3 Mojžíšova 13

1 Mluvil také Hospodin Mojžíšovi a Aronovi, řka: 2 Èlověk ješto by na kůži těla jeho byla nějaká oteklina aneb prašivina, aneb poškvrna pobělavá, a bylo by na kůži těla jeho něco podobného k ráně malomocenství: tedy přiveden bude k Aronovi knězi, aneb k některému z synů jeho kněží. 3 I pohledí kněz na ránu, kteráž jest na kůži těla jeho. Jestliže chlupové na té ráně zbělejí, a ta rána bude-li na pohledění hlubší nežli jiná kůže těla jeho, rána malomocenství jest. Když tedy spatří ji kněz, za nečistého vyhlásí jej. 4 Pakli by poškvrna pobělavá byla na kůži těla jeho, a rána ta nebyla by hlubší nežli jiná kůže, a chlupové její nezběleli by: tedy rozkáže zavříti kněz majícího takovou ránu za sedm dní. 5 Potom pohledí na něj kněz v den sedmý, a jestli rána ta zůstává tak před očima jeho a nerozmáhá se po kůži: tedy rozkáže ho zavříti kněz po druhé za sedm dní. 6 I pohledí na ni kněz v den sedmý po druhé, a jestliže ta rána pozčernalá bude, a nerozmohla by se po kůži: tedy za čistého vyhlásí ho kněz, nebo prašivina jest. I zpéře roucha svá a čistý bude. 7 Pakliť by se dále rozmohla ta prašivina po kůži jeho, již po ukázání se knězi k očištění svému, tedy ukáže se znovu knězi. 8 I pohledí na něj kněz, a jestliže se rozmohla ta prašivina po kůži jeho, za nečistého vyhlásí jej kněz, nebo malomocenství jest. 9 Rána malomocenství když bude na člověku, přiveden bude k knězi. 10 I pohledí na něj kněz, a bude-li oteklina bílá na kůži, až by učinila chlupy bílé, byť pak i zdravé maso bylo na té oteklině: 11 Malomocenství zastaralé jest na kůži těla jeho. Protož za nečistého vyhlásí jej kněz, a nedá ho zavříti, nebo zjevně nečistý jest. 12 Jestliže by se pak vylilo malomocenství po kůži, a přikrylo by malomocenství všecku kůži nemocného, od hlavy jeho až do noh jeho, všudy kdež by kněz očima viděti mohl: 13 I pohledí na něj kněz, a přikrylo-li by malomocenství všecko tělo jeho, tedy za čistého vyhlásí nemocného. Nebo všecka ta rána v bělost se změnila, protož čistý jest. 14 Ale kdykoli ukáže se na ní živé maso, nečistý bude. 15 I pohledí kněz na to živé maso a vyhlásí jej za nečistého, nebo to maso živé nečisté jest, malomocenství jest. 16 Když by pak odešlo zase maso živé a změnilo by se v bělost, tedy přijde k knězi. 17 A vida kněz, že obrátila se rána ta v bělost, za čistou vyhlásí ji; čistá jest. 18 Když by pak byl na kůži těla vřed, a byl by zhojen, 19 Byla-li by na místě vředu toho oteklina bílá, aneb poškvrna pobělavá a náryšavá, tedy ukázána bude knězi. 20 A vida kněz, že na pohledění to místo jest nižší nežli jiná kůže, a chlupové na něm by zběleli, za nečistého vyhlásí jej kněz. Rána malomocenství jest, kteráž na vředu vyrostla. 21 Pakli, když pohledí na ni kněz, uzří, že chlupové nezběleli na něm, a není nižší nežli jiná kůže, ale že jest pozčernalé místo, tedy zavře ho kněz za sedm dní. 22 Pakliť by šíře se rozmáhala po kůži, za nečistého vyhlásí jej kněz; rána malomocenství jest. 23 Pakli by ta poškvrna pobělavá zůstávala na místě svém, a nerozmáhala by se, znamení toho vředu jest; protož za čistého vyhlásí jej kněz. 24 Tělo, na jehož kůži byla by spálenina od ohně, a po zhojení té spáleniny zůstala by poškvrna pobělavá a náryšavá, anebo bílá toliko: 25 Pohledí na ni kněz, a jestliže chlupové na ní zběleli, a