5 Mojžíšova 31

1 Přišed tedy Mojžíš, mluvil slova ta ke všemu Izraelovi, 2 A řekl jim: Ve stu a ve dvadcíti letech jsem dnes, nemohuť již více vycházeti a vcházeti; a také řekl Hospodin ke mně: Nepřejdeš Jordánu tohoto. 3 Hospodin Bůh tvůj předcházející tebe vyhladí ty národy od tváři tvé, a ty dědičně je opanuješ, a Jozue tento půjde před tebou, jakož řekl Hospodin. 4 I učiní Hospodin jim, jakož učinil Seonovi a Ogovi králům Amorejským a zemi jejich, kteréž vyhladil. 5 Protož když je dá Hospodin vám, tedy učiníte jim vedlé každého přikázaní, kteréž jsem přikázal vám. 6 Buďte silní a zmužile se mějte, nebojte se, ani se lekejte tváři jejich, nebo Hospodin Bůh tvůj, on jde s tebou, neopustíť a nezanechá tebe. 7 Tedy povolal Mojžíš Jozue a řekl jemu před očima všeho Izraele: Budiž silný a zmužile se měj, nebo ty vejdeš s lidem tímto do země, kterouž s přísahou zaslíbil Hospodin otcům jejich, že ji dá jim, a ty ji rozdělíš jim v dědictví. 8 Hospodin pak předcházející tě, onť bude s tebou, neopustí tě, aniž tě zanechá; neboj se, ani se strachuj. 9 I napsal Mojžíš zákon tento a dal jej kněžím, synům Léví, kteříž nosili truhlu smlouvy Hospodinovy, a všechněm starším Izraelským, 10 A přikázal jim Mojžíš, řka: Každého léta sedmého, v jistý čas léta odpuštění, v svátek stanů, 11 Když přijde všecken Izrael a postaví se před Hospodinem Bohem tvým na místě, kteréž by vyvolil, čísti budeš zákon tento přede vším Izraelem v uších jejich, 12 Shromáždě lid, muže i ženy, i děti, i příchozí své, kteříž jsou v branách tvých, aby slyšíce, učili se a báli se Hospodina Boha vašeho, a hleděli činiti všecka slova zákona tohoto. 13 Synové také jejich, kteříž ještě toho nepoznali, ať slyší a učí se báti Hospodina Boha vašeho po všecky dny, v nichž živi budete na zemi, do níž, přejdouce Jordán, vejdete, abyste ji dědičně obdrželi. 14 I řekl Hospodin Mojžíšovi: Aj, již se přiblížili dnové tvoji, abys umřel. Povolej Jozue, a postavte se oba v stánku úmluvy, a přikáži jemu. Šel tedy Mojžíš a Jozue, a postavili se v stánku úmluvy. 15 I ukázal se Hospodin v stánku v sloupě oblakovém, a postavil se sloup oblakový nade dveřmi stánku. 16 Řekl pak Hospodin Mojžíšovi: Aj, ty již usneš s otci svými, potom lid tento vstana, smilniti bude, následuje bohů cizozemců země této, do níž vchází, aby bydlil u prostřed ní; tu mne opustí a zruší smlouvu mou, kterouž jsem učinil s ním. 17 Protož rozhněvá se na něj prchlivost má v ten den, a opustím je, i skryji tvář svou od nich, a bude sežrán, i přijdou na něj mnohé věci zlé a úzkosti. I řekne v ten den: Zdaliž ne proto přišly na mne tyto zlé věci, že Bůh můj není u prostřed mne? 18 Já pak daleko skryji tvář svou v ten den pro všecko to zlé, kteréž páchal, jakž se obrátil k bohům cizím. 19 Protož nyní napište sobě píseň tuto, a uč jí syny Izraelské; vlož ji v ústa jejich, aby ta píseň byla mi za svědka proti synům Izraelským. 20 Nebo uvedu jej do země, kterouž jsem s přísahou zaslíbil otcům jeho, oplývající mlékem a strdí, kdežto bude jísti a nasytí se a ztuční. Tehdy obrátí se k bohům cizím a sloužiti bude jim, i popudí mne a zruší smlouvu mou. 21 A když přijdou na něj mnohé zlé věci a úzkosti, tehdy bude jemu tato píseň na svědectví, (nebo nepřijde v zapomenutí, aniž odejde od úst semene jeho). Známť zajisté myšlení jeho, a co on ještě dnes činiti bude, prvé nežli jej uvedu do země, kterouž jsem s přísahou zaslíbil. 22 Tedy napsal Mojžíš tu píseň v ten den a učil jí syny Izraelské. 23 Potom dal přikázaní Jozue, synu Nun, řka: Budiž silný, a měj se zmužile, nebo ty uvedeš syny Izraelské do země, kterouž jsem jim s přísahou zaslíbil, a já budu s tebou. 24 Stalo se pak, když napsal Mojžíš slova zákona tohoto v knize, a dokonal je, 25 Že přikázal Levítům, kteříž nosili truhlu smlouvy Hospodinovy, řka: 26 Vezměte tu knihu zákona a vložte ji v straně truhly smlouvy Hospodina Boha vašeho, ať jest tam proti vám na svědectví. 27 Nebo já znám zpouru tvou a zatvrdilost šíje tvé. Aj, poněvadž, když jsem já ještě živ nyní s vámi, zpurní jste bývali Hospodinu, čím tedy více, když já umru? 28 Shromažďte ke mně všecky starší pokolení svých a správce vaše, abych mluvil v uši jejich slova tato, a osvědčil proti nim nebem i zemí. 29 Nebo vím, že po mé smrti velmi porušíte se a vystoupíte z cesty, kterouž jsem přikázal vám; pročež přijde na vás toto zlé v posledních dnech, když byste činili to, což se nelíbí Hospodinu, popouzejíce ho dílem rukou svých. 30 Mluvil tedy Mojžíš v uši všeho shromáždění Izraelského slova písně této, až je i dokonal.

