1 Am hotărît dar în mine, să nu mă întorc la voi cu întristare.

2 Căci, dacă vă întristez, dela cine să mă aştept la bucurie, dacă nu dela cel întristat de mine?

3 Şi v'am scris cum v'am scris, ca, la venirea mea, să n'am întristare din partea celor ce trebuiau să-mi facă bucurie; şi sînt încredinţat, cu privire la voi toţi, că bucuria mea este bucuria voastră a tuturor.

4 V'am scris cu multă mîhnire, şi strîngere de inimă, cu ochii scăldaţi în lacrămi, nu ca să vă întristaţi, ci ca să vedeţi dragostea nespus de mare, pe care o am faţă de voi.

5 Dacă a fost cineva o pricină de întristare, nu m'a întristat numai pe mine, ci pe voi toţi; cel puţin în parte, ca să nu spun prea mult.

6 Este destul pentru omul acesta pedeapsa, care i -a fost dată de cei mai mulţi;

7 aşa că acum, este mai bine să -l iertaţi, şi să -l mîngăiaţi, ca să nu fie doborît de prea multă mîhnire.

8 De aceea, vă rog, să vă arătaţi iarăş dragostea faţă de el;

9 căci v'am scris şi cu gîndul ca să vă pun la încercare şi să văd dacă sînteţi ascultători în totul.

10 Dar pe cine iertaţi voi, îl iert şi eu. În adevăr, ce am iertat eu, -dacă am iertat ceva-am iertat pentru voi, în faţa lui Hristos,

11 ca să nu lăsăm pe Satana să aibă un cîştig dela noi; căci nu sîntem în neştiinţă despre planurile lui.

12 Cînd am ajuns la Troa pentru Evanghelia lui Hristos, măcar că mi se deschisese acolo o uşă în Domnul,

13 n'am avut linişte în duhul meu, fiindcă n'am găsit pe fratele meu Tit; de aceea, mi-am luat ziua bună dela fraţi, şi am plecat în Macedonia.

14 Mulţămiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne poartă totdeauna cu carul Lui de biruinţă în Hristos, şi care răspîndeşte prin noi în orice loc mireasma cunoştinţei Lui.

15 În adevăr, noi sîntem, înaintea lui Dumnezeu, o mireasmă a lui Hristos printre cei ce sînt pe calea mîntuirii şi printre cei ce sînt pe calea pierzării:

16 pentru aceştia, o mireasmă dela moarte spre moarte; pentru aceia, o mireasmă dela viaţă spre viaţă. Şi cine este deajuns pentru aceste lucruri?

17 Căci noi nu stricăm Cuvîntul lui Dumnezeu, cum fac cei mai mulţi; ci vorbim cu inimă curată, din partea lui Dumnezeu, înaintea lui Dumnezeu, în Hristos.

1 我自己决定了， 到你们那里去的时候， 不再是忧愁的。

2 如果我使你们忧愁， 除了那因我而忧愁的人以外， 谁能使我快乐呢？

3 我写了这样的信， 免得我来的时候， 应该使我快乐的人反而使我忧愁； 我深信你们众人都以我的喜乐为你们的喜乐。

4 我从前心里痛苦难过， 流着眼泪写信给你们， 并不是要使你们忧愁， 而是要你们知道我是多么爱你们。

5 如果有人使人忧愁， 他不是使我忧愁， 而是使你们众人都有一点忧愁； 我只说有一点， 是避免说得过分。

6 这样的人受了许多人的责备， 也就够了，

7 倒不如饶恕他， 安慰他， 免得他因忧愁过度而受不了。

8 所以， 我劝你们要向他确实显明你们的爱心。

9 为这缘故， 我写了那封信， 要考验你们是不是凡事都顺从。

10 你们饶恕谁， 我也饶恕谁； 我所饶恕了的（如果我饶恕过什么）， 是为了你们在基督面前饶恕的，

11 免得撒但有机可乘， 因为我们并不是不晓得他的诡计。

12 从前我为基督的福音到了特罗亚， 虽然主给我开了门，

13 我心里仍然没有安宁， 因为见不到提多弟兄。于是我辞别了那里的人， 到马其顿去了。

14 感谢 神， 他常常在基督里， 使我们这些作俘虏的， 列在凯旋的队伍当中， 又借着我们在各地散播香气， 就是使人认识基督。

15 因为无论在得救的人或灭亡的人中间， 我们都是基督的馨香， 是献给 神的。

16 对于灭亡的人， 这是死亡的气味叫人死； 对于得救的人， 这却是生命的香气使人活。这些事谁够资格作呢？

17 我们不像那许多的人， 为了图利而谬讲 神的道。相反地， 我们讲话， 是出于真诚， 出于 神， 是在 神面前、在基督里的。