1 Legămîntul dintîi avea şi el porunci privitoare la slujba dumnezeiască şi la un locaş pămîntesc de închinare.
2 În adevăr, s'a făcut un cort. În partea dinainte, numită ,,Locul Sfînt``, era sfeşnicul, masa şi pînile pentru punerea înaintea Domnului;
3 după perdeaua a doua se afla partea cortului care se chema ,,Locul prea sfînt``.
4 El avea un altar de aur pentru tămîie, şi chivotul legămîntului, ferecat peste tot cu aur. În chivot era un vas de aur cu mană, toiagul lui Aaron, care înfrunzise, şi tablele legămîntului.
5 Deasupra erau heruvimii slavei, cari acopereau capacul ispăşirii cu umbra lor. Nu este vremea să vorbim acum cu deamăruntul despre aceste lucruri.
6 Şi după ce au fost întocmite astfel lucrurile acestea, preoţii cari fac slujbele, intră totdeauna în partea dintîi a cortului.
7 Dar în partea a doua intră numai marele preot, odată pe an, şi nu fără sînge, pe care îl aduce pentru sine însuş şi pentru păcatele din neştiinţă ale norodului.
8 Prin aceasta, Duhul Sfînt arăta că drumul în Locul prea sfînt, nu era încă deschis cîtă vreme sta în picioare cortul dintîi.
9 Aceasta era o asemănare pentru vremurile de acum, cînd se aduc daruri şi jertfe, cari nu pot duce pe cel ce se închină în felul acesta, la desăvîrşirea cerută de cugetul lui.
10 Ele sînt doar nişte porunci pămînteşti, date, ca toate cele privitoare la mîncări, băuturi şi felurite spălături, pînă la o vreme de îndreptare.
11 Dar Hristos a venit ca Mare Preot al bunurilor viitoare, a trecut prin cortul acela mai mare şi mai desăvîrşit, care nu este făcut de mîni, adică nu este din zidirea aceasta;
12 şi a intrat, odată pentru totdeauna, în Locul prea sfînt, nu cu sînge de ţapi şi de viţei, ci cu însuş sîngele Său, după ce a căpătat o răscumpărare vecinică.
13 Căci dacă sîngele taurilor şi al ţapilor şi cenuşa unei vaci, stropită peste cei întinaţi, îi sfinţeşte şi le aduce curăţirea trupului,
14 cu cît mai mult sîngele lui Hristos, care, prin Duhul cel vecinic, S'a adus pe Sine însuş jertfă fără pată lui Dumnezeu, vă va curăţi cugetul vostru de faptele moarte, ca să slujiţi Dumnezeului cel viu!
15 Şi tocmai de aceea este El mijlocitorul unui legămînt nou, pentru ca, prin moartea Lui pentru răscumpărarea din abaterile făptuite supt legămîntul dintîi, cei ce au fost chemaţi, să capete vecinica moştenire, care le -a fost făgăduită.
16 În adevăr, acolo unde este un testament, trebuie neapărat să aibă loc moartea celui ce l -a făcut.
17 Pentrucă un testament nu capătă putere decît după moarte. N'are nici o putere cîtă vreme trăieşte cel ce l -a făcut.
18 De aceea şi întîiul legămînt n'a fost sfinţit fără sînge.
19 Şi într'adevăr, Moise, după ce a rostit înaintea întregului norod toate poruncile Legii, a luat sînge de viţei şi de ţapi, cu apă, lînă stacojie şi isop, a stropit cartea şi tot norodul,
20 şi a zis: ,,Acesta este sîngele legămîntului, care a poruncit Dumnezeu să fie făcut cu voi.``
21 De asemenea, a stropit cu sînge cortul şi toate vasele pentru slujbă.
22 Şi, după Lege, aproape totul este curăţit cu sînge; şi fără vărsare de sînge, nu este iertare.
23 Dar, deoarece chipurile lucrurilor cari sînt în ceruri, au trebuit curăţite în felul acesta, trebuia ca înseşi lucrurile cereşti să fie curăţite cu jertfe mai bune decît acestea.
24 Căci Hristos n'a intrat într'un locaş de închinare făcut de mînă omenească, după chipul adevăratului locaş de închinare, ci a intrat chiar în cer, ca să Se înfăţişeze acum, pentru noi, înaintea lui Dumnezeu.
