1 Cuvîntul Domnului mi -a vorbit, astfel:
2 ,,Pentruce spuneţi voi zicătoarea aceasta în ţara lui Israel: ,,Părinţii au mîncat aguridă, şi copiilor li s'au sterpezit dinţii?``
3 ,,Pe viaţa Mea, zice Domnul, Dumnezeu că nu veţi mai avea prilej să spuneţi zicătoarea aceasta în Israel.
4 Iată că toate sufletele sînt ale Mele. După cum sufletul fiului este al Meu, tot aşa şi sufletul tatălui este al Meu. Sufletul care păcătuieşte, acela va muri.
5 Omul care este drept, care face judecată şi dreptate,
6 care nu mănîncă pe munţi carne jerfită idolilor, şi nu ridică ochii spre idolii casei lui Israel, care nu necinsteşte nevasta aproapelui său, şi nu se apropie de nevastă-sa în timpul necurăţeniei ei,
7 care n'asupreşte pe nimeni, care dă înapoi datornicului zălogul, care nu răpeşte nimic, care dă din pînea lui celui flămînd şi înveleşte cu o haină pe cel gol,
8 care nu împrumută cu dobîndă şi nu ia camătă, care îşi abate mîna dela nelegiuire şi judecă după adevăr între un om şi altul,
9 care urmează legile Mele şi păzeşte poruncile Mele, lucrînd cu credincioşie, -omul acela este drept, şi va trăi negreşit, zice Domnul, Dumnezeu.``
10 ,,Dacă acum omul acesta are un fiu iute la mînie, care varsă sînge, sau care face ceva de felul acesta;
11 dacă acest fiu nu se ia în nimic după purtarea tatălui său neprihănit, ci mănîncă pe munţi, necinsteşte pe nevasta aproapelui său,
12 asupreşte pe cel nenorocit şi pe cel lipsit, răpeşte, nu dă înapoi zălogul, ridică ochii spre idoli şi face urîciuni,
13 împrumută cu dobîndă şi ia camăta, s'ar putea oare să trăiască un astfel de fiu? Nu va trăi; a săvîrşit toate aceste urîciuni, de aceea trebuie să moară. Sîngele lui să cadă asupra capului lui!
14 Dar dacă un om are un fiu, care vede toate păcatele tatălui său, le vede, dar nu face la fel;
15 dacă fiul acela nu mănîncă pe munţi şi nu ridică ochii spre idolii casei lui Israel, nu necinsteşte pe nevasta aproapelui său,
16 nu asupreşte pe nimeni, nu ia niciun zălog, nu răpeşte, ci dă din pînea lui celui flămînd şi acopere cu o haină pe cel gol,
17 îşi abate mîna dela nelegiuire, nu ia nici dobîndă nici camătă, păzeşte poruncile Mele şi urmează legile Mele, acela nu va muri pentru nelegiuirea tatălui său, ci va trăi negreşit.
18 Dar tatăl său, care a fost un asupritor, a răpit dela alţii, a făcut în mijlocul poporului său ce nu este bine, el va muri pentru nelegiuirea lui!``
19 ,,Voi însă ziceţi: ,,Pentruce nu poartă fiul pedeapsa pentru nelegiuirea tatălui său?`` Pentru că fiul a lucrat după neprihănire şi dreptate, a păzit şi a împlinit toate legile Mele; el va trăi negreşit!
20 Sufletul care păcătuieşte, acela va muri. Fiul nu va purta nelegiuirea tatălui său, şi tatăl nu va purta nelegiuirea fiului său! Neprihănirea celui neprihănit va fi peste el, şi răutatea celui rău va fi peste el.
21 Dar dacă cel rău se întoarce dela toate păcatele pe cari le -a săvîrşit, şi păzeşte toate legile Mele şi face ce este drept şi plăcut, va trăi negreşit, nu va muri.
22 Toate fărădelegile pe cari le -a făcut, i se vor uita! El va trăi, din pricina neprihănirii în care a trăit.
23 Doresc Eu moartea păcătosului? zice Domnul, Dumnezeu. Nu doresc Eu mai degrabă ca el să se întoarcă de pe căile lui şi să trăiască?
24 Însă dacă cel neprihănit se abate dela neprihănirea lui şi săvîrşeşte nelegiuirea, dacă se ia după toate urîciunile celui rău, s'ar putea să trăiască el oare? Nu, ci toată neprihănirea lui va fi uitată, pentrucă s'a dat la nelegiuire şi la păcat; de aceea va muri în ele.
25 Voi ziceţi: ,,Calea Domnului nu este dreaptă!`` Ascultaţi dar, casa lui Israel! Nu este calea Mea dreaptă? Oare nu mai degrabă căile voastre nu sînt drepte?
26 Dacă cel neprihănit se abate dela neprihănirea lui şi săvîrşeşte nelegiuirea, şi moare pentru aceasta, moare din pricina nelegiuirii pe care a săvîrşit -o.
27 Dar dacă cel rău se întoarce dela răutatea lui şi face ce este drept şi bine, îşi va păstra sufletul viu.
28 Pentrucă îşi deschide ochii şi se abate dela toate fărădelegile pe cari le -a săvîrşit, va trăi şi nu va muri.``
29 Casa lui Israel zice: ,,Calea Domnului nu este dreaptă.`` Oare calea Mea nu este dreaptă, casa lui Israel? Oare nu mai degrabă căile voastre nu sînt drepte?
