1 Şi noi, dar, fiindcă sîntem înconjuraţi cu un nor aşa de mare de martori, să dăm la o parte orice pedică, şi păcatul care ne înfăşoară aşa de lesne, şi să alergăm cu stăruinţă în alergarea care ne stă înainte.
2 Să ne uităm ţintă la Căpetenia şi Desăvîrşirea credinţei noastre, adică la Isus, care, pentru bucuria care -I era pusă înainte, a suferit crucea, a dispreţuit ruşinea, şi şade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu.
3 Uitaţi-vă dar cu luare aminte la Cel ce a suferit din partea păcătoşilor o împotrivire aşa de mare faţă de Sine, pentruca nu cumva să vă pierdeţi inima, şi să cădeţi de oboseală în sufletele voastre.
4 Voi nu v'aţi împotrivit încă pînă la sînge, în lupta împotriva păcatului.
5 Şi aţi uitat sfatul, pe care vi -l dă ca unor fii: ,,Fiule, nu dispreţui pedeapsa Domnului, şi nu-ţi pierde inima cînd eşti mustrat de El.
6 Căci Domnul pedepseşte pe cine -l iubeşte, şi bate cu nuiaua pe orice fiu pe care -l primeşte.``
7 Suferiţi pedeapsa: Dumnezeu Se poartă cu voi ca şi cu nişte fii. Căci care este fiul pe care nu -l pedepseşte tatăl?
8 Dar dacă sînteţi scutiţi de pedeapsă, de care toţi au parte, sînteţi nişte feciori din curvie, iar nu fii.
9 Şi apoi, dacă părinţii noştri trupeşti ne-au pedepsit, şi tot le-am dat cinstea cuvenită, nu trebuie oare cu atît mai mult să ne supunem Tatălui duhurilor, şi să trăim?
10 Căci ei în adevăr ne pedepseau pentru puţine zile, cum credeau ei că e bine; dar Dumnezeu ne pedepseşte pentru binele nostru, ca să ne facă părtaşi sfinţeniei Lui.
11 Este adevărat că orice pedeapsă, deocamdată pare o pricină de întristare, şi nu de bucurie; dar mai pe urmă aduce celor ce au trecut prin şcoala ei, roada dătătoare de pace a neprihănirii.
12 Întăriţi-vă dar mînile obosite şi genunchii slăbănogiţi;
13 croiţi cărări drepte cu picioarele voastre, pentruca cel ce şchiopătează să nu se abată din cale, ci mai de grabă să fie vindecat.
14 Urmăriţi pacea cu toţi şi sfinţirea, fără care nimeni nu va vedea pe Domnul.
15 Luaţi seama bine ca nimeni să nu se abată dela harul lui Dumnezeu, pentruca nu cumva să dea lăstari vreo rădăcină de amărăciune, să vă aducă turburare, şi mulţi să fie întinaţi de ea.
16 Vegheaţi să nu fie între voi nimeni curvar sau lumesc ca Esau, care pentru o mîncare şi -a vîndut dreptul de întîi născut.
17 Ştiţi că mai pe urmă, cînd a vrut să capete binecuvîntarea n'a fost primit; pentrucă, măcar că o cerea cu lacrămi, n'a putut s'o schimbe.
18 Voi nu v'aţi apropiat de un munte care se putea atinge şi care era cuprins de foc, nici de negură, nici de întunerec, nici de furtună,
19 nici de sunetul de trîmbiţă, nici de glasul, care vorbea în aşa fel că ceice l-au auzit, au cerut să nu li se mai vorbească,
20 (pentrucă nu puteau suferi porunca aceasta: ,,Chiar un dobitoc dacă se va atinge de munte, să fie ucis cu pietre, sau străpuns cu săgeata``.
21 Şi priveliştea aceea era aşa de înfricoşătoare încît Moise a zis: ,,Sînt îngrozit şi tremur!``).
22 Ci v'aţi apropiat de muntele Sionului, de cetatea Dumnezeului celui viu, Ierusalimul ceresc, de zecile de mii, de adunarea în sărbătoare a îngerilor,
23 de Biserica celor întîi născuţi, cari sînt scrişi în ceruri, de Dumnezeu, Judecătorul tuturor, de duhurile celor neprihăniţi, făcuţi desăvîrşiţi,
24 de Isus, Mijlocitorul legămîntului celui nou, şi de sîngele stropirii, care vorbeşte mai bine decît sîngele lui Abel.
25 Luaţi seama ca nu cumva să nu voiţi să ascultaţi pe Cel ce vă vorbeşte! Căci dacă n'au scăpat ceice n'au vrut să asculte pe Cel ce vorbea pe pămînt, cu atît mai mult nu vom scăpa noi, dacă ne întoarcem dela Cel ce vorbeşte din ceruri,
26 al cărui glas a clătinat atunci pămîntul, şi care acum a făcut făgăduinţa aceasta: ,,Voi mai clătina încăodată nu numai pămîntul, ci şi cerul``.
27 Cuvintele acestea ,,încă odată`` arată că schimbarea lucrurilor clătinate, adică a lucrurilor făcute, este făcută tocmai ca să rămînă lucrurile cari nu se clatină.
28 Fiindcă am primit dar o împărăţie, care nu se poate clătina, să ne arătăm mulţămitori, şi să aducem astfel lui Dumnezeu o închinare plăcută, cu evlavie şi cu frică;
29 fiindcă Dumnezeul nostru este ,,un foc mistuitor``.
1 所以， 我们既然有这么多的见证人， 像云彩围绕着我们， 就应该脱下各样的拖累， 和容易缠住我们的罪， 以坚忍的心奔跑那摆在我们面前的赛程；
2 专一注视耶稣， 就是我们信心的创始者和完成者。他因为那摆在面前的喜乐， 就忍受了十字架， 轻看了羞辱， 现在就坐在 神宝座的右边。
3 这位忍受罪人那样顶撞的耶稣， 你们要仔细思想， 免得疲倦灰心。
4 你们与罪恶斗争， 还没有对抗到流血的地步；
5 你们又忘记了那劝你们好像劝儿子的话， 说： "我儿！ 你不可轻看主的管教， 受责备的时候也不要灰心；
6 因为主所爱的， 他必管教， 他又鞭打所收纳的每一个儿子。"
7 为了接受管教， 你们要忍受， 因为 神待你们好像待儿子一样； 哪有儿子不受父亲管教的呢？
8 作儿子的都受过管教。如果你们没有受管教， 就是私生子， 不是儿子了。
9 还有， 肉身的父亲管教我们， 我们尚且敬重他们； 何况那万灵的父， 我们不是更要顺服他而得生吗？
10 肉身的父亲照着自己的意思管教我们， 只有短暂的日子； 唯有 神管教我们， 是为着我们的好处， 使我们在他的圣洁上有分。
11 但是一切管教， 在当时似乎不觉得快乐， 反觉得痛苦； 后来却为那些经过这种操练的人， 结出平安的果子来， 就是义。
12 所以， 你们要把下垂的手和发软的腿挺直起来；
13 也要把你们所走的道路修直， 使瘸子不至于扭脚， 反而得到复原。
14 你们要竭力寻求与众人和睦， 并且要竭力追求圣洁。如果没有圣洁， 谁也不能见主。
15 你们要小心， 免得有人失去了 神的恩典； 免得有苦根长起来缠绕你们， 因而污染了许多人；
16 又免得有人成为淫乱的和贪恋世俗的， 好像以扫一样， 为了一点点食物， 竟把自己长子的名分出卖了。
17 你们知道， 后来以扫想要承受祝福， 却被拒绝了； 他虽然带着眼泪寻求， 还是没有反悔的余地。
18 你们不是来到那座摸得着的山。那里有烈火、密云、幽暗、暴风、
19 号筒的响声和说话的声音； 那些听见这声音的人， 都请求 神不要再向他们多说话；
20 因为他们担当不起那命令： "就是走兽挨近这山， 也要用石头把它打死。"
21 当时， 显出的景象是那么可怕， 连摩西也说： "我非常恐惧战兢。"
22 你们却是来到锡安山和永活的 神的城， 就是天上的耶路撒冷； 在那里有千万的天使聚集，
23 有名字登记在天上众长子的教会， 有审判众人的 神， 有被成全的义人的灵魂，
24 有新约的中保耶稣， 还有他所洒的血。这血所传的信息比亚伯的血所传的更美。
25 你们要谨慎， 不要弃绝那位说话的， 因为从前的人弃绝了那位在地上警戒他们的， 尚且不能逃罪； 何况现在我们背弃那位从天上警戒我们的呢？
26 当时他的声音震动了地； 现在他却应许说： "下一次， 我不但要震动地， 还要震动天。"
27 "下一次"这句话， 是表明那些被震动的， 要像被造之物那样被除去， 好使那些不能震动的可以留存，
28 因此， 我们既然领受了不能震动的国， 就应该感恩， 照着 神所喜悦的， 用虔诚敬畏的心事奉他；
29 因为我们的 神是烈火。