys se nemoudře na to vytazoval. 11 Dobrá jest moudrost s statkem, a velmi užitečná těm, kteříž vidí slunce; 12 Nebo v stínu moudrosti a v stínu stříbra odpočívají. A však přednější jest umění moudrosti, přináší život těm, kdož ji mají. 13 Hleď na skutky Boží. Nebo kdo může zpřímiti to, což on zkřivil? 14 V den dobrý užívej dobrých věcí, a v den zlý buď bedliv; nebo i to naproti onomu učinil Bůh z té příčiny, aby nenalezl člověk po něm ničeho. 15 Všecko to viděl jsem za dnů marnosti své: Bývá spravedlivý, kterýž hyne s spravedlností svou; tolikéž bývá bezbožný, kterýž dlouho živ jest v zlosti své. 16 Nebývej příliš spravedlivý, aniž buď příliš moudrý. Proč máš na zkázu přicházeti? 17 Nebuď příliš starostlivý, aniž bývej bláznem. Proč máš umírati dříve času svého? 18 Dobréť jest, abys se onoho přídržel, a tohoto se nespouštěl; nebo kdo se bojí Boha, ujde všeho toho. 19 Moudrost posiluje moudrého nad desatero knížat, kteříž jsou v městě. 20 Není zajisté člověka spravedlivého na zemi, kterýž by činil dobře a nehřešil. 21 Také ne ke všechněm slovům, kteráž mluví lidé, přikládej mysli své, poněvadž nemáš dbáti, by i služebník tvůj zlořečil tobě. 22 Neboť ví srdce tvé, že jsi i ty častokrát zlořečil jiným. 23 Všeho toho zkusil jsem moudrostí, a řekl jsem: Budu moudrým, ale moudrost vzdálila se ode mne. 24 Což pak vzdálené a velmi hluboké jest, kdož to najíti může? 25 Všecko jsem přeběhl myslí svou, abych poznal a vyhledal, i vynalezl moudrost a rozumnost, a abych poznal bezbožnost, bláznovství a nemoudrost i nesmyslnost. 26 I našel jsem věc hořčejší nad smrt, ženu, jejíž srdce tenata, a ruce její okovy. Kdož se líbí Bohu, zachován bývá od ní, ale hříšník bývá od ní jat. 27 Pohleď, to jsem shledal, (praví kazatel), jedno proti druhému stavěje, abych nalezl umění, 28 Èeho pak přesto hledala duše má, však jsem nenalezl: Muže jednoho z tisíce našel jsem, ale ženy mezi tolika jsem nenalezl. 29 Obzvláštně pohleď i na to, což jsem nalezl: Že učinil Bůh člověka dobrého, ale oni následovali smyšlínek rozličných. 30 Kdo se může vrovnati moudrému, a kdo může vykládati všelikou věc?

