5 Mojžíšova 5

1 I svolal Mojžíš všecken lid Izraelský, a řekl jim: Slyš, Izraeli, ustanovení a soudy, kteréž já dnes mluvím v uši vaše; naučte se jim, a v skutku jich ostříhejte. 2 Hospodin Bůh náš učinil s námi smlouvu na Orébě. 3 Ne s otci našimi učinil Hospodin tu smlouvu, ale s námi, kteříž zde jsme nyní my všickni živí. 4 Tváří v tvář mluvil Hospodin s vámi na té hoře z prostředku ohně, 5 (Já jsem pak stál mezi Hospodinem a mezi vámi toho času, abych oznámil vám řeč Hospodinovu; nebo jste se báli ohně, a nevstoupili jste na horu), řka: 6 Já jsem Hospodin Bůh tvůj, kterýž jsem tě vyvedl z země Egyptské z domu služby. 7 Nebudeš míti bohů jiných přede mnou. 8 Neučiníš sobě rytiny, ani jakého podobenství těch věcí, kteréž jsou na nebi svrchu, ani těch, kteréž na zemi dole, ani těch, kteréž jsou u vodách pod zemí. 9 Nebudeš se jim klaněti, ani jich ctíti. Nebo já jsem Hospodin Bůh tvůj, Bůh silný, horlivý, navštěvující nepravost otců na synech do třetího i čtvrtého pokolení těch, kteříž nenávidí mne, 10 A činící milosrdenství nad tisíci těch, kteříž mne milují, a ostříhají přikázaní mých. 11 Nevezmeš jména Hospodina Boha svého nadarmo, neboť nenechá bez pomsty Hospodin toho, kdož by bral jméno jeho nadarmo. 12 Ostříhej dne sobotního, abys jej světil, jakož přikázal tobě Hospodin Bůh tvůj. 13 Šest dní pracovati budeš, a dělati všeliké dílo své; 14 Ale dne sedmého odpočinutí jest Hospodina Boha tvého. Nebudeš dělati žádného díla, ty i syn tvůj i dcera tvá, i služebník tvůj i děvka tvá, vůl i osel tvůj i všeliké hovado tvé, i příchozí tvůj, kterýž jest v branách tvých, aby odpočinul služebník tvůj a děvka tvá jako i ty. 15 A pamatuj, že jsi byl služebníkem v zemi Egyptské, a vyvedl tě Hospodin Bůh tvůj odtud v ruce silné, a v rameni vztaženém. Protož přikázal tobě Hospodin Bůh tvůj, abys světil den sváteční. 16 Cti otce svého i matku svou, jakož přikázal tobě Hospodin Bůh tvůj, aby se prodleli dnové tvoji, a aby tobě dobře bylo na zemi, kterouž Hospodin Bůh tvůj dá tobě. 17 Nezabiješ. 18 Nesesmilníš. 19 Nepokradeš. 20 Nepromluvíš proti bližnímu svému křivého svědectví. 21 Nepožádáš manželky bližního svého, aniž požádáš domu bližního svého, pole jeho, neb služebníka jeho, aneb děvky jeho, vola jeho neb osla jeho, aneb čehokoli z těch věcí, kteréž jsou bližního tvého. 22 Ta slova mluvil Hospodin ke všemu shromáždění vašemu na hoře z prostředku ohně, oblaku a mrákoty, hlasem velikým, a nepřidal nic více, a napsal je na dvou dskách kamenných, kteréž mně dal. 23 Vy pak když jste uslyšeli hlas z prostředku tmy, (nebo hora ohněm hořela), přistoupili jste ke mně všickni vůdcové pokolení vašich a starší vaši, 24 A řekli jste: Ej, ukázal nám Hospodin Bůh náš slávu svou a velikost svou, a slyšeli jsme hlas jeho z prostředku ohně; dnešního dne viděli jsme, že Bůh mluvil s člověkem, a on živ zůstal. 25 Protož nyní proč máme zemříti? Nebo sežral by nás oheň veliký tento; jestli více slyšeti budeme hlas Hospodina Boha našeho, zemřeme. 