5 Mojžíšova 32

1 Pozorujte nebesa a mluviti budu, poslyš i země výmluvností úst mých. 2 Sstupiž jako déšť naučení mé, spadniž jako rosa výmluvnost má, jako tichý déšť na mladistvou trávu, a jako příval na odrostlou bylinu, 3 Nebo jméno Hospodinovo slaviti budu. Vzdejtež velebnost Bohu našemu, 4 Skále té, jejíž skutkové jsou dokonalí, nebo všecky cesty jeho jsou spravedlivé. Bůh silný, pravdomluvný, a není nepravosti v něm, spravedlivý a přímý jest. 5 Ale pokolení převrácené a zavilé zpronevěřilo se jemu mrzkostí vlastní svou, jakáž vzdálena jest od synů jeho. 6 Tím-liž jste se odplacovati měli Hospodinu, lide bláznivý a nemoudrý? Zdaliž on není otec tvůj, kterýž tě sobě dobyl? On učinil tebe a utvrdil tě. 7 Rozpomeň se na dny staré, považte let každého věku; vzeptej se otce svého, a oznámí tobě, starců svých, a povědí tobě. 8 Když dědictví rozděloval Nejvyšší národům, když rozsadil syny Adamovy, rozměřil meze národům vedlé počtu synů Izraelských. 9 Nebo díl Hospodinův jest lid jeho, Jákob provazec dědictví jeho. 10 Nalezl jej v zemi pusté, a na poušti veliké a hrozné; vůkol vedl jej, vyučil jej, a ostříhal ho, jako zřítedlnice oka svého. 11 Jako orlice ponouká orličátek svých, sedí na mladých svých, roztahuje křídla svá, béře je, a nosí je na křídlách svých: 12 Tak Hospodin sám vedl jej, a nebylo s ním boha cizozemců. 13 Zprovodil jej na vysoká místa země, aby jedl úrody polní, a učinil, aby ssál med z skály, a olej z kamene přetvrdého, 14 Máslo od krav a mléko od ovcí, s nejtučnějšími beránky a skopci z Bázan a kozly s jádrem zrn pšeničných, a červené víno výborné aby pil. 15 Takž Izrael ztučněv, zpíčil se; vytyl jsi a ztlustl, tukem jsi obrostl; i opustil Boha stvořitele svého, a zlehčil sobě Boha spasení svého. 16 K horlení popudili ho cizími bohy, ohavnostmi zdráždili jej. 17 Obětovali ďáblům, ne Bohu, bohům, jichž neznali, novým, kteříž z blízka přišli, jichžto se nic nestrašili otcové vaši. 18 Na skálu, kteráž zplodila tě, zapomenul jsi; zapomněl jsi na Boha silného, stvořitele svého. 19 To když viděl Hospodin, popudil se hněvem proti synům a dcerám svým, 20 A řekl: Skryji před nimi tvář svou, podívám se posledním věcem jejich; nebo národ převrácený jest, synové, v nichž není žádné víry. 21 Oniť jsou mne popudili k horlení skrze to, což není Bůh silný, rozhněvali mne svými marnostmi. I jáť popudím jich k závisti skrze ty, kteříž nejsou lid, skrze národ bláznivý k hněvu jich popudím. 22 Nebo oheň zápalen jest v prchlivosti mé, a hořeti bude až do nejhlubšího pekla, a sžíře zemi i úrody její, a zapálí základy hor. 23 Shromáždím na ně zlé věci, střely své vystřílím na ně. 24 Hladem usvadnou, a neduhy pálčivými a nakažením morním přehořkým žráni budou; také zuby šelm pošli na ně s jedem hadů zemských. 25 Meč uvede sirobu vně, a v pokojích bude strach, tak na mládenci jako panně, dítěti prsí požívajícím i muži šedivém. 