1 După doi ani, Faraon a visat un vis. I se părea că stătea lîngă rîu (Nil).
2 Şi iată că şapte vaci frumoase la vedere şi grase la trup s'au suit din rîu, şi au început să pască prin mlaştini.
3 După ele s'au mai suit din rîu alte şapte vaci urîte la vedere şi slabe la trup, şi s'au aşezat lîngă ele pe marginea rîului.
4 Vacile urîte la vedere şi slabe la trup au mîncat pe cele şapte vaci frumoase la vedere şi grase la trup. Şi Faraon s'a trezit.
5 A adormit din nou, şi a visat un al doilea vis. Se făcea că şapte spice de grîu grase şi frumoase au crescut pe acelaş pai.
6 Şi după ele au răsărit alte şapte spice slabe şi arse de vîntul de răsărit.
7 Spicele slabe au înghiţit pe cele şapte spice grase şi pline. Şi Faraon s'a trezit. Iată visul.
8 Dimineaţa, Faraon s'a turburat, şi a trimes să cheme pe toţi magii şi pe toţi înţelepţii Egiptului. Le -a istorisit visurile lui. Dar nimeni n'a putut să le tîlmăcească lui Faraon.
9 Atunci mai marele paharnicilor a luat cuvîntul, şi a zis lui Faraon: ,,Mi-aduc aminte astăzi de greşala mea.
10 Faraon se mîniase pe slujitorii lui; şi mă aruncase în temniţă, în casa căpeteniei străjerilor, pe mine şi pe mai marele pitarilor.
11 Amîndoi am visat cîte un vis în aceeaş noapte; şi anume, fiecare din noi a visat un vis, care a primit o tîlmăcire deosebită.
12 Era acolo cu noi un tînăr Evreu, rob al căpeteniei străjerilor. I-am istorisit visurile noastre, şi el ni le -a tîlmăcit, şi ne -a spus întocmai ce înseamnă visul fiecăruia.
13 Lucrurile s'au întîmplat întocmai după tîlmăcirea pe care ne -o dăduse el. Pe mine Faraon m'a pus iarăş în slujba mea, iar pe mai marele pitarilor l -a spînzurat.``
14 Faraon a trimes să cheme pe Iosif. L-au scos în grabă din temniţă. Iosif s'a ras, şi -a schimbat hainele, şi s'a dus la Faraon.
15 Faraon a zis lui Iosif: ,,Am visat un vis. Nimeni nu l -a putut tîlmăci; şi am aflat că tu tîlmăceşti un vis, îndată dupăce l-ai auzit.``
16 Iosif a răspuns lui Faraon: ,,Nu eu! Dumnezeu este Acela care va da un răspuns prielnic lui Faraon!``
17 Faraon a început să istorisească atunci lui Iosif: ,,În visul meu, se făcea că stăteam pe malul rîului.
18 Şi deodată şapte vaci grase la trup şi frumoase la chip s'au suit din rîu, şi au început să pască prin mlaştini.
19 După ele s'au suit alte şapte vaci, slabe, foarte urîte la chip, şi sfrijite: n'am mai văzut altele aşa de urîte în toată ţara Egiptului.
20 Vacile cele sfrijite şi slabe au mîncat pe cele şapte vaci dintîi, cari erau grase.
21 Le-au înghiţit, fără să se poată cunoaşte că intraseră în pîntecele lor; ba încă înfăţişarea lor era tot aşa de urîtă ca mai înainte. Şi m'am deşteptat.
22 Am mai văzut în vis şapte spice pline şi frumoase, cari creşteau pe acelaş pai.
23 Şi după ele au răsărit şapte spice goale, slabe, arse de vîntul de răsărit.
24 Spicele slabe au înghiţit pe cele şapte spice frumoase. Am spus aceste lucruri magilor, dar nimeni nu mi le -a putut tîlmăci.``
25 Iosif a zis lui Faraon: ,,Ce a visat Faraon însemnează un singur lucru: Dumnezeu a arătat mai dinainte lui Faraon ce are să facă.