1 Mai mult face un nume*Prov. 15:30;22:1. bun decât untdelemnul mirositor, și ziua morții decât ziua nașterii. 2 Mai bine să te duci într-o casă de jale decât să te duci într-o casă de petrecere; căci acolo îți aduci aminte de sfârșitul oricărui om, și cine trăiește își pune la inimă lucrul acesta. 3 Mai*2 Cor. 7:10. bună este întristarea decât râsul, căci, prin întristarea feței, inima se face mai bună. 4 Inima înțelepților este în casa de jale, iar inima celor fără minte este în casa petrecerii. 5 Mai*Ps. 141:5.Prov. 13:18;15:31,32. bine să asculți mustrarea înțeleptului decât să asculți la cântecul celor fără minte. 6 Căci*Ps. 118:12. Cap. 2:2. râsul celor fără minte este ca pârâitul spinilor sub căldare. Și aceasta este o deșertăciune. 7 Averea luată prin silă înnebunește pe cel înțelept și*Exod 23:8.Deut. 16:19. mita strică inima. 8 Mai bun este sfârșitul unui lucru decât începutul lui; mai bine cel*Prov. 14:29. bun la suflet decât cel îngâmfat. 9 Nu*Prov. 14:17;16:32.Iac. 1:19. te grăbi să te mânii în sufletul tău, căci mânia locuiește în sânul nebunilor. 10 Nu zice: „Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune decât acestea?" Căci nu din înțelepciune întrebi așa. 11 Înțelepciunea prețuiește cât o moștenire și chiar mai mult pentru cei*Cap. 11:7. ce văd soarele. 12 Căci ocrotire dă și înțelepciunea, ocrotire dă și argintul; dar un folos mai mult al științei este că înțelepciunea ține în viață pe cei ce o au. 13 Uită-te cu băgare de seamă la lucrarea lui Dumnezeu! Cine*Iov 12:14. Cap. 1:15.Is. 14:27. poate să îndrepte ce a făcut El strâmb? 14 În*Cap. 3:4.Deut. 28:47. ziua fericirii, fii fericit, și în ziua nenorocirii, gândește-te că Dumnezeu a făcut și pe una, și pe cealaltă, pentru ca omul să nu mai poată ști nimic din ce va fi după el. 15 Tot felul de lucruri am văzut în zilele deșertăciunii mele. Este câte un om fără prihană*Cap. 8:14. care piere în neprihănirea lui, și este câte un nelegiuit care o duce mult în răutatea lui. 16 Nu*Prov. 25:16. fi prea neprihănit și*Rom. 12:3. nu te arăta prea înțelept. Pentru*Iov 15:32.Ps. 55:23.Prov. 10:27. ce să te pierzi singur? 17 Dar nu fi nici peste măsură de rău și nu fi fără minte. Pentru ce vrei să mori înainte de vreme? 18 Bine este să ții la aceasta, dar nici pe cealaltă să n-o lași din mână, căci cine se teme de Dumnezeu scapă din toate acestea. 19 Înțelepciunea*Prov. 21:22;24:5. Cap. 9:16,18. face pe cel înțelept mai tare decât zece viteji care sunt într-o cetate. 20 Fiindcă pe pământ nu este niciun*1 Împ. 8:46.2 Cron. 6:36.Prov. 20:9.Rom. 3:23.1 Ioan 1:8. om fără prihană, care să facă binele fără să păcătuiască. 21 Nu lua nici tu seama la toate vorbele care se spun, ca nu cumva s-auzi pe sluga ta vorbindu-te de rău! 22 Căci știe inima ta de câte ori ai vorbit și tu de rău pe alții. 23 Toate acestea le-am cercetat cu înțelepciune. Am*Rom. 1:22. zis: „Mă voi înțelepți." Dar înțelepciunea a rămas departe de mine. 24 Cu mult mai departe*Iov 28:12,20.1 Tim. 6:16. decât era mai înainte și ce adâncă*Rom. 11:33.! Cine o va putea găsi? 25 M-am apucat și am cercetat toate lucrurile*Cap. 1:17;2:12. cu gând să înțeleg, să adâncesc și să caut înțelepciunea și rostul lucrurilor și să pricep nebunia răutății și rătăcirea prostiei. 26 Și*Prov. 5:3,4;22:14. am găsit că mai amară decât moartea este femeia a cărei inimă este o cursă și un laț și ale cărei mâini sunt niște lanțuri; cel plăcut lui Dumnezeu scapă de ea, dar cel păcătos este prins de ea. 27 Iată ce am găsit, zice Eclesiastul*Cap. 1:1,2., cercetând lucrurile unul câte unul, ca să le pătrund rostul; 28 iată ce-mi caută și acum sufletul și n-am găsit: din o mie am găsit un*Iov 33:23.Ps. 12:1. om, dar o femeie n-am găsit în toate acestea. 29 Numai iată ce am găsit: că*Gen. 1:27. Dumnezeu a făcut pe oameni fără prihană, dar ei*Gen. 3:6,7. umblă cu multe șiretenii.