lsknou se, způsob také její jest hlubší nežli jiné kůže vůkol: malomocenství jest, kteréž zrostlo na spálenině; protož za nečistého vyhlásí jej kněz, nebo rána malomocenství jest. 26 Pakli uzří kněz, an na poškvrně pobělavé není žádného chlupu bílého, a že nižší není nežli jiná kůže, ale že jest pozčernalá, poručí ho zavříti kněz za sedm dní. 27 I pohledí na ni kněz dne sedmého. Jestliže se více rozmohla po kůži, tedy za nečistého vyhlásí jej; nebo rána malomocenství jest. 28 Pakli bělost lsknutá na svém místě zůstávati bude, a nerozmůže se po kůži, ale bude pozčernalá: zprýštění od spáleniny jest; za čistého vyhlásí jej kněz, nebo šrám spáleniny jest. 29 Byla-li by pak rána na hlavě aneb na bradě muže neb ženy, 30 Tedy pohledí kněz na tu ránu, a jestliže způsob její bude hlubší nežli jiná kůže, a bude na ní vlas prožlutlý a tenký: tedy za nečistého vyhlásí jej kněz, nebo poškvrna černá jest; malomocenství na hlavě aneb na bradě jest. 31 Když pak pohledí kněz na ránu poškvrny černé a uzří, že způsob její není hlubší nežli jiná kůže, a že není vlasu černého na ní: zavříti dá kněz majícího ránu poškvrny černé za sedm dní. 32 I pohledí kněz na tu ránu dne sedmého, a aj, nerozmohla se ta poškvrna černá, a není vlasu žlutého na ní, a způsob té poškvrny černé není hlubší nežli kůže: 33 Tedy oholen bude člověk ten, ale poškvrny té černé nedá holiti. I dá zavříti kněz majícího tu poškvrnu za sedm dní po druhé. 34 I pohledí kněz na poškvrnu černou dne sedmého, a jestliže se nerozmohla poškvrna černá dále po kůži, a místo její není-li hlubší nežli jiná kůže: za čistého vyhlásí ho kněz, i zpéře roucha svá a čistý bude. 35 Pakli by se dále rozmohla poškvrna ta černá po kůži, již po očištění jeho, 36 Tedy pohledí na ni kněz, a uzří-li, že se dále rozmohla ta poškvrna černá po kůži, nebude více šetřiti vlasu žlutého; nečistý jest. 37 Pakli poškvrna černá tak zůstává před očima jeho, a černý vlas vzrostl by na ní, tedy zhojena jest ta poškvrna černá; čistý jest, a za čistého vyhlásí jej kněz. 38 Když by na kůži těla muže aneb ženy byly poškvrny, totiž poškvrny pobělavé, 39 I pohledí kněz, a jestliže budou na kůži těla jejich poškvrny bílé, pozčernalé, tedy poškvrna bílá jest, kteráž na kůži zrostla; čistý jest. 40 Muž, z jehož by hlavy vlasové slezli, lysý jest a čistý jest. 41 Jestliže pak po jedné straně obleze hlava jeho, nálysý jest a čistý jest. 42 Pakli na té lysině, aneb na tom oblysení byla by rána bílá a ryšavá, tedy malomocenství zrostlo na lysině jeho, aneb na oblysení jeho. 43 I pohledí na něj kněz, a uzří-li oteklinu rány bílou a ryšavou na lysině jeho, aneb na oblysení jeho, jako způsob malomocenství na kůži těla: 44 Èlověk malomocný jest a nečistý jest. Bez meškání za nečistého vyhlásí jej kněz, nebo na hlavě jeho jest malomocenství jeho. 45 Malomocný pak, na němž by ta rána byla, bude míti roucho roztržené a hlavu odkrytou a ústa zastřená, a Nečistý, nečistý jsem! volati bude. 46 Po všecky dny, v nichž ta rána bude na něm, za nečistého jmín bude; nebo nečistý jest. Sám bydliti bude, vně za stany bude přebývání jeho. 47 Když by pak na rouchu byla rána malomocenství, buď na rouchu soukenném aneb na rouchu lněném, 48 Buď na osnově aneb na outku ze lnu aneb z vlny, buď na kůži aneb na každé věci kožené, 49 A byla by ta rána zelená neb náryšavá na rouchu aneb na kůži, aneb na osnově, aneb na outku, aneb na kterékoli nádobě kožené: rána malomocenství jest, ukázána bude knězi. 