26 Cele şapte vaci frumoase înseamnă şapte ani; şi cele şapte spice frumoase înseamnă şapte ani: este un singur vis.
27 Cele şapte vaci sfrijite şi urîte, cari se suiau după cele dintîi, înseamnă şapte ani; şi cele şapte spice goale, arse de vîntul de răsărit, vor fi şapte ani de foamete.
28 Astfel, după cum am spus lui Faraon, Dumnezeu a arătat lui Faraon, ce are să facă.
29 Iată, vor fi şapte ani de mare belşug în toată ţara Egiptului.
30 După ei vor veni şapte ani de foamete, aşa că se va uita tot belşugul acesta în ţara Egiptului, şi foametea va topi ţara.
31 Foametea aceasta care va urma va fi aşa de mare că nu se va mai cunoaşte belşugul în ţară.
32 Cît priveşte faptul că Faraon a visat visul de două ori, înseamnă că lucrul este hotărît din partea lui Dumnezeu, şi că Dumnezeu se va grăbi să -l aducă la îndeplinire.
33 Acum, Faraon să aleagă un om priceput şi înţelept, şi să -l pună în fruntea ţării Egiptului.
34 Faraon să pună prefecţi în ţară, ca să ridice o cincime din roadele Egiptului în timpul celor şapte ani de belşug.
35 Să se strîngă toate bucatele din aceşti ani buni cari au să vină; să se facă, la îndemîna lui Faraon, grămezi de grîu, provizii în cetăţi, şi să le păzească.
36 Bucatele acestea vor fi provizia ţării, pentru cei şapte ani de foamete, cari vor veni în ţara Egiptului, pentruca ţara să nu fie prăpădită de foamete.``
37 Cuvintele acestea au plăcut lui Faraon şi tuturor slujitorilor lui.
38 Şi Faraon a zis slujitorilor săi: ,,Am putea noi oare să găsim un om ca acesta, care să aibă în el Duhul lui Dumnezeu?``
39 Şi Faraon a zis lui Iosif: ,,Fiindcă Dumnezeu ţi -a făcut cunoscut toate aceste lucruri, nu este nimeni care să fie atît de priceput şi atît de înţelept ca tine.
40 Te pun mai mare peste casa mea, şi tot poporul meu va asculta de poruncile tale. Numai scaunul meu de domnie mă va ridica mai pe sus de tine.``
41 Faraon a zis lui Iosif: ,,Uite, îţi dau stăpînire peste toată ţara Egiptului.``
42 Faraon şi -a scos inelul din deget, şi l -a pus în degetul lui Iosif; l -a îmbrăcat cu haine de in subţire, şi i -a pus un lanţ de aur la gît.
43 L -a suit în carul care venea după al lui, şi strigau înaintea lui: ,,În genunchi!`` Astfel i -a dat Faraon stăpînire peste toată ţara Egiptului.
44 Şi a mai zis lui Iosif: ,,Eu sînt Faraon! Dar fără tine nimeni nu va ridica mîna nici piciorul în toată ţara Egiptului.``
45 Faraon a pus lui Iosif numele: Ţafnat-Paeneah (Descoperitor de taine), şi i -a dat de nevastă pe Asnat, fata lui Poti-Fera, preotul lui On. Şi Iosif a pornit să cerceteze ţara Egiptului.
46 Iosif era în vîrstă de treizeci de ani cînd s'a înfăţişat înaintea lui Faraon, împăratul Egiptului, şi a plecat de la Faraon şi a străbătut toată ţara Egiptului.
47 În timpul celor şapte ani de rod, pămîntul a dat bucate din belşug.
48 Iosif a strîns toate bucatele din aceşti şapte ani de belşug în ţara Egiptului. A făcut provizii în cetăţi, punînd în fiecare cetate bucatele de pe cîmpul de primprejur.
49 Iosif a strîns grîu, ca nisipul mării, atît de mult, că au încetat să -l mai măsoare, pentru că era fără măsură.
50 Înaintea anilor de foamete, i s'au născut lui Iosif doi fii, pe care i -a născut Asnat, fata lui Poti-Fera, preotul lui On.
51 Iosif a pus întîiului născut numele Manase (Uitare); ,,căci``, a zis el, ,,Dumnezeu m'a făcut să uit toate necazurile mele şi toată casa tatălui meu.``
52 Şi celui de al doilea i -a pus numele Efraim (Rodire); ,,căci``, a zis el, ,,Dumnezeu m'a făcut roditor în ţara întristării mele.``
53 Cei şapte ani de belşug cari au fost în ţara Egiptului, au trecut.
54 Şi au început să vină cei şapte ani de foamete, aşa cum vestise Iosif. În toată ţările era foamete; dar în toată ţara Egiptului era pîne.
55 Cînd a flămînzit, în sfîrşit, toată ţara Egiptului, poporul a strigat la Faraon să -i dea pîne. Faraon a spus tuturor Egiptenilor: ,,Duceţi-vă la Iosif, şi faceţi ce vă va spune el.``
56 Foametea bîntuia în toată ţara. Iosif a deschis toate locurile cu provizii, şi a vîndut grîu Egiptenilor. Foametea creştea din ce în ce mai mult în ţara Egiptului.
57 Şi din toate ţările venea lumea în Egipt, ca să cumpere grîu dela Iosif; căci în toate ţările era foamete mare.
1 过了两年， 法老作了一个梦， 梦见自己站在河边。
2 有七头母牛从河里上来， 又健美又肥壮， 在芦苇中吃草。
3 接着， 又有另外七头母牛从河里上来， 又丑陋又瘦弱， 站在岸上其他母牛旁边。
4 这些丑陋瘦弱的母牛， 竟把那些健美肥壮的母牛吃掉， 法老就醒了。
5 他又睡着， 作了第二个梦， 梦见一根麦茎， 长出七个麦穗， 又肥壮又美好。
6 接着， 又长出七个麦穗， 又干瘦又被东风吹焦了。
7 这些干瘦的麦穗， 竟把那七个又肥壮又饱满的麦穗吞下去， 法老就醒了， 原来是一个梦。
8 到了早晨， 法老心里烦乱， 就派人去把埃及所有的术士和智慧人都召了来； 法老把自己的梦告诉他们， 但是没有人能替法老解梦。
9 那时酒政告诉法老说： "我今日想起了我的过错。
10 从前法老恼怒臣仆， 把我和膳长关在军长府的监房里。
11 我们二人在同一夜都作了梦； 我们的梦各有不同的解释。
12 在那里有一个希伯来的少年人与我们在一起， 他是军长的仆人， 我们把梦告诉了他， 他就替我们解梦， 各人的梦有不同的解释。
13 结果， 事情都照着他给我们的解释实现了： 我恢复了原职， 膳长却被挂起来。"
14 法老于是派人去召约瑟。他们就急忙把约瑟从监里带出来。他剃了头、刮了脸、换了衣服， 就进去见法老。
15 法老对约瑟说： "我作了一个梦， 没有人能够解释。我听见人说， 你听了梦， 就能解释。"
16 约瑟回答法老， 说： "解梦不在于我， 但 神必给法老一个吉祥的解答。"
17 法老告诉约瑟： "在梦里我看见我站在河边。
18 有七头母牛从河里上来， 又肥壮又健美， 在芦苇中吃草。
19 接着， 又有另外七头母牛上来， 又软弱又消瘦又十分丑陋， 在埃及全地我没有见过这样丑陋的牛。
20 这又消瘦又丑陋的母牛， 竟把先前七头肥壮的母牛吃掉。
21 它们吃了以后， 却看不出它们是吃掉了肥牛， 因为它们丑陋的样子仍是与先前一样。我就醒了。
22 在梦里我又看见一根麦茎， 长出七个麦穗， 又饱满又美好。
23 接着， 又长出了七个麦穗， 又枯干又干瘦又被东风吹焦了。
24 这些干瘦的麦穗， 竟把那七个美好的麦穗吞下去。我把梦告诉了术士， 但是没有人能替我解答。"
25 约瑟对法老说： "法老的梦都是同一个意思， 神已经把所要作的事告诉法老了。
26 七头美好的母牛是七年， 七个美好的麦穗也是七年； 两个梦都是同一个意思。
27 那接着上来的七头又消瘦又丑陋的母牛是七年， 那七个不结实、被东风吹焦了的麦穗也是七年， 都是七年饥荒。
28 这就是我对法老所说： 神要作的事， 他已经向法老显明了。
29 看哪， 埃及全地必有七年大丰收。
30 接着又必有七年饥荒； 甚至埃及地所有的丰收都被人忘记了， 饥荒必把这地毁灭。
31 因为接着而来的饥荒太严重了， 使人不觉得这地有过丰收。
32 至于法老两次作梦， 是因为 神已经命定这事， 并且要快快地实行。
33 因此， 法老要找一个有见识有智慧的人， 派他管理埃及地。
34 法老要这样行， 在国中指派官员， 当七年丰收的时候， 征收埃及地出产的五分之一。
35 又叫他们把将要来的七个丰年的粮食收集起来， 积蓄五谷归在法老的手下， 收在各城里作粮食。
36 这些粮食要储存起来， 可以应付将来埃及地的七年饥荒， 免得这地被饥荒所灭。"
37 法老和他的臣仆， 都赞同这件事。
38 于是法老对臣仆说： "像这样的人， 有 神的灵在他里面， 我们怎能找得着呢？"
39 法老对约瑟说： " 神既然把这事指示了你， 就再没有人像你这样有见识有智慧了。
40 你可以掌管我的家， 我的人民都要听从你的话； 只有在王位上我比你大。"
41 法老又对约瑟说： "你看， 我任命你治理埃及全地。"
42 于是， 法老脱下他手上打印的戒指， 戴在约瑟的手上； 给他穿上细麻的衣服， 把金颈链挂在他的颈项上；
43 又叫约瑟坐在他的副车， 有人在他前面喊着： "跪下。"这样， 法老任命了约瑟治理埃及全地。
44 法老对约瑟说： "我是法老， 但在埃及全地， 如果没有你的许可， 没有人可以随意作事。"
45 法老给约瑟起名叫撒发那忒．巴内亚， 又把安城的祭司波提非拉的女儿亚西纳， 给约瑟为妻。约瑟出去巡行埃及全地。
46 约瑟侍立在埃及王法老面前的时候， 年三十岁。约瑟从法老面前出来， 遍行埃及全地。
47 在七个丰年的时候， 地里的出产非常丰盛。
48 约瑟把埃及七个丰年的一切粮食都收集起来， 把粮食存放在城中； 各城周围田地所出的粮食， 也存放在各城中。
49 约瑟积蓄了极多的五谷， 好像海沙那样多， 甚至他不再记下数量， 因为实在无法计算。
50 在荒年还没有来到以前， 约瑟生了两个儿子， 是安城的祭司波提非拉的女儿亚西纳给约瑟生的。
51 约瑟给长子起名叫玛拿西， 因为他说： " 神使我忘记我所有的困苦， 以及我父的全家。"
52 他给次子起名叫以法莲， 因为他说： " 神使我在受苦之地繁盛起来。"
53 埃及地的七年丰收一结束，
54 七年饥荒就随着来了， 正像约瑟所说的一样。各地都有饥荒， 只有埃及全地仍有粮食，
55 等到埃及全地也要挨饿的时候， 人民就向法老求粮。法老对所有的埃及人说： "你们到约瑟那里去， 他吩咐你们什么， 你们就作什么。"
56 当时饥荒遍及全国， 约瑟就开了所有的粮仓， 把粮食卖给埃及人， 因为埃及地的饥荒非常严重。
57 各地的人都到埃及去， 向约瑟买粮， 因为各地的饥荒都非常严重。