1 După aceea, Isus S'a dus dincolo de marea Galileii, numită marea Tiberiadei.
2 O mare gloată mergea după El, pentrucă vedea semnele pe cari le făcea cu cei bolnavi.
3 Isus S'a suit pe munte, şi şedea acolo cu ucenicii Săi.
4 Paştele, praznicul Iudeilor, erau aproape.
5 Isus Şi -a ridicat ochii, şi a văzut că o mare gloată vine spre El. Şi a zis lui Filip: ,,De unde avem să cumpărăm pîni ca să mănînce oamenii aceştia?``
6 Spunea lucrul acesta ca să -l încerce, pentrucă ştia ce are de gînd să facă.
7 Filip i -a răspuns: ,,Pînile, pe cari le-am putea cumpăra cu două sute de lei (Greceşte: dinari.), n'ar ajunge ca fiecare să capete puţintel din ele.``
8 Unul din ucenicii Săi, Andrei, fratele lui Simon Petru, I -a zis:
9 ,,Este aici un băieţel, care are cinci pîni de orz şi doi peşti; dar ce sînt acestea la atîţia?``
10 Isus a zis: ,,Spuneţi oamenilor să şadă jos.`` În locul acela era multă iarbă. Oamenii au şezut jos, în număr de aproape cinci mii.
11 Isus a luat pînile, a mulţămit lui Dumnezeu, le -a împărţit ucenicilor, iar ucenicii le-au împărţit celorce şedeau jos; de asemenea, le -a dat şi din peşti cît au voit.
12 Dupăce s'au săturat, Isus a zis ucenicilor Săi: ,,Strîngeţi fărămiturile cari au rămas, ca să nu se piardă nimic.``
13 Le-au adunat deci, şi au umplut douăsprezece coşuri cu fărămiturile cari rămăseseră din cele cinci pîni de orz, după ce mîncaseră toţi.
14 Oamenii aceia, cînd au văzut minunea, pe care o făcuse Isus, ziceau: ,,Cu adevărat, acesta este proorocul cel aşteptat în lume.``
15 Isus, fiindcă ştia că au de gînd să vină să -L ia cu sila ca să -L facă împărat, S'a dus iarăş la munte, numai El singur. Isus umblă pe mare.
16 Cînd s'a înserat, ucenicii Lui s'au coborît la marginea mării.
17 S'au suit într'o corabie, şi treceau marea, ca să se ducă în Capernaum. Se întunecase, şi Isus tot nu venise la ei.
18 Sufla un vînt puternic şi marea era întărîtată.
19 După ce au vîslit cam douăzeci şi cinci sau treizeci de stadii, văd pe Isus umblînd pe mare şi apropiindu-Se de corabie. Şi s'au înfricoşat.
20 Dar Isus le -a zis: ,,Eu sînt, nu vă temeţi!``
21 Voiau deci să -L ia în corabie. Şi corabia a sosit îndată la locul spre care mergeau.
22 Norodul, care rămăsese de cealaltă parte a mării, băgase de seamă că acolo nu era decît o corabie, şi că Isus nu Se suise în corabia aceasta cu ucenicii Lui, ci ucenicii plecaseră singuri cu ea.
23 A doua zi sosiseră alte corăbii din Tiberiada, aproape de locul unde mîncaseră ei pînea, dupăce Domnul mulţămise lui Dumnezeu.
24 Cînd au văzut noroadele că nici Isus, nici ucenicii Lui nu erau acolo, s'au suit şi ele în corăbiile acestea, şi s'au dus la Capernaum să caute pe Isus.
25 Cînd L-au găsit, dincolo de mare, I-au zis: ,,Învăţătorule, cînd ai venit aici?``
26 Drept răspuns, Isus le -a zis: ,,Adevărat, adevărat, vă spun, că Mă căutaţi nu pentrucă aţi văzut semne, ci pentrucă aţi mîncat din pînile acelea, şi v'aţi săturat.
27 Lucraţi nu pentru mîncarea peritoare, ci pentru mîncarea, care rămîne pentru viaţa vecinică, şi pe care v'o va da Fiul omului; căci Tatăl, adică, însuş Dumnezeu, pe el L -a însemnat cu pecetea Lui.``
28 Ei I-au zis: ,,Ce să facem ca să săvîrşim lucrările lui Dumnezeu?``
29 Isus le -a răspuns: ,,Lucrarea pe care o cere Dumnezeu este aceasta: să credeţi în Acela, pe care L -a trimes El.``
30 ,,Ce semn faci Tu, deci``, I-au zis ei, ,,ca să -l vedem, şi să credem în Tine? Ce lucrezi Tu?