30 De aceea vă voi judeca pe fiecare după căile lui, casă a lui Israel, zice Domnul, Dumnezeu. Întoarceţi-vă şi abateţi-vă dela toate fărădlegile voastre, pentruca să nu vă ducă nelegiuirea la pieire.
31 Lepădaţi dela voi toate fărădelegile, prin care aţi păcătuit, faceţi-vă rost de o inimă nouă şi un duh nou. Pentruce vreţi să muriţi, casă a lui Israel?
32 Căci Eu nu doresc moartea celuice moare, zice Domnul Dumnezeu. Întoarceţi-vă dar la Dumnezeu, şi veţi trăi.``
1 `And there is a word of Jehovah unto me, saying:
2 `What -- to you, ye -- using this simile Concerning the ground of Israel, saying: Fathers do eat unripe fruit, And the sons` teeth are blunted?
3 I live -- an affirmation of the Lord Jehovah, Ye have no more the use of this simile in Israel.
4 Lo, all the souls are Mine, As the soul of the father, So also the soul of the son -- they are Mine, The soul that is sinning -- it doth die.
5 And a man, when he is righteous, And hath done judgment and righteousness,
6 On the mountains he hath not eaten, And his eyes he hath not lifted up Unto idols of the house of Israel, And the wife of his neighbour defiled not, And to a separated woman cometh not near,
7 A man -- he doth not oppress, His pledge to the debtor he doth return, Plunder he doth not take away, His bread to the hungry he doth give, And the naked doth cover with a garment,
8 In usury he doth not give, and increase taketh not, From perversity he turneth back his hand, True judgment he doth between man and man.
9 In My statutes he doth walk, And My judgments he hath kept -- to deal truly, Righteous [is] he, he surely liveth, An affirmation of the Lord Jehovah.
10 And -- he hath begotten a son, A burglar -- a shedder of blood, And he hath made a brother of one of these,
11 And he all those hath not done, For even on the mountains he hath eaten, And the wife of his neighbour he hath defiled,
12 The afflicted and needy he hath oppressed, Plunder he hath taken violently away, A pledge he doth not return, And unto the idols he hath lifted up his eyes, Abomination he hath done!
13 In usury he hath given, and increase taken, And he liveth: he doth not live, All these abominations he hath done, He doth surely die, his blood is on him.
14 And -- lo, he hath begotten a son, And he seeth all the sins of his father, That he hath done, and he feareth, And doth not do like them,
15 On the mountains he hath not eaten, And his eyes he hath not lifted up Unto idols of the house of Israel, The wife of his neighbour he hath not defiled,
16 A man -- he hath not oppressed, A pledge he hath not bound, And plunder he hath not taken away, His bread to the hungry he hath given, And the naked he covered with a garment,
17 From the afflicted he hath turned back his hand, Usury and increase he hath not taken, My judgments he hath done, In My statutes he hath walked, He doth not die for the iniquity of his father, He doth surely live.
18 His father -- because he used oppression, Did violently Plunder a brother, And that which [is] not good did in the midst of his people, And lo, he is dying in his iniquity.
19 And ye have said, Wherefore hath not the son, Borne of the iniquity of the father? And -- the son judgment and righteousness hath done, All My statutes he hath kept, And he doeth them, he surely liveth.
20 The soul that doth sin -- it doth die. A son doth not bear of the iniquity of the father, And a father doth not bear of the iniquity of the son, The righteousness of the righteous is on him, And the wickedness of the wicked is on him.
21 And the wicked -- when he turneth back From all his sins that he hath done, And he hath kept all My statutes, And hath done judgment and righteousness, He doth surely live, he doth not die.
22 All his transgressions that he hath done Are not remembered to him, In his righteousness that he hath done he liveth.
23 Do I at all desire the death of the wicked? An affirmation of the Lord Jehovah, Is it not in his turning back from his way -- And he hath lived?
24 And in the turning back of the righteous from his righteousness, And he hath done perversity, According to all the abominations That the wicked hath done, he doth -- thus he liveth, All his righteousnesses that he hath done are not remembered, For his trespass that he hath trespassed, And for his sin that he hath sinned, For them he doth die.
25 And ye have said, Not pondered is the way of the Lord. Hear, I pray you, O house of Israel, My way -- is it not pondered? Are not your ways unpondered?
26 In the turning back of the righteous from his righteousness, And he hath done perversity, And he is dying by them, for his perversity That he hath done he dieth.
27 And in the turning back of the wicked From his wickedness that he hath done, And he doth judgment and righteousness, He his soul doth keep alive.
28 And he seeth and turneth back, From all his transgressions that he hath done, He doth surely live, he doth not die,
29 And the house of Israel have said, Not pondered is the way of the Lord, My ways -- are they not pondered? O house of Israel -- are not your ways unpondered?
30 Therefore, each according to his ways I judge you, O house of Israel? An affirmation of the Lord Jehovah, Turn ye back, yea, turn yourselves back, From all your transgressions, And iniquity is not to you for a stumbling-block,
31 Cast from off you all your transgressions, By which ye have transgressed, And make to you a new heart, and a new spirit, And why do ye die, O house of Israel?
32 For I have no pleasure in the death of the dying, An affirmation of the Lord Jehovah, And turn ye back and live!