26 Nebo co jest všeliké tělo, aby slyše hlas Boha živého mluvícího z prostředku ohně, jako my, mělo živo býti? 27 Přistup ty a slyš všecky věci, kteréž mluviti bude Hospodin Bůh náš; potom ty mluviti budeš nám, což by koli řekl tobě Hospodin Bůh náš, a my slyšeti i činiti budeme. 28 Uslyšev pak Hospodin hlas řečí vašich, když jste mluvili ke mně, řekl mi Hospodin: Slyšel jsem hlas řeči lidu tohoto, kterouž mluvili tobě. Cožkoli mluvili, dobřeť jsou mluvili. 29 Ó kdyby bylo jejich srdce takové, aby se báli mne a ostříhali přikázaní mých po všeliký čas, aby jim dobře bylo i synům jejich na věky! 30 Jdi, rci jim: Navraťte se k stanům vašim. 31 Ty pak stůj tuto při mně, a oznámím tobě všecka přikázaní, ustanovení i soudy, kterýmž je učiti budeš, aby je činili v zemi, kterouž já dávám jim, aby jí dědičně vládli. 32 Hleďtež tedy, abyste činili, jakž přikázal vám Hospodin Bůh váš; neuchylujte se na pravo ani na levo. 33 Po vší té cestě, kterouž vám přikázal Hospodin Bůh váš, choditi budete, abyste živi byli, a dobře bylo vám, a abyste prodlili dnů na zemi, kterouž dědičně obdržíte.

1 Moise a chemat pe tot Israelul și i-a zis: „Ascultă, Israele, legile și poruncile pe care vi le spun astăzi în auzul vostru. Învățați-le și împliniți-le cu scumpătate. 2 Domnul*Exod 19:5. Cap. 4:23. Dumnezeul nostru a încheiat cu noi un legământ la Horeb. 3 Nu*Mat. 13:17.Evr. 8:9. cu părinții noștri a încheiat Domnul legământul acesta, ci cu noi, care suntem toți vii astăzi aici. 4 Domnul v-a vorbit față*Exod 19:9,19;20:22. Cap. 4:33,36;34:10. în față pe munte, din mijlocul focului. 5 Eu am stat*Exod 20:21.Gal. 3:19. atunci între Domnul și voi, ca să vă vestesc cuvântul Domnului, căci*Exod 19:16;20:18;24:2. vă era frică de foc și nu v-ați suit pe munte. El a zis: 6 ‘Eu sunt*Exod 20:2.Lev. 26:1. Cap. 6:4.Ps. 81:10. Domnul Dumnezeul tău, care te-am scos din țara Egiptului, din casa robiei. 7 Să*Exod 20:3. n-ai alți dumnezei afară de Mine. 8 Să nu-ți*Exod 20:4. faci chip cioplit, nici vreo înfățișare a lucrurilor care sunt sus, în ceruri, sau jos, pe pământ, sau în ape sub pământ. 9 Să nu te închini înaintea lor și să nu le slujești, căci Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care*Exod 34:7. pedepsesc fărădelegea părinților în copii până la al treilea și la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc 10 și Mă îndur*Ier. 32:18.Dan. 9:4. până la al miilea neam de cei ce Mă iubesc și păzesc poruncile Mele. 11 Să nu*Exod 20:7.Lev. 19:12.Mat. 5:33. iei în deșert Numele Domnului Dumnezeului tău, căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deșert Numele Lui. 12 Ține ziua*Exod 20:8. de odihnă ca s-o sfințești, cum ți-a poruncit Domnul Dumnezeul tău. 13 Șase zile*Exod 23:12;35:2.Ezec. 20:12. să lucrezi și să-ți faci toate treburile. 14 Dar ziua a șaptea este ziua*Gen. 2:2.Exod 16:29,30.Evr. 4:4. de odihnă a Domnului Dumnezeului tău: să nu faci nicio lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici boul tău, nici măgarul tău, nici vreunul din dobitoacele tale, nici străinul care este în locurile tale, pentru ca și robul și roaba ta să se odihnească întocmai ca tine. 15 Adu-ți*Cap. 15:15;16:12;24:18,22. aminte că și tu ai fost rob în țara Egiptului, și Domnul Dumnezeul tău te-a scos din ea cu*Cap. 4:34,37. mână tare și cu braț întins, de aceea ți-a poruncit Domnul Dumnezeul tău să ții ziua de odihnă. 