Abakuk 2

1 Na stráži své státi budu, a postavím se na baště, vyhlédaje, abych viděti mohl, co mluviti bude ke mně Bůh, a co bych odpovídati měl po svém trestání. 2 I odpověděl mi Hospodin, a řekl: Napiš vidění, a to zřetelně na dskách, aby je přeběhl čtenář, 3 Proto že ještě do jistého času bude vidění, a směle mluviti bude až do konce, a nesklamáť. Jestliže by pak poprodlilo, posečkej na ně; neboť jistotně dojde, aniž bude meškati. 4 Aj ten, kdož se zpíná, tohoť duše není upřímá v něm, ale spravedlivý z víry své živ bude. 5 Ovšem pak více opilec, nešlechetnost a pýchu provodě, neostojí v příbytku; kterýž rozšiřuje jako peklo duši svou, jest jako smrt, kteráž se nemůže nasytiti, byť pak shromáždil k sobě všecky národy, a shrnul k sobě všecky lidi. 6 Zdaliž všickni ti proti němu přísloví nevynesou, a světlých slov i pohádek o něm? A neřeknou-liž: Běda tomu, kterýž rozmnožuje věci ne své, (až dokud pak?) a obtěžuje se hustým blátem? 7 Zdaliž nepovstanou rychle, kteříž by tě hryzli, a neprocítí, kteříž by tebou smýkali? A budeš u nich v ustavičném potlačení. 8 Proto že jsi ty zloupil národy mnohé, zloupí tě všickni ostatkové národů, pro krev lidskou, a nátisk země a města, i všech, kteříž přebývají v něm. 9 Běda tomu, kdož lakomě hledá mrzkého zisku domu svému, aby postavil na místě vysokém hnízdo své, a tak znikl nebezpečenství. 10 Uradils se k hanbě domu svému, abys plénil národy mnohé, a zhřešil sobě samému. 11 Nebo kamení ze zdi křičeti bude, a suk z dřeva posvědčovati bude toho. 12 Běda tomu, kterýž staví město krví, a utvrzuje město nepravostí. 13 Aj, zdaliž to není od Hospodina zástupů, že, o čemž pracují lidé a národové až do ustání nadarmo, oheň zkazí. 14 Nebo naplněna bude země známostí slávy Hospodinovy, jako vody naplňují moře. 15 Běda tomu, kterýž napájí bližního svého, přičiněje nádoby své, tak aby jej opojil, a díval se na jeho nahotu. 16 Sytíš se potupou, proto že jsi slavný. Píti budeš i ty, a obnažen budeš; obejdeť k tobě kalich pravice Hospodinovy, a vývratek mrzutý na slávu tvou. 17 Nebo nátisk Libánu a zhouba zvěři, kteráž ji děsila, přikryje tě, pro krev lidskou, a nátisk země a města, i všech, kteříž přebývají v něm. 18 Co prospívá rytina, že ji vyryl řemeslník její? Slitina i učitel lži, že doufá učinitel v účinek svůj, dělaje modly němé? 19 Běda tomu, kterýž říká dřevu: Prociť, a kameni němému: Probuď se. On-liž by učiti mohl? Pohleď na něj. Obloženť jest zlatem a stříbrem, ale není v něm žádného ducha. 20 Hospodin pak v chrámě svatosti své jest, umlkniž před oblíčejem jeho všecka země.