31 Părinţii noştri au mîncat mană în pustie, după cum este scris: ,Le -a dat să mănînce pîne din cer.``
32 Isus le -a zis: ,,Adevărat, adevărat, vă spun, că Moise nu v'a dat pînea din cer, ci Tatăl Meu vă dă adevărata pîne din cer;
33 căci Pînea lui Dumnezeu este aceea care se pogoară din cer, şi dă lumii viaţa``.
34 ,,Doamne``, I-au zis ei, ,,dă-ne totdeauna această pîne.``
35 Isus le -a zis: ,,Eu sînt Pînea vieţii. Cine vine la Mine, nu va flămînzi niciodată; şi cine crede în Mine, nu va înseta niciodată.
36 Dar v'am spus că M'aţi şi văzut, şi tot nu credeţi.
37 Tot ce-Mi dă Tatăl, va ajunge la Mine; şi pe cel ce vine la Mine, nu -l voi izgoni afară:
38 căci M'am pogorît din cer ca să fac nu voia Mea, ci voia Celui ce M'a trimes.
39 Şi voia Celuice M'a trimes, este să nu pierd nimic din tot ce Mi -a dat El, ci să -l înviez în ziua de apoi.
40 Voia Tatălui meu este ca oricine vede pe Fiul, şi crede în El, să aibă viaţa vecinică; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi.``
41 Iudeii cîrteau împotriva Lui, pentrucă zisese: ,,Eu sînt pînea care s'a pogorît din cer.``
42 Şi ziceau: ,,Oare nu este acesta Isus, fiul lui Iosif, pe al cărui tată şi mamă îi cunoaştem? Cum dar zice El: ,Eu M'am pogorît din cer?``
43 Isus le -a răspuns: ,,Nu cîrtiţi între voi.
44 Nimeni nu poate veni la Mine, dacă nu -l atrage Tatăl, care M'a trimes; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi.
45 În prooroci este scris: ,Toţi vor fi învăţaţi de Dumnezeu.` Aşa că oricine a ascultat pe Tatăl, şi a primit învăţătura Lui, vine la Mine.
46 Nu că cineva a văzut pe Tatăl, afară de Acela care vine dela Dumnezeu; da, Acela a văzut pe Tatăl.
47 Adevărat, adevărat, vă spun, că cine crede în Mine, are viaţa vecinică.
48 Eu sînt Pînea vieţii.
49 Părinţii voştri au mîncat mană în pustie, şi au murit.
50 Pînea, care se pogoară din cer, este de aşa fel, ca cineva să mănînce din ea, şi să nu moară.
51 Eu sînt Pînea vie, care s'a pogorît din cer. Dacă mănîncă cineva din pînea aceasta, va trăi în veac; şi pînea, pe care o voi da Eu, este trupul Meu, pe care îl voi da pentru viaţa lumii.``
52 La auzul acestor cuvinte, Iudeii se certau între ei, şi ziceau: ,,Cum poate omul acesta să ne dea trupul Lui să -l mîncăm?``
53 Isus le -a zis: ,,Adevărat, adevărat, vă spun, că, dacă nu mîncaţi trupul Fiului omului, şi dacă nu beţi sîngele Lui, n'aveţi viaţa în voi înşivă.
54 Cine mănîncă trupul Meu, şi bea sîngele Meu, are viaţa vecinică; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi.
55 Căci trupul Meu este cu adevărat o hrană, şi sîngele Meu este cu adevărat o băutură.
56 Cine mănîncă trupul Meu, şi bea sîngele Meu, rămîne în Mine, şi Eu rămîn în el.
57 După cum Tatăl, care este viu, M'a trimes pe Mine, şi Eu trăiesc prin Tatăl, tot aşa, cine Mă mănîncă pe Mine, va trăi şi el prin Mine.
