1 Fraţilor, voim să vă aducem la cunoştinţă harul, pe care l -a dat Dumnezeu în Bisericile Macedoniei.
2 În mijlocul multelor necazuri prin cari au trecut, bucuria lor peste măsură de mare şi sărăcia lor lucie, au dat naştere la un belşug de dărnicie din partea lor.
3 Vă mărturisesc că au dat de bună voie, după puterea lor, şi chiar peste puterile lor.
4 Şi ne-au rugat cu mari stăruinţe pentru harul şi părtăşia la această strîngere de ajutoare pentru sfinţi.
5 Şi au făcut aceasta nu numai cum nădăjduisem, dar s'au dat mai întîi pe ei înşişi Domnului, şi apoi nouă, prin voia lui Dumnezeu.
6 Noi dar, am rugat pe Tit să isprăvească această strîngere de ajutoare, pe care o începuse.
7 După cum sporiţi în toate lucrurile: în credinţă, în cuvînt, în cunoştinţă, în orice rîvnă, şi în dragostea voastră pentru noi, căutaţi să sporiţi şi în această binefacere.
8 Nu spun lucrul acesta ca să vă dau o poruncă; ci pentru rîvna altora, şi ca să pun la încercare curăţia dragostei voastre.
9 Căci cunoaşteţi harul Domnului nostru Isus Hristos. El, măcar că era bogat, s'a făcut sărac pentru voi, pentruca prin sărăcia Lui, voi să vă îmbogăţiţi.
10 În această privinţă vă dau un sfat. Şi sfatul acesta vă este de folos vouă, cari, de acum un an, cei dintîi aţi început nu numai să faceţi, ci să şi voiţi.
11 Isprăviţi dar acum de făcut; pentruca, după graba voinţei să fie şi înfăptuirea, potrivit cu mijloacele voastre.
12 Pentrucă, dacă este bunăvoinţă, darul este primit, avîndu-se în vedere ce are cineva, nu ce n'are.
13 Aici nu este vorba ca alţii să fie uşuraţi, iar voi strîmtoraţi;
14 ci este vorba de o potrivire: în împrejurarea de acum, prisosul vostru să acopere nevoile lor, pentruca şi prisosul lor să acopere, la rîndul lui, nevoile voastre, aşa ca să fie o potrivire;
15 după cum este scris: ,,Cel ce strînsese mult, n'avea nimic de prisos, şi cel ce strînsese puţin, nu ducea lipsă.``
16 Mulţămiri fie aduse lui Dumnezeu, care a pus în inima lui Tit aceeaş rîvnă pentru voi.
17 Căci el a primit îndemnul nostru; ba încă, stăpînit de o rîvnă arzătoare, a pornit de bună voie spre voi.
18 Am trimes cu el şi pe fratele a cărui laudă în Evanghelie este răspîndită prin toate Bisericile.
19 Mai mult, el a fost ales de Biserici să meargă împreună cu noi în această lucrare de binefacere, pe care o săvîrşim spre slava Domnului şi ca o dovadă de bunăvoinţa noastră.
20 În chipul acesta, vrem ca nimeni să nu ne defaime cu privire la acest belşug de ajutoare, de care îngrijim.
21 Căci căutăm să lucrăm cinstit nu numai înaintea Domnului, ci şi înaintea oamenilor.
22 Am trimes cu ei pe fratele nostru, a cărui rîvnă am încercat -o de atîtea ori în multe împrejurări, şi care, de data aceasta, arată mult mai multă rîvnă, din pricina marei lui încrederi în voi.
23 Astfel, fie avînd în vedere pe Tit, care este părtaşul şi tovarăşul meu de lucru în mijlocul vostru; fie avînd în vedere pe fraţii noştri, cari sînt trimeşii Bisericilor şi fala lui Hristos:
24 daţi-le înaintea Bisericilor dovadă de dragostea voastră, şi arătaţi-le că avem dreptul să ne lăudăm cu voi.
1 And we make known to you, brethren, the grace of God, that hath been given in the assemblies of Macedonia,
2 because in much trial of tribulation the abundance of their joy, and their deep poverty, did abound to the riches of their liberality;
3 because, according to [their] power, I testify, and above [their] power, they were willing of themselves,
4 with much entreaty calling on us to receive the favour and the fellowship of the ministration to the saints,
5 and not according as we expected, but themselves they did give first to the Lord, and to us, through the will of God,
6 so that we exhorted Titus, that, according as he did begin before, so also he may finish to you also this favour,
7 but even as in every thing ye do abound, in faith, and word, and knowledge, and all diligence, and in your love to us, that also in this grace ye may abound;
8 not according to command do I speak, but because of the diligence of others, and of your love proving the genuineness,
9 for ye know the grace of our Lord Jesus Christ, that because of you he became poor -- being rich, that ye by that poverty may become rich.
10 and an opinion in this do I give: for this to you [is] expedient, who not only to do, but also to will, did begin before -- a year ago,
11 and now also finish doing [it], that even as [there is] the readiness of the will, so also the finishing, out of that which ye have,
12 for if the willing mind is present, according to that which any one may have it is well-accepted, not according to that which he hath not;
13 for not that for others release, and ye pressured, [do I speak,]
14 but by equality, at the present time your abundance -- for their want, that also their abundance may be for your want, that there may be equality,
15 according as it hath been written, `He who [did gather] much, had nothing over; and he who [did gather] little, had no lack.`
16 And thanks to God, who is putting the same diligence for you in the heart of Titus,
17 because indeed the exhortation he accepted, and being more diligent, of his own accord he went forth unto you,
18 and we sent with him the brother, whose praise in the good news [is] through all the assemblies,
19 and not only so, but who was also appointed by vote by the assemblies, our fellow-traveller, with this favour that is ministered by us, unto the glory of the same Lord, and your willing mind;
20 avoiding this, lest any one may blame us in this abundance that is ministered by us,
21 providing right things, not only before the Lord, but also before men;
22 and we sent with them our brother, whom we proved in many things many times being diligent, and now much more diligent, by the great confidence that is toward you,
23 whether -- about Titus -- my partner and towards you fellow-worker, whether -- our brethren, apostles of assemblies -- glory of Christ;
24 the shewing therefore of your love, and of our boasting on your behalf, to them shew ye, even in the face of the assemblies.