1 M-am dus la locul meu de strajă și stăteam pe turn ca să veghez*Is. 21:8,11. și să văd*Ps. 85:8. ce are să-mi spună Domnul și ce-mi va răspunde la plângerea mea. 2 Domnul mi-a răspuns și a zis: „Scrie*Is. 8:1;30:8. prorocia și sap-o pe table, ca să se poată citi ușor! 3 Căci este o prorocie a cărei vreme este hotărâtă*Dan. 10:14;11:27,35., se apropie de împlinire și nu va minți; dacă zăbovește, așteapt-o, căci va veni și se va împlini negreșit*Evr. 10:37.. 4 Iată, i s-a îngâmfat sufletul, nu este fără prihană în el, dar cel neprihănit*Ioan 3:36.Rom. 1:17.Gal. 3:11.Evr. 10:38. va trăi prin credința lui. 5 Ca și cel beat și semeț, cel mândru nu stă liniștit, ci își lărgește gura ca Locuința morților*Prov. 27:20;30:16., este nesățios ca moartea, așa că pe toate neamurile vrea să le strângă la el și toate popoarele le trage la el. 6 Nu va fi el de batjocura tuturor acestora, de râs și de*Mica 2:4. pomină? Se va zice: ‘Vai de cel ce adună ce nu este al lui! Până când se va împovăra cu datorii?’ 7 Nu se vor ridica deodată cei ce te-au împrumutat? Nu se vor trezi asupritorii tăi și vei ajunge prada lor? 8 Fiindcă*Is. 33:1. ai jefuit multe neamuri, toată rămășița popoarelor te va jefui din pricina vărsării sângelui*Vers. 17. oamenilor, din pricina silniciilor făcute în țară, împotriva cetății și împotriva tuturor locuitorilor ei. 9 Vai de cel ce strânge câștiguri*Ier. 22:13. nelegiuite pentru casa lui, ca să-și așeze apoi cuibul*Ier. 49:16.Obad. 4. într-un loc înalt și să scape din mâna nenorocirii! 10 Rușinea casei tale ți-ai croit nimicind o mulțime de popoare și împotriva ta însuți ai păcătuit. 11 Căci piatra din mijlocul zidului strigă și lemnul care leagă grinda îi răspunde. 12 Vai de cel ce zidește o cetate cu sânge*Ier. 22:13.Ezec. 24:9.Mica 3:10.Naum 3:1., care întemeiază o cetate cu nelegiuire! 13 Iată, când Domnul oștirilor a hotărât lucrul acesta, popoarele se ostenesc*Ier. 51:58. pentru foc și neamurile se trudesc degeaba. 14 Căci pământul va fi plin de cunoștința slavei*Is. 11:9. Domnului, ca fundul mării de apele care-l acoperă. 15 Vai de cel ce dă aproapelui său să bea, vai de tine, care îi torni*Osea 7:5. băutură spumoasă și-l amețești, ca să-i vezi goliciunea*Gen. 9:22.! 16 Te vei sătura de rușine, în loc de slavă; bea*Ier. 25:26,27;51:57. și tu și dezvelește-te! Îți va veni și ție rândul să iei paharul din dreapta Domnului și va veni rușinea peste slava ta. 17 Căci silniciile făcute împotriva Libanului vor cădea asupra ta și pustiirile fiarelor te vor îngrozi, pentru vărsarea sângelui*Vers. 8. oamenilor și silniciile făcute în țară, împotriva cetății și împotriva tuturor locuitorilor ei. 18 La ce ar putea folosi*Is. 44:9,10;46:2. un chip cioplit, pe care-l cioplește lucrătorul? La ce ar putea folosi un chip turnat, care*Ier. 10:8,14.Zah. 10:2. învață pe oameni minciuni, pentru ca lucrătorul care l-a făcut să-și pună încrederea în el, pe când el făurește numai niște idoli muți*Ps. 115:5.1 Cor. 12:2.? 19 Vai de cel ce zice lemnului: ‘Scoală-te!’ și unei pietre mute: ‘Trezește-te!’ Poate ea să dea învățătură? Iată că este împodobită cu aur și argint, dar în ea nu este un duh*Ps. 135:17. care s-o însuflețească. 20 Domnul*Ps. 11:4. însă este în Templul Lui cel sfânt. Tot pământul să tacă*Ţef. 1:7.Zah. 2:13. înaintea Lui!"