26 Ano, řekl bych: Rozptýlím je po koutech, rozkáži přestati mezi lidmi paměti jejich, 27 Bych se pýchy nepřítele neobával, aby spatříce to nepřátelé jejich, neřekli: Ruka naše nepřemožená byla, neučinilť jest Hospodin ničeho z těch věcí. 28 Nebo národ ten nesmyslný jest a nemající rozumnosti. 29 Ó by moudří byli, rozuměliť by tomu, prohlédali by na poslední věci své. 30 Jak by jich jeden honiti mohl tisíc, a dva pryč zahnati deset tisíců? Jediné že Bůh skála jejich prodal je, a Hospodin vydal je. 31 Nebo Bůh skála naše není jako skála jejich, což nepřátelé naši sami souditi mohou. 32 Nebo z kmene Sodomského kmen jejich, a z réví Gomorských hroznové jejich, hroznové jedovatí, zrní hořkosti plné. 33 Jed draků víno jejich, a jed lítý nejjedovatějšího hada. 34 Zdaliž to není schováno u mne? zapečetěno v pokladnicích mých? 35 Máť jest pomsta a odplata, časemť svým klesne noha jejich; nebo blízko jest den zahynutí jejich, a budoucí věci zlé rychle připadnou na ně. 36 Souditi zajisté bude Hospodin lid svůj, a nad služebníky svými lítost míti bude, když uzří, že odešla síla, a že jakož zajatý tak i zanechaný s nic býti nemůže. 37 I dí: Kde jsou bohové jejich? skála, v níž naději měli? 38 Z jejichžto obětí tuk jídali, a víno z obětí jejich mokrých píjeli? Nechať vstanou a spomohou vám, nechť vám skrejší jest skála ta. 39 Pohleďtež již aspoň, že já jsem, já jsem sám, a že není Boha kromě mne. Já mohu usmrtiti i obživiti, já raniti i uzdraviti, a není žádného, kdo by vytrhl z ruky mé. 40 Nebo já pozdvihám k nebi ruky své, a pravím: Živ jsem já na věky. 41 Jakž nabrousím ostří meče svého, a uchopí soud ruka má, učiním pomstu nad nepřátely svými, a těm, jenž v nenávisti mne měli, odplatím. 42 Opojím střely své krví, a meč můj sžere maso, a to krví raněných a zajatých, jakž jen začnu pomsty uvoditi na nepřátely. 43 Veselte se pohané s lidem jeho, neboť pomstí krve služebníků svých, a uvede pomstu na nepřátely své, a očistí zemi svou a lid svůj. 44 I přišel Mojžíš, a mluvil všecka slova písně této v uši lidu, on a Jozue, syn Nun. 45 A když dokonal Mojžíš mluvení všech slov těch ke všemu množství Izraelskému, 46 Řekl jim: Přiložtež srdce svá ke všechněm slovům, kteráž já dnes osvědčuji vám, a přikažte to synům svým, aby ostříhali všech slov zákona tohoto, a činili je. 47 Nebo není daremné slovo, abyste jím pohrdnouti měli, ale jest život váš; a v slovu tom prodlíte dnů svých na zemi, kterouž abyste dědičně obdrželi, půjdete přes Jordán. 48 Téhož dne mluvil Hospodin k Mojžíšovi, řka: 49 Vstup na horu tuto Abarim, na vrch Nébo, kteráž jest v zemi Moábské naproti Jerichu, a spatř zemi Kananejskou, kterouž já dávám synům Izraelským právem dědičným. 50 A umřeš na vrchu, na kterýž vejdeš, a připojen budeš k lidu svému, jako umřel Aron, bratr tvůj, na hoře řečené Hor, a připojen jest k lidu svému. 51 Nebo jste zhřešili proti mně u prostřed synů Izraelských, při vodách odpírání v Kádes, na poušti Tsin, proto že jste neposvětili mne u prostřed synů Izraelských. 52 Před sebou zajisté uzříš zemi tu, ale tam nevejdeš do země té, kterouž dávám synům Izraelským.

Cântarea lui Moise

1 „Luați aminte*Cap. 4:26;30:19;31:28.Ps. 50:4.Is. 1:2.Ier. 2:12;6:19., ceruri, și voi vorbi;

Ascultă, pământule, cuvintele gurii mele!

2 Ca ploaia să curgă*Is. 55:10,11.1 Cor. 3:6-8. învățăturile mele,

Ca roua să cadă cuvântul meu,

Ca ploaia*Ps. 72:6.Mica 5:7. repede pe verdeață,

Ca picăturile de ploaie pe iarbă!

3 Căci voi vesti Numele Domnului.

Dați*1 Cron. 29:11. slavă Dumnezeului nostru!

4 El este*2 Sam. 22:3;23:3.Ps. 18:2,31,46.Hab. 1:12. Stânca; lucrările*2 Sam. 22:31. Lui sunt desăvârșite,

Căci toate*Dan. 4:37.Apoc. 15:3. căile Lui sunt drepte;

El este un Dumnezeu*Ier. 10:10. credincios și fără nedreptate*Iov 34:10.Ps. 92:15.,

El este drept și curat.

5 Ei s-au stricat*Cap. 31:29.;

Netrebnicia copiilor Lui este rușinea lor!

Neam îndărătnic*Mat. 17:17.Luca 9:41.Filip. 2:15. și stricat!

6 Pe Domnul Îl răsplătiți*Ps. 116:12. astfel?!

Popor nechibzuit și fără înțelepciune!

Nu este El oare Tatăl*Is. 63:16. tău, care te-a făcut*Ps. 74:2.,

Te-a întocmit*Vers. 15.Is. 27:11;44:2. și ți-a dat ființă?

7 Adu-ți aminte de zilele din vechime,

Socotește anii, vârstă de oameni după vârstă de oameni,

Întreabă pe tatăl*Exod 13:14.Ps. 44:1;78:3,4. tău, și te va învăța,

Pe bătrânii tăi, și îți vor spune.

8 Când Cel Preaînalt a dat*Zah. 9:2.Fapte 17:26. o moștenire neamurilor,

Când a despărțit*Gen. 11:8. pe copiii oamenilor,

A pus hotare popoarelor

După numărul copiilor lui Israel,

9 Căci partea*Exod 15:16;19:5.1 Sam. 10:1.Ps. 78:71. Domnului este poporul Lui,

Iacov este partea Lui de moștenire.

10 El l-a găsit într-un ținut pustiu*Cap. 8:15.Ier. 2:6.Osea 13:5.,

Într-o singurătate plină de urlete înfricoșate;

L-a înconjurat, l-a îngrijit*Cap. 4:36.

Și l-a păzit*Ps. 17:8.Prov. 7:2.Zah. 2:8. ca lumina ochiului Lui.

11 Ca vulturul*Exod 19:4. Cap. 1:31.Is. 31:5;46:4;63:9.Osea 11:3. care își scutură cuibul,

Zboară deasupra puilor,

Își întinde aripile, îi ia

Și-i poartă pe penele lui,

12 Așa a călăuzit Domnul singur pe poporul Său,

Și nu era niciun dumnezeu străin cu El.

13 L-a suit*Cap. 33:29.Is. 58:14.Ezec. 36:2. pe înălțimile țării,

Și Israel a mâncat roadele câmpului;

I-a dat să sugă*Iov 29:6.Ps. 81:16. miere din stâncă,

Untdelemnul care iese din stânca cea mai tare,

14 Untul de la vaci și laptele oilor,

Cu grăsimea mieilor,

A berbecilor din Basan și a țapilor,

Cu grăsimea grâului*Ps. 81:16;147:14.,

Și ai băut vinul, sângele*Gen. 49:11. strugurelui.

15 Israel*Cap. 33:5,26.Is. 44:2. s-a îngrășat și a azvârlit*1 Sam. 2:29. din picior;

Te-ai*Cap. 31:20.Neem. 9:25.Ps. 17:10.Ier. 2:7;5:7,28.Osea 13:6. îngrășat, te-ai îngroșat și te-ai lățit!

Și a părăsit*Cap. 31:16.Is. 1:4. pe Dumnezeu, Ziditorul*Vers. 6.Is. 51:13. lui,

A nesocotit Stânca*2 Sam. 22:47.Ps. 89:26;95:1. mântuirii lui,

16 L-au*1 Împ. 14:22.1 Cor. 10:22. întărâtat la gelozie prin dumnezei străini,

L-au mâniat prin urâciuni;

17 Au adus jertfe*Lev. 17:7.Ps. 106:37.1 Cor. 10:20.Apoc. 9:20. dracilor, unor idoli care nu sunt dumnezei,

Unor dumnezei pe care nu-i cunoșteau,

Dumnezei noi, veniți de curând,

De care nu se temuseră părinții voștri.

18 Ai părăsit Stânca*Is. 17:10. cea care te-a născut

Și ai uitat*Ier. 2:32. pe Dumnezeul care te-a întocmit.

19 Domnul a văzut lucrul*Jud. 2:14. acesta și S-a mâniat,

S-a supărat*Is. 1:2. pe fiii și fiicele Lui.

20 El a zis: ‘Îmi*Cap. 31:17. voi ascunde Fața de ei

Și voi vedea care le va fi sfârșitul,

Căci sunt un neam stricat,

Sunt niște copii*Is. 30:9.Mat. 17:17. necredincioși.

21 Mi-au*Vers. 16.Ps. 78:58. întărâtat gelozia prin ceea ce nu este Dumnezeu,

M-au mâniat*1 Sam. 12:21.1 Împ. 16:13,26.Ps. 31:6.Ier. 8:19;10:8;14:22.Iona 2:8.Fapte 14:15. prin idolii lor deșerți.

Și Eu îi*Osea 1:10.Rom. 10:19. voi întărâta la gelozie printr-un popor care nu este un popor.

Îi voi mânia printr-un neam fără pricepere.

22 Căci*Ier. 15:14;17:4.Plâng. 4:11. focul mâniei Mele s-a aprins

Și va arde până în fundul Locuinței morților,

Va nimici pământul și roadele lui,

Va arde temeliile munților.

23 Voi*Is. 26:15. îngrămădi toate nenorocirile peste ei,

Îmi voi*Ps. 7:12,13.Ezec. 5:16. arunca toate săgețile împotriva lor.

24 Vor fi topiți de foame, stinși de friguri

Și de boli cumplite;

Voi trimite în ei dinții fiarelor*Lev. 26:22. sălbatice

Și otrava șerpilor.

25 Afară*Plâng. 1:20.Ezec. 7:15.2 Cor. 7:5. vor pieri de sabie

Și înăuntru vor pieri de groază:

Și tânărul, și fata,

Și copilul de țâță, ca și bătrânul.

26 Voiam să*Ezec. 20:13,14,23. zic: «Îi voi lua cu o suflare»,

Le voi șterge pomenirea dintre oameni!

27 Dar Mă tem de ocările vrăjmașului,

Mă tem ca nu cumva vrăjmașii lor să se amăgească

Și să*Ps. 140:8. zică: «Mâna noastră cea puternică,

Și nu Domnul a făcut toate aceste lucruri.»

28 Ei sunt un neam care și-a pierdut bunul simț

Și nu-i pricepere în ei*Is. 27:11.Ier. 4:22..

29 Dacă ar fi fost*Cap. 5:29.Ps. 81:13;107:43.Luca 19:42. înțelepți, ar înțelege

Și s-ar gândi*Is. 47:7.Plâng. 1:9. la ce li se va întâmpla.

30 Cum ar urmări unul*Lev. 26:8.Ios. 23:10.2 Cron. 24:24.Is. 30:17. singur o mie din ei

Și cum ar pune doi pe fugă zece mii,

Dacă nu i-ar fi vândut*Ps. 44:12.Is. 50:1;52:3. Stânca,

Dacă nu i-ar fi vândut Domnul?

31 Căci*1 Sam. 2:2. stânca lor nu este ca Stânca noastră,

Vrăjmașii noștri înșiși sunt judecători în această privință*1 Sam. 4:8.Ier. 40:3..

32 Ci vița*Is. 1:10. lor este din sadul Sodomei

Și din ținutul Gomorei;

Strugurii lor sunt struguri otrăviți,

Bobițele lor sunt amare;

33 Vinul lor este venin*Ps. 58:4. de șerpi,

Este otravă*Ps. 140:3.Rom. 3:13. cumplită de aspidă.

34 Oare nu este ascuns*Iov 14:17.Ier. 2:22.Osea 13:12.Rom. 2:5. lucrul acesta la Mine,

Pecetluit în comorile Mele?

35 A Mea*Ps. 94:1.Rom. 12:19.Evr. 10:30. este răzbunarea și

Eu voi răsplăti

Când va începe să le alunece piciorul!

Căci ziua nenorocirii lor*2 Pet. 2:3. este aproape

Și ceea ce-i așteaptă nu va zăbovi.’