50 I pohledí kněz na tu ránu, a dá zavříti tu věc mající ránu za sedm dní. 51 A pohledě na tu ránu dne sedmého, uzří-li, že se dále rozmohla ta rána na rouchu, neb po osnově anebo po outku, aneb na kůži, k čemuž by jí koli užíváno bylo: rána ta malomocenství rozjídavá jest, věc nečistá jest. 52 I spálí to roucho aneb osnovu, aneb outek z vlny neb ze lnu, aneb jakoukoli nádobu koženou, na níž by byla rána ta; nebo malomocenství škodlivé jest, protož ohněm spáleno bude. 53 Pakli pohledě kněz, uzřel by, že se nerozmohla rána ta na rouchu, aneb na osnově, aneb na outku, aneb na kterékoli nádobě kožené: 54 Rozkáže kněz, aby zeprali tu věc, na níž byla by rána, i káže ji zavříti za sedm dní po druhé. 55 I pohledí kněz po zeprání té věci na ránu. Jestliže nezměnila rána barvy své, byť se pak nerozmohla dále, předce nečistá jest. Ohněm spálíš ji; nebo rozjídavá věc jest na vrchní neb spodní straně její. 56 Pakli pohledě kněz, uzřel by, an pozčernala rána po zeprání svém, odtrhne ji od roucha aneb od kůže, aneb od osnovy, aneb od outku. 57 Jestliže se pak ukáže ještě na rouchu aneb na osnově, aneb na outku, aneb na kterékoli nádobě kožené, malomocenství rozjídající se jest. Ohněm spálíš věc tu, na kteréž by ta rána byla. 58 Roucho pak aneb osnovu, aneb outek, aneb kteroukoli nádobu koženou, když bys zepral, a odešla by od ní ta rána, ještě po druhé zpéřeš, a čisté bude. 59 Tenť jest zákon o ráně malomocenství na rouchu soukenném aneb lněném, aneb na osnově, aneb na outku, aneb na kterékoli nádobě kožené, kterak má za čistou aneb za nečistou uznána býti.

Lepra de oameni

1 Domnul a vorbit lui Moise și lui Aaron și a zis: 2 „Când un om va avea pe pielea trupului o umflătură, o pecingine*Deut. 28:27. sau o pată albă, care va semăna cu o rană de lepră pe pielea trupului lui, trebuie adus*Deut. 17:8,9;24:8.Luca 17:14. la preotul Aaron sau la unul din fiii lui, care sunt preoți. 3 Preotul să cerceteze rana de pe pielea trupului. Dacă părul din rană s-a făcut alb și dacă rana se arată mai adâncă decât pielea trupului, este o rană de lepră: preotul care va face cercetarea să declare pe omul acela necurat. 4 Dacă pe pielea trupului va fi o pată albă care nu se arată mai adâncă decât pielea și dacă părul nu s-a făcut alb, preotul să închidă șapte zile pe cel cu rana. 5 A șaptea zi, preotul să-l cerceteze iarăși. Dacă i se pare că rana a stat pe loc și nu s-a întins pe piele, preotul să-l închidă a doua oară încă șapte zile. 6 Preotul să-l cerceteze a doua oară în ziua a șaptea. Dacă rana a mai scăzut și nu s-a întins pe piele, preotul va spune că omul acesta este curat: este o pecingine; el să-și spele*Cap. 11:25;14:8. hainele, și va fi curat. 7 Dar, dacă pecinginea s-a întins pe piele după ce s-a arătat el preotului și după ce acesta l-a declarat curat, să se mai supună încă o dată cercetării preotului. 8 Preotul îl va cerceta. Dacă pecinginea s-a întins pe piele, preotul îl va declara necurat: este lepră. 9 Când se va arăta o rană de lepră pe un om, să fie adus la preot. 