CAPITOLELE 31—34

Iosua

1 Moise s-a dus și a mai spus următoarele cuvinte întregului Israel: 2 „Astăzi", le-a zis el, „eu sunt*Exod 7:7. Cap. 34:7. în vârstă de o sută douăzeci de ani. Nu voi mai putea merge*Num. 27:17.1 Împ. 3:7. în fruntea voastră, și Domnul mi-a zis: ‘Tu să*Num. 20:12;27:13. Cap. 3:27. nu treci Iordanul!’ 3 Domnul Dumnezeul tău va merge*Cap. 9:3. El Însuși înaintea ta, va nimici neamurile acestea dinaintea ta și vei pune stăpânire pe ele. Iosua va merge înaintea ta, cum a spus*Num. 27:21. Cap. 3:28. Domnul. 4 Domnul*Cap. 3:21. va face neamurilor acestora cum*Num. 21:24,33. a făcut lui Sihon și Og, împărații amoriților, și țării lor, pe care a nimicit-o. 5 Domnul*Cap. 7:2. vi le va da în mână și le veți face după poruncile pe care vi le-am dat. 6 Întăriți-vă*Ios. 10:25.1 Cron. 22:13. și îmbărbătați-vă! Nu vă temeți*Cap. 1:29;7:18. și nu vă înspăimântați de ei, căci Domnul Dumnezeul tău va merge El Însuși*Cap. 20:4. cu tine, nu*Ios. 1:5.Evr. 13:5. te va părăsi și nu te va lăsa." 7 Moise a chemat pe Iosua și i-a zis în fața întregului Israel: „Întărește-te*Vers. 23. Cap. 1:38;3:28.Ios. 1:6. și îmbărbătează-te. Căci tu vei intra cu poporul acesta în țara pe care Domnul a jurat părinților lor că le-o va da și tu îi vei pune în stăpânirea ei. 8 Domnul*Exod 13:21,22;33:14. Cap. 9:3. Însuși va merge înaintea ta, El Însuși va fi cu*Ios. 1:5,9.1 Cron. 28:20. tine, nu te va părăsi și nu te va lăsa; nu te teme și nu te înspăimânta!"