36 Domnul*Ps. 135:14. va judeca pe poporul Său,

Dar va avea milă*Jud. 2:18.Ps. 106:45.Ier. 31:20.Ioel 2:14. de robii Săi,

Văzând că puterea le este sleită

Și că nu*1 Împ. 14:10;21:21.2 Împ. 9:8;14:26. mai este nici rob, nici slobod.

37 El va zice: ‘Unde sunt dumnezeii*Jud. 10:14.Ier. 2:28. lor,

Stânca aceea care le slujea de adăpost,

38 Dumnezeii aceia care mâncau grăsimea jertfelor lor,

Care beau vinul jertfelor lor de băutură?

Să se scoale să vă ajute

Și să vă ocrotească!

39 Să știți dar că Eu sunt*Ps. 102:27.Is. 41:4;48:12. Dumnezeu

Și că nu*Cap. 4:35.Is. 45:5,18,22. este alt dumnezeu afară de Mine;

Eu dau*1 Sam. 2:6.2 Împ. 5:7.Iov 5:18.Ps. 68:20.Osea 6:1. viață și Eu omor,

Eu rănesc și Eu tămăduiesc,

Și nimeni nu poate scoate pe cineva din mâna Mea.

40 Căci Îmi*Gen. 14:22.Exod 6:8.Num. 14:30. ridic mâna spre cer

Și zic: «Cât este de adevărat că trăiesc în veci,

41 Atât este de adevărat că, atunci când voi*Is. 27:1;34:5;66:16.Ezec. 21:9,10,14,20. ascuți fulgerul sabiei Mele

Și voi pune mâna să fac judecată,

Mă voi răzbuna*Is. 1:24.Naum 1:2. împotriva potrivnicilor Mei

Și voi pedepsi pe cei ce Mă urăsc;

42 Sabia Mea le va înghiți carnea

Și-Mi voi îmbăta*Ier. 46:10. săgețile de sânge,

De sângele celor uciși și prinși,

Din capetele fruntașilor*Iov 13:24.Ier. 30:14.Plâng. 2:5. vrăjmașului.»’

43 Neamuri, cântați*Rom. 15:10. laudele poporului Lui!

Căci Domnul răzbună*Apoc. 6:10;19:2. sângele robilor Săi,

El Se răzbună*Vers. 41. împotriva potrivnicilor Săi

Și face ispășire pentru*Ps. 85:1. țara Lui, pentru poporul Lui."

44 Moise a venit și a rostit toate cuvintele cântării acesteia în fața poporului; Iosua, fiul lui Nun, era cu el. 45 După ce a isprăvit Moise de rostit toate cuvintele acestea înaintea întregului Israel, 46 le-a zis: „Puneți-vă*Cap. 6:6;11:18.Ezec. 40:4. la inimă toate cuvintele pe care vă jur astăzi să le porunciți copiilor voștri, ca să păzească și să împlinească toate cuvintele legii acesteia. 47 Căci nu este un lucru fără însemnătate pentru voi; este viața*Cap. 30:19.Lev. 18:5.Prov. 3:2,22;4:22.Rom. 10:5. voastră și prin aceasta vă veți lungi zilele în țara pe care o veți lua în stăpânire după ce veți trece Iordanul."

Domnul vorbește lui Moise

48 În aceeași zi, Domnul*Num. 27:12,13. a vorbit lui Moise și a zis: 49 „Suie-te pe muntele*Num. 33:47,48. Cap. 34:1. acesta Abarim, pe muntele Nebo, în țara Moabului, în fața Ierihonului, și privește țara Canaanului pe care o dau în stăpânire copiilor lui Israel. 50 Tu vei muri pe muntele pe care te vei sui și vei fi adăugat la poporul tău, după cum Aaron*Num. 20:25,28;33:38., fratele tău, a murit pe muntele Hor și a fost adăugat la poporul lui, 51 pentru că ați*Num. 20:11-13;27:14. păcătuit împotriva Mea în mijlocul copiilor lui Israel, lângă apele Meriba, la Cades, în pustia Țin, și nu M-ați*Lev. 10:3. sfințit în mijlocul copiilor lui Israel. 52 Tu vei*Num. 27:12. Cap. 34:4. vedea doar de departe țara dinaintea ta, dar nu vei intra în țara pe care o dau copiilor lui Israel."