25 Şi nu ca să Se aducă de mai multe ori jertfă pe Sine însuş, ca marele preot, care intră în fiecare an în Locul prea sfînt cu un sînge, care nu este al lui;
26 fiindcă atunci ar fi trebuit să pătimească de mai multe ori dela întemeierea lumii; pe cînd acum, la sfîrşitul veacurilor, S'a arătat o singură dată, ca să şteargă păcatul prin jertfa Sa.
27 Şi, după cum oamenilor le este rînduit să moară o singură dată, iar după aceea vine judecata,
28 tot aşa, Hristos, după ce S'a adus jertfă o singură dată, ca să poarte păcatele multora, Se va arăta a doua oară, nu în vederea păcatului, ca să aducă mîntuirea celor ce -L aşteaptă.
1 前约也有它敬拜的规例， 和属世界的圣所。
2 因为有一个支搭好了的会幕， 第一进叫作圣所， 里面有灯台、桌子和陈设饼。
3 在第二层幔子后面还有一个会幕， 叫作至圣所，
4 里面有金香坛， 有全部包金的约柜， 柜里有盛着吗哪的金罐、亚伦那发过芽的杖和两块约板。
5 柜的上面有荣耀的基路伯罩着施恩座， 关于这一切， 现在不能一一细说了。
6 这一切物件都这样预备好了， 祭司就常常进入第一进会幕， 执行敬拜的事。
7 至于第二进会幕， 只有大祭司一年一次独自进去， 并且非带着血不可， 好为自己和人民的愚妄把血献上。
8 圣灵借着这事表明， 当第一进会幕存在的时候， 进入至圣所的路， 还没有显明出来。
9 这第一进会幕是现今的时代的预表， 其实所献的礼物和祭品， 都不能使敬拜的人在良心上得到完全。
10 这些只是关于饮食和各样洁净的礼仪， 是在"更新的时候"来到之前， 为肉体立的规例。
11 但基督已经来了， 作了已经实现的美好事物的大祭司； 他经过更大、更完备的会幕（不是人手所做的， 也就是不属于这被造的世界的）。
12 他不是用山羊和牛犊的血， 而是用自己的血， 只一次进了至圣所， 就得到了永远的救赎。
13 如果山羊和公牛的血， 以及母牛犊的灰， 洒在不洁的人身上， 尚且可以使他们成为圣洁， 身体洁净，
14 何况基督的血呢？他借着永远的灵， 把自己无瑕无疵的献给 神， 他的血不是更能洁净我们的良心脱离死行， 使我们可以事奉永活的 神吗？
15 因此， 他作了新约的中保， 借着他的死， 使人在前约之下的过犯得到救赎， 就叫那些蒙召的人， 得着永远基业的应许。
16 凡有遗嘱（"遗嘱"或译： "约"， 与17节同）， 必须证实立遗嘱的人死了；
17 因为人死了， 遗嘱才能确立， 立遗嘱的人还活着的时候， 遗嘱决不生效。
18 因此， 前约并不是没有用血立的：
19 当日摩西按照律法， 向所有人民宣布了各样的诫命， 就拿牛犊（好些抄本在此有"和山羊"）的血和水， 用朱红色的羊毛与牛膝草， 洒在律法书上和人民身上，
20 说： "这就是 神规定你们立约的血。"
21 他照样把血洒在会幕和各样应用的器皿上。
22 按着律法， 几乎所有都是用血洁净的， 如果没有流血， 就没有赦免。
23 照着天上样式作的既然必须这样去洁净， 天上物体的本身， 就应该用更美的祭品去洁净了。
24 因为基督不是进了人手所做的圣所（那不过是真圣所的表象）， 而是进到天上， 现在替我们显露在 神的面前。
25 他不必多次把自己献上， 好像大祭司每年带着不是自己的血进入至圣所一样。
26 如果这样， 他从创世以来， 就必须受许多次的苦了。可是现在他在这世代的终结， 只显现一次， 把自己作为祭品献上， 好除掉罪。
27 按着定命， 人人都要死一次， 死后还有审判。
28 照样， 基督为了担当许多人的罪， 也曾经一次把自己献上； 将来他还要再一次显现， 不是为担当罪， 而是要向那些热切期待他的人成全救恩。