58 Astfel este pînea, care s'a pogorît din cer, nu ca mana, pe care au mîncat -o părinţii voştri, şi totuş au murit: cine mănîncă pînea aceasta, va trăi în veac.``
59 Isus a spus aceste lucruri în sinagogă, cînd învăţa pe oameni în Capernaum.
60 Mulţi din ucenicii Lui, după ce au auzit aceste cuvinte, au zis: ,,Vorbirea aceasta este prea de tot: cine poate s'o sufere?``
61 Isus, care ştia în Sine că ucenicii Săi cîrteau împotriva vorbirii acesteia, le -a zis: ,,Vorbirea aceasta este pentru voi o pricină de poticnire?
62 Dar dacă aţi vedea pe Fiul omului suindu-Se unde era mai înainte?...
63 Duhul este acela care dă viaţă, carnea nu foloseşte la nimic; cuvintele, pe cari vi le-am spus Eu, sînt duh şi viaţă.
64 Dar sînt unii din voi cari nu cred.`` Căci Isus ştia dela început cine erau ceice nu cred, şi cine era celce avea să -L vîndă.
65 Şi a adăogat: ,,Tocmai de aceea v'am spus că nimeni nu poate să vină la Mine, dacă nu i -a fost dat de Tatăl Meu.``
66 Din clipa aceea, mulţi din ucenicii Lui s'au întors înapoi, şi nu mai umblau cu El.
67 Atunci Isus a zis celor doisprezece: ,,Voi nu vreţi să vă duceţi?``
68 ,,Doamne``, I -a răspuns Simon Petru, ,,la cine să ne ducem? Tu ai cuvintele vieţii vecinice.
69 Şi noi am crezut, şi am ajuns la cunoştinţa că Tu eşti Hristosul, Sfîntul lui Dumnezeu.``
70 Isus le -a răspuns: ,,Nu v'am ales Eu pe voi cei doisprezece? Şi totuş unul din voi este un drac.``
71 Vorbea despre Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul; căci el avea să -L vîndă: el, unul din cei doisprezece.
1 这些事以后， 耶稣渡过加利利海， 就是提比里亚海。
2 有一大群人， 因为看见了他在病人身上所行的神迹， 就跟随了他。
3 耶稣上了山， 同门徒坐在那里。
4 那时犹太人的逾越节近了。
5 耶稣举目观看， 见一大群人向他走过来， 就对腓力说： "我们从哪里买饼给这些人吃呢？"
6 他说这话， 是要试验腓力， 因他自己早已知道要怎样作。
7 腓力回答： "就算二百银币买的饼， 每人分一点， 也是不够的。"
8 有一个门徒， 就是西门．彼得的弟弟安得烈， 对耶稣说：
9 "这里有个小孩子， 带着五个大麦饼、两条鱼； 只是分给这么多人， 有什么用呢？"
10 耶稣吩咐他们： "你们叫众人坐下。"原来那地方的草很多， 众人就坐下， 单是男人的数目约有五千。
11 耶稣拿起饼来， 祝谢了， 就分给坐着的人； 分鱼也是这样， 都是随着他们所要的。
12 他们吃饱了之后， 耶稣对门徒说： "把剩下的零碎收拾起来， 免得浪费。"
13 门徒就把众人吃剩那五个大麦饼的零碎收拾起来， 装满了十二个篮子。
14 众人看见耶稣所行的神迹， 就说： "这真是那要到世上来的先知。"
15 耶稣知道群众要来强迫他作王， 就独自又退到山上去了。