10 Preotul să-l*Num. 12:10,12.2 Împ. 5:27.2 Cron. 26:20. cerceteze. Și, dacă are pe piele o umflătură albă, dacă umflătura aceasta a făcut ca părul să albească și în umflătură este și o urmă de carne vie, 11 atunci pe pielea trupului omului acestuia este o lepră învechită: preotul să-l declare necurat. Să nu-l închidă, căci este necurat. 12 Dacă lepra va face o spuzeală pe piele și va acoperi toată pielea celui cu rana, din cap până în picioare, pretutindeni pe unde-și va arunca preotul privirile, 13 preotul să-l cerceteze și, dacă va vedea că lepra a acoperit tot trupul, să declare curat pe cel cu rana; fiindcă s-a făcut toată albă, el este curat. 14 Dar, în ziua când se va vedea în el carne vie, va fi necurat; 15 când preotul va vedea carnea vie, să-l declare necurat: carnea vie este necurată, este lepră. 16 Dacă se schimbă carnea vie și se face albă, să se ducă la preot; 17 preotul să-l cerceteze și, dacă rana s-a făcut albă, preotul să declare curat pe cel cu rana: el este curat. 18 Când un om va avea pe pielea trupului său o bubă*Exod 9:9. care a fost tămăduită, 19 și pe locul unde era buba se va arăta o umflătură albă sau o pată de un alb roșiatic, omul acela să se arate preotului. 20 Preotul să-l cerceteze. Dacă pata pare mai adâncă decât pielea și dacă părul s-a făcut alb, preotul să-l declare necurat: este o rană de lepră, care a dat în bubă. 21 Dacă preotul vede că nu este păr alb în pată, că ea nu este mai adâncă decât pielea și că a mai scăzut, să închidă pe omul acela șapte zile. 22 Dacă s-a întins pata pe piele, preotul să-l declare necurat: este o rană de lepră. 23 Dar, dacă pata a rămas pe loc și nu s-a întins, este semnul rănii uscate, unde a fost buba; preotul să-l declare curat. 24 Când un om va avea pe pielea trupului o arsură pricinuită de foc și se va arăta pe urma arsurii o pată albă sau de un alb roșiatic, 25 preotul să-l cerceteze. Dacă părul din pată s-a făcut alb și ea pare mai adâncă decât pielea, este lepră, care a dat în arsură. Preotul să declare pe omul acela necurat: este o rană de lepră. 26 Dacă preotul vede că nu este păr alb în pată, că ea nu este mai adâncă decât pielea și că a mai scăzut, să închidă pe omul acela șapte zile. 27 Preotul să-l cerceteze a șaptea zi și, dacă pata s-a întins pe piele, preotul să-l declare necurat: este o rană de lepră. 28 Dar, dacă pata a rămas pe loc, nu s-a întins pe piele și a mai scăzut, este o rană pricinuită de umflătura arsurii; preotul să-l declare curat, căci este semnul rănii vindecate a arsurii. 29 Când un bărbat sau o femeie va avea o rană pe cap sau la barbă, 30 preotul să cerceteze rana. Dacă pare mai adâncă decât pielea și are păr gălbui și subțire, preotul să declare pe omul acela necurat: este râie de cap, este lepră de cap sau de barbă. 31 Dacă preotul vede că rana râiei nu pare mai adâncă decât pielea și n-are păr negru, să închidă șapte zile pe cel cu rana de râie la cap. 32 Preotul să cerceteze rana a șaptea zi. Dacă râia nu s-a întins, dacă n-are păr gălbui și dacă nu pare mai adâncă decât pielea, 33 cel cu râia la cap să se radă, dar să nu radă locul unde este râia și preotul să-l închidă a doua oară șapte zile. 34 Preotul să cerceteze râia a șaptea zi. Dacă râia nu s-a întins pe piele și nu pare mai adâncă decât pielea, preotul să-l declare curat. El să-și spele hainele și va fi curat. 