16 Cinstește*Exod 20:12.Lev. 19:3. Cap. 27:16.Efes. 6:2,3.Col. 3:20. pe tatăl tău și pe mama ta, cum ți-a poruncit Domnul Dumnezeul tău, ca să ai zile*Cap. 4:40. multe și să fii fericit în țara pe care ți-o dă Domnul Dumnezeul tău. 17 Să nu ucizi*Exod 20:13.Mat. 5:21.. 18 Să nu preacurvești*Exod 20:14.Luca 18:20.Iac. 2:11.. 19 Să nu furi*Exod 20:15.Rom. 13:9.. 20 Să*Exod 20:16. nu mărturisești strâmb împotriva aproapelui tău. 21 Să*Exod 20:17.Mica 2:2.Hab. 2:9.Luca 12:15.Rom. 7:7;13:9. nu poftești nevasta aproapelui tău; să nu poftești casa aproapelui tău, nici ogorul lui, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, niciun alt lucru care este al aproapelui tău.’ 22 Acestea sunt cuvintele pe care le-a rostit Domnul cu glas tare pe munte, din mijlocul focului, din nori și din negură deasă, și le-a spus la toată adunarea voastră, fără să adauge ceva. Le-a scris*Exod 24:12;31:18. Cap. 4:13. pe două table de piatră și mi le-a dat. 23 Când ați auzit*Exod 20:18,19. glasul acela din mijlocul întunericului și pe când tot muntele era aprins, căpeteniile semințiilor voastre și bătrânii voștri s-au apropiat toți de mine 24 și ați zis: ‘Iată că Domnul Dumnezeul nostru ne-a arătat slava și mărimea Lui și noi I-am auzit glasul*Exod 19:19. din mijlocul focului; astăzi, am văzut că Dumnezeu a vorbit unor oameni, și totuși au*Cap. 4:33.Jud. 13:22. rămas vii. 25 Și acum pentru ce să murim? Căci acest foc mare ne va mistui; dacă vom*Cap. 18:16. auzi și mai departe glasul Domnului Dumnezeului nostru, vom muri. 26 Cine este*Cap. 4:33., în adevăr, omul acela care să fi auzit vreodată, ca noi, glasul Dumnezeului celui viu vorbind din mijlocul focului, și totuși să fi rămas viu? 27 Apropie-te*Exod 20:19.Evr. 12:19. mai bine tu și ascultă tot ce-ți va spune Domnul Dumnezeul nostru; apoi să ne spui tu însuți tot ce-ți va spune Domnul Dumnezeul nostru, și noi vom asculta și vom face.’ 28 Domnul a auzit cuvintele pe care mi le-ați spus. Și Domnul mi-a zis: ‘Am auzit cuvintele pe care ți le-a spus poporul acesta: tot ce au*Cap. 18:17. zis este bine. 29 O, de*Cap. 32:29.Ps. 81:13.Is. 48:18.Mat. 23:37.Luca 19:42. ar rămâne ei cu aceeași inimă ca să se teamă de Mine și să păzească toate poruncile*Cap. 11:1. Mele, ca să*Cap. 4:40. fie fericiți pe vecie, ei și copiii lor! 30 Du-te de spune-le: «Întoarceți-vă în corturile voastre.» 31 Dar tu rămâi aici, cu Mine, și-ți voi spune*Gal. 3:19. toate poruncile, legile și rânduielile pe care să-i înveți să le împlinească în țara pe care le-o dau în stăpânire.’ 32 Luați seama dar să faceți așa cum v-a poruncit Domnul Dumnezeul vostru; să nu*Cap. 17:20;28:14.Ios. 1:7;23:6.Prov. 4:27. vă abateți de la cele ce a poruncit El nici la dreapta, nici la stânga. 33 Să urmați în totul calea*Cap. 10:12.Ps. 119:6.Ier. 7:23.Luca 1:6. pe care v-a poruncit Domnul Dumnezeul vostru să umblați, ca să trăiți și să*Cap. 4:40. fiți fericiți și să aveți zile multe în țara pe care o veți lua în stăpânire.