16 到了晚上， 他的门徒下到海边去。
17 他们上了船， 要渡海往迦百农去。那时天已经黑了， 耶稣还没有到他们那里。
18 忽然海上起了狂风， 波浪翻腾。
19 门徒摇橹约行了五六公里， 看见耶稣在海面上行走， 渐渐靠近船， 就害怕起来。
20 耶稣对他们说： "是我， 不要怕。"
21 他们这才把他接上船， 船就立刻到了他们要去的地方。
22 第二天， 站在海那边的群众， 看见只有一只小船留在那里， 并且知道耶稣没有和他的门徒一同上船， 门徒是自己去的；
23 不过有几只从提比里亚来的船停在那里， 靠近他们在主祝谢以后吃饼的地方。
24 群众见耶稣和门徒都不在那里， 就上船往迦百农去找耶稣。
25 他们在对岸找到了耶稣， 就问他： "拉比， 你几时到这里来的？"
26 耶稣回答： "我实实在在告诉你们， 你们找我， 不是因为看见了神迹， 而是因为吃了饼又吃饱了。
27 不要为那必朽坏的食物操劳， 却要为那存到永生的食物操劳， 就是人子所要赐给你们的， 因为人子是父 神所印证的。"
28 众人又问他： "我们应该作什么， 才算是作 神的工作呢？"
29 耶稣回答： "信 神所差来的， 就是作 神的工了。"
30 于是他们就说： "你要行什么神迹， 让我们看了就信你呢？你到底能作什么呢？
31 我们的祖宗在旷野吃过吗哪， 正如经上所记： ‘他把从天上来的食物赐给他们吃。’"
32 耶稣对他们说： "我实实在在告诉你们， 不是摩西把那从天上来的食物赐给你们， 而是我父把天上来的真食物赐给你们；
33 因为 神的食物就是从天上降下来， 把生命赐给世人的那一位。"
34 他们对耶稣说： "主啊， 求你常把这食物赐给我们。"
35 耶稣说： "我就是生命的食物， 到我这里来的， 必定不饿； 信我的， 永远不渴。
36 但我告诉你们， 你们虽然见了我， 还是不信。
37 凡是父赐给我的人， 必到我这里来； 到我这里来的， 我决不丢弃他，
38 因为我从天上降下来， 不是要行自己的意思， 而是要行那差我来者的旨意。
39 那差我来者的旨意就是： 他所赐给我的人， 我连一个也不失落， 并且在末日我要使他们复活。
40 因为我父的旨意， 是要使所有看见了子而信的人有永生， 并且在末日我要使他们复活。"
41 犹太人因为耶稣说"我是从天上降下来的食物"， 就纷纷议论他。
42 他们说： "这不是约瑟的儿子耶稣吗？他的父母我们不都认识吗？他现在怎么说‘我是从天上降下来的’呢？"
43 耶稣回答： "你们不要彼此议论。
44 如果不是差我来的父吸引人， 就没有人能到我这里来； 到我这里来的， 在末日我要使他复活。
45 先知书上记着： ‘众人都必受 神的教导。’凡听见从父那里来的教训而又学习的， 必到我这里来。
46 这不是说有人见过父； 只有从 神那里来的那一位， 他才见过父。
47 我实实在在告诉你们， 信的人有永生。
48 我就是生命的食物，
49 你们的祖宗在旷野吃过吗哪， 还是死了。
50 这是从天上降下来的食物， 使人吃了就不死。
51 我就是从天上降下来生命的食物， 人若吃了这食物， 就必活到永远。我要赐的食物就是我的肉， 是为了世人的生命而赐的。"
52 于是， 犹太人彼此争论， 说： "这个人怎能把他的肉给我们吃呢？"
53 耶稣就对他们说： "我实实在在告诉你们， 你们若不吃人子的肉， 不喝人子的血， 就没有生命在你们里面。
54 吃我肉、喝我血的， 就有永生， 在末日我要使他复活；
55 因为我的肉是真正的食物， 我的血是真正的饮料。
56 吃我肉、喝我血的人， 就住在我里面， 我也住在他里面。
57 正如永活的父差遣了我， 我也因父活着； 照样， 吃我肉的人也必因我而活。
58 这就是从天上降下来的食物， 不像吗哪， 你们的祖宗吃过， 还是死了； 吃这食物的， 必活到永远。"
59 这些话是耶稣在迦百农会堂里教导人的时候说的。
60 他的门徒中， 有许多人听了， 就说： "这话很难， 谁能接受呢？"
61 耶稣心里知道门徒为了这事议论纷纷， 就对他们说： "这话使你们动摇吗？
62 如果你们看见人子升到他原来所在的地方， 又怎样呢？
63 使人活的是灵， 肉体是无济于事的。我对你们所说的话是灵、是生命。
64 然而你们中间却有不信的人。"原来从起初耶稣就知道那些不信的是谁， 那要把他出卖的又是谁。
65 耶稣跟着说： "所以我对你们说过， 如果不是父所赐的， 没有人能到我这里来。"
66 从此， 他的门徒中有许多人退去了， 不再与他同行。
67 于是耶稣对十二门徒说： "你们也想离去吗？"
68 西门．彼得回答： "主啊， 你有永生之道， 我们还跟从谁呢？
69 我们已经相信， 并且知道你是 神的圣者。"
70 耶稣说： "我不是拣选了你们十二个人吗？但你们中间有一个是魔鬼。"
71 耶稣这话是指着加略人西门的儿子犹大说的， 因为他虽然是十二门徒之一， 却要出卖耶稣。