35 Dar, dacă râia s-a întins pe piele după ce a fost declarat curat, 36 preotul să-l cerceteze. Și, dacă râia s-a întins pe piele, preotul n-are să mai caute să vadă dacă are păr gălbui: este necurat. 37 Dacă i se pare că râia a stat pe loc și că din ea a crescut păr negru, râia este vindecată: este curat și preotul să-l declare curat. 38 Când un bărbat sau o femeie va avea pete pe pielea trupului, și anume pete albe, 39 preotul să-l cerceteze. Dacă pe pielea trupului lui sunt pete de un alb gălbui, acestea nu sunt decât niște pete care au făcut spuzeală pe piele: este curat. 40 Când unui om îi va cădea părul de pe cap, este pleșuv: este curat. 41 Dacă i-a căzut părul de pe cap numai în partea dinainte, este pleșuv în partea dinainte: este curat. 42 Dar, dacă în partea pleșuvă dinainte sau dinapoi este o rană de un alb roșiatic, este lepră, care a făcut spuzeală în partea pleșuvă dinainte sau dinapoi. 43 Preotul să-l cerceteze. Dacă în partea pleșuvă dinapoi sau dinainte este o umflătură de rană de un alb roșiatic, asemănătoare cu lepra de pe pielea trupului, 44 este lepros, este necurat. Preotul să-l declare necurat; rana lui este pe cap. 45 Leprosul, atins de această rană, să-și poarte hainele sfâșiate și să umble cu capul gol; să-și acopere*Ezec. 24:17,22.Mica 3:7. barba și să strige: ‘Necurat*Plâng. 4:15.! Necurat!’ 46 Câtă vreme va avea rana, va fi necurat: este necurat. Să locuiască singur; locuința lui să fie afară*Num. 5:2;12:14.2 Împ. 7:3;15:5.2 Cron. 26:21.Luca 17:12. din tabără.

Semnele leprei de pe haine

47 Când se va arăta o rană de lepră pe o haină, fie haină de lână, fie haină de in, 48 în urzeala sau în bătătura de in sau de lână, pe o piele sau pe vreun lucru de piele, 49 și rana va fi verzuie sau roșiatică pe haină sau pe piele, în urzeală sau în bătătură, sau pe vreun lucru de piele, este o rană de lepră și trebuie arătată preotului. 50 Preotul să cerceteze rana și să închidă șapte zile lucrul cu rana. 51 Să cerceteze a șaptea zi rana. Dacă rana s-a întins pe haină, în urzeală sau în bătătură, pe piele sau pe lucrul acela de piele, este o rană de lepră*Cap. 14:44. învechită: lucrul acela este necurat. 52 Să ardă haina, urzeala sau bătătura de lână sau de in sau lucrul de piele pe care se găsește rana, căci este o lepră învechită: să fie ars în foc. 53 Dar, dacă preotul vede că rana nu s-a întins pe haină, pe urzeală sau pe bătătură sau pe lucrul acela de piele, 54 să poruncească să se spele partea atinsă de rană și să-l închidă a doua oară șapte zile. 55 Preotul să cerceteze rana după ce se va spăla. Și, dacă rana nu și-a schimbat înfățișarea și nu s-a întins, lucrul acela este necurat: să fie ars în foc, căci o parte din față sau din dos a fost roasă. 56 Dacă preotul vede că rana a mai scăzut după ce a fost spălată, s-o rupă din haină sau din piele, din urzeală sau din bătătură. 57 Și, dacă se mai ivește pe haină, în urzeală sau în bătătură sau pe lucrul de piele, înseamnă că este o spuzeală de lepră: lucrul atins de rană să fie ars în foc. 58 Haina, urzeala sau bătătura sau vreun lucru de piele care a fost spălat și unde a pierit rana să se mai spele a doua oară și va fi curat. 59 Aceasta este legea privitoare la rana leprei, când lovește hainele de lână sau de in, urzeala sau bătătura sau un lucru oarecare de piele și după care vor fi declarate curate sau necurate."