Să citească legea

9 Moise a scris legea aceasta și a încredințat-o*Vers. 25. Cap. 17:18. preoților, fiii lui Levi, care*Num. 4:15.Ios. 3:3.1 Cron. 15:12,15. duceau chivotul legământului Domnului, și tuturor bătrânilor lui Israel. 10 Moise le-a dat porunca aceasta: „La fiecare șapte ani, pe vremea anului*Cap. 15:1. iertării, la*Lev. 23:34. Sărbătoarea Corturilor, 11 când tot Israelul va veni să se*Cap. 16:16. înfățișeze înaintea Domnului Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege El, să citești*Ios. 8:34,35.2 Împ. 23:2.Neem. 8:1. legea aceasta înaintea întregului Israel, în auzul lor. 12 Să strângi poporul, bărbații, femeile, copiii și străinul care va fi în cetățile tale, ca să audă și să învețe să se teamă de Domnul Dumnezeul vostru, să păzească și să împlinească toate cuvintele legii acesteia. 13 Pentru ca și copiii lor, care*Cap. 11:2. n-o vor cunoaște, s-o audă*Ps. 78:6,7. și să învețe să se teamă de Domnul Dumnezeul vostru, în tot timpul cât veți trăi în țara pe care o veți lua în stăpânire, după ce veți trece Iordanul." 14 Domnul a zis lui Moise: „Iată*Num. 27:13. Cap. 34:5;31. că se apropie clipa când vei muri. Cheamă pe Iosua și înfățișați-vă în cortul întâlnirii. Eu îi voi da*Vers. 23.Num. 27:19. poruncile Mele." Moise și Iosua s-au dus și s-au înfățișat în cortul întâlnirii. 15 Și Domnul*Exod 33:9. S-a arătat în cort, într-un stâlp de nor: și stâlpul de nor s-a oprit la ușa cortului. 16 Domnul a zis lui Moise: „Iată, tu vei adormi împreună cu părinții tăi. Și poporul acesta se va scula*Exod 32:6. și va curvi*Exod 34:15.Jud. 2:17. după dumnezeii străini ai țării în care intră. Pe Mine*Cap. 32:15. Mă va părăsi și va călca*Jud. 2:12;10:6,13;2:20. legământul Meu, pe care l-am încheiat cu el. 17 În ziua aceea, Mă voi aprinde de mânie împotriva lui. Îi voi*2 Cron. 15:2. părăsi și-Mi voi ascunde Fața*Cap. 32:20.Ps. 104:29.Is. 8:17;64:7.Ezec. 39:23. de ei. El va fi prăpădit și-l vor ajunge o mulțime de rele și necazuri și atunci va zice: ‘Oare nu m-au ajuns aceste*Jud. 6:13. rele din pricină că Dumnezeul meu nu este în mijlocul*Num. 14:42. meu?’ 18 Și Eu Îmi*Vers. 17. voi ascunde Fața în ziua aceea, din pricina tot răului pe care-l va face, întorcându-se spre alți dumnezei. 19 Acum, scrieți-vă cântarea aceasta. Învață pe copiii din Israel s-o cânte, pune-le-o în gură, și cântarea aceasta să-Mi fie martoră*Vers. 26. împotriva copiilor lui Israel. 20 Căci voi duce pe poporul acesta în țara pe care am jurat părinților lui că i-o voi da, țară unde curge lapte și miere; el va mânca, se va sătura și se va îngrășa*Cap. 32:15.Neem. 9:25,26.Osea 13:6., apoi se va întoarce*Vers. 16. la alți dumnezei și le va sluji, iar pe Mine Mă va nesocoti și va călca legământul Meu. 21 Când va fi lovit*Vers. 17. atunci cu o mulțime de rele și necazuri, cântarea aceasta, care nu va fi uitată și pe care uitarea n-o va șterge din gura urmașilor, va sta ca martoră împotriva acestui popor. Căci Eu îi cunosc*Osea 5:3;13:5,6. pornirile, care se arată*Amos 5:25,26. și azi, înainte chiar ca să-l fi dus în țara pe care am jurat că i-o voi da." 22 În ziua aceea, Moise a scris cântarea aceasta și a învățat pe copiii lui Israel s-o cânte. 23 Domnul*Vers. 14. a poruncit lui Iosua, fiul lui Nun, și a zis: „Întărește-te*Vers. 7.Ios. 1:6. și îmbărbătează-te, căci tu vei duce pe copiii lui Israel în țara pe care am jurat că le-o voi da; și Eu Însumi voi fi cu tine." 24 După ce a isprăvit Moise în totul de scris*Vers. 9. într-o carte cuvintele legii acesteia, 25 a dat următoarea poruncă leviților, care duceau chivotul legământului Domnului: 26 „Luați cartea aceasta a legii și puneți-o*2 Împ. 22:8. lângă chivotul legământului Domnului Dumnezeului vostru, ca să fie acolo ca martoră*Vers. 19. împotriva ta. 27 Căci eu*Cap. 9:24;32:20. îți cunosc duhul tău de răzvrătire*Exod 32:9. Cap. 9:6. și încăpățânarea ta cea mare. Dacă vă răzvrătiți voi împotriva Domnului cât trăiesc eu încă în mijlocul vostru, cu cât mai răzvrătiți veți fi după moartea mea! 28 Strângeți înaintea mea pe toți bătrânii semințiilor voastre și pe căpeteniile oștirii voastre; voi spune cuvintele acestea în fața lor și voi lua martor împotriva lor cerul*Cap. 30:19;32:1. și pământul. 29 Căci știu că după moartea mea vă*Cap. 32:5.Jud. 2:19.Osea 9:9. veți strica și vă veți abate de la calea pe care v-am arătat-o și, în cele din urmă*Cap. 28:15., vă va ajunge*Gen. 49:1. Cap. 4:30. nenorocirea, dacă veți face ce este rău înaintea Domnului, până acolo încât să-L mâniați prin lucrul mâinilor voastre." 30 Moise a rostit toate cuvintele cântării acesteia în fața întregii adunări a lui Israel: