1 Ţofar din Naama a luat cuvîntul şi a zis:

2 ,,Să rămînă această năvală de cuvinte fără răspuns, şi să creadă limbutul că are dreptate?

3 Vor face vorbele tale deşerte pe oameni să tacă? Şi-ţi vei bate joc de alţii, fără să te facă cineva de ruşine?

4 Tu zici: ,Felul meu de a vedea este drept, şi sînt curat în ochii Tăi.` -

5 A! de ar vrea Dumnezeu să vorbească, de Şi-ar deschide buzele să-ţi răspundă,

6 şi de ţi-ar descoperi tainele înţelepciunii Lui, ale înţelepciunii Lui nemărginite, ai vedea atunci că nu-ţi răsplăteşte totuş după fărădelegea ta.

7 Poţi spune tu că poţi pătrunde adîncimile lui Dumnezeu, că poţi ajunge la cunoştinţa desăvîrşită a Celui Atot puternic?

8 Cît cerurile -i de înaltă: ce poţi face? Mai adîncă decît Locuinţa morţilor: ce poţi şti?

9 Întinderea ei este mai lungă decît pămîntul, şi mai lată decît marea.

10 Dacă apucă, dacă închide şi cheamă El la judecată, cine -L poate opri?

11 Căci El cunoaşte pe făcătorii de rele, vede uşor pe vinovaţi.

12 Omul dimpotrivă, are minte de nebun, şi s'a născut ca mînzul unui măgar sălbatic!

13 Tu, îndreaptă-ţi inima spre Dumnezeu, întinde-ţi mînile spre El.

14 Depărtează-te de fărădelege, şi nu lăsa nedreptatea să locuiască în cortul tău.

15 Şi atunci, îţi vei ridica fruntea fără teamă, vei fi tare şi fără frică;

16 îţi vei uita suferinţele, şi-ţi vei aduce aminte de ele ca de nişte ape cari s'au scurs.

17 Zilele tale vor străluci mai tare decît soarele la amiază, întunerecul tău va fi ca lumina dimineţii.

18 Vei fi plin de încredere, şi nădejdea nu-ţi va fi zădarnică. Te vei uita în jurul tău, şi vei vedea că te poţi odihni liniştit.

19 Te vei culca şi nimeni nu te va turbura, şi mulţi vor umbla după bunăvoinţa ta.

20 Dar ochii celor răi se vor topi; ei n'au loc de scăpare: moartea, iată nădejdea lor!``

1 나아마 사람 소발이 대답하여 가로되

2 말이 많으니 어찌 대답이 없으랴 입이 부푼 사람이 어찌 의롭다 함을 얻겠느냐 ?

3 네 자랑하는 말이 어떻게 사람으로 잠잠하게 하겠으며 네가 비웃으면 어찌 너를 부끄럽게 할 사람이 없겠느냐 ?

4 네 말이 내 도는 정결하고 나는 주의 목전에 깨끗하다 하는구나

5 하나님은 말씀을 내시며 너를 향하여 입을 여시고

6 지혜의 오묘로 네게 보이시기를 원하노니 이는 그의 지식이 광대 하심이라 너는 알라 하나님의 벌하심이 네 죄보다 경하니라

7 네가 하나님의 오묘를 어찌 능히 측량하며 전능자를 어찌 능히 온전히 알겠느냐 ?

8 하늘보다 높으시니 네가 어찌 하겠으며 음부보다 깊으시니 네가 어찌 알겠느냐 ?

9 그 도량은 땅보다 크고 바다보다 넓으니라

10 하나님이 두루 다니시며 사람을 잡아 가두시고 개정하시면 누가 능히 막을소냐 ?

11 하나님은 허망한 사람을 아시나니 악한 일은 상관치 않으시는 듯하나 다 보시느니라

12 허망한 사람은 지각이 없나니 그 출생함이 들나귀 새끼 같으니라

13 만일 네가 마음을 바로 정하고 주를 향하여 손을 들 때에

14 네 손에 죄악이 있거든 멀리 버리라 불의로 네 장막에 거하지 못하게 하라

15 그리하면 네가 정녕 흠 없는 얼굴을 들게 되고 굳게 서서 두려움이 없으리니

16 곧 네 환난을 잊을 것이라 네가 추억할지라도 물이 흘러감 같을 것이며

17 네 생명의 날이 대낮보다 밝으리니 어두움이 있다 할지라도 아침과 같이 될 것이요

18 네가 소망이 있으므로 든든할지며 두루 살펴보고 안전히 쉬리니

19 네가 누워도 두렵게 할 자가 없겠고 많은 사람이 네게 첨을 드리리라

20 그러나 악한 자는 눈이 어두워서 도망할 곳을 찾지 못하리니 그의 소망은 기운이 끊침이리라