1 La ieşirea din Templu, pe cînd mergea Isus, ucenicii Lui s'au apropiat de El ca să -I arate clădirile Templului.
2 Dar Isus le -a zis: ,,Vedeţi voi toate aceste lucruri? Adevărat vă spun că nu va rămînea aici piatră pe piatră, care să nu fie dărîmată.``
3 El a şezut jos pe muntele Măslinilor. Şi ucenicii Lui au venit la El la o parte, şi I-au zis: ,,Spune-ne, cînd se vor întîmpla aceste lucruri? Şi care va fi semnul venirii Tale şi al sfîrşitului veacului acestuia?``
4 Drept răspuns, Isus le -a zis: ,,Băgaţi de seamă să nu vă înşele cineva.
5 Fiindcă vor veni mulţi în Numele Meu, şi vor zice: ,Eu sînt Hristosul!` Şi vor înşela pe mulţi.
6 Veţi auzi de războaie şi veşti de războaie: vedeţi să nu vă spăimîntaţi, căci toate aceste lucruri trebuie să se întîmple. Dar sfîrşitul tot nu va fi atunci.
7 Un neam se va scula împotriva altui neam, şi o împărăţie împotriva altei împărăţii; şi, pe alocurea, vor fi cutremure de pămînt, foamete şi ciumi.
8 Dar toate aceste lucruri nu vor fi decît începutul durerilor.
9 Atunci vă vor da să fiţi chinuiţi, şi vă vor omorî; şi veţi fi urîţi de toate neamurile pentru Numele Meu.
10 Atunci mulţi vor cădea, se vor vinde unii pe alţii, şi se vor urî unii pe alţii.
11 Se vor scula mulţi prooroci mincinoşi, şi vor înşela pe mulţi.
12 Şi, din pricina înmulţirii fărădelegii, dragostea celor mai mulţi se va răci.
13 Dar cine va răbda pînă la sfîrşit, va fi mîntuit.
14 Evanghelia aceasta a Împărăţiei va fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfîrşitul.
15 De aceea, cînd veţi vedea ,urîciunea pustiirii`, despre care a vorbit proorocul Daniel, ,aşezată în locul sfînt` -cine citeşte să înţeleagă! -
16 atunci, cei ce vor fi în Iudea, să fugă la munţi;
17 cine va fi pe acoperişul casei, să nu se pogoare să-şi ia lucrurile din casă;
18 şi cine va fi la cîmp, să nu se întoarcă să-şi ia haina.
19 Vai de femeile, cari vor fi însărcinate şi de cele ce vor da ţîţă în zilele acelea!
20 Rugaţi-vă ca fuga voastră să nu fie iarna, nici într'o zi de Sabat.
21 Pentrucă atunci va fi un necaz aşa de mare, cum n'a fost niciodată dela începutul lumii pînă acum, şi nici nu va mai fi.
22 Şi dacă zilele acelea n'ar fi fost scurtate, nimeni n'ar scăpa; dar, din pricina celor aleşi, zilele acelea vor fi scurtate.
23 Atunci dacă vă va spune cineva: ,Iată, Hristosul este aici, sau acolo`, să nu -l credeţi.
24 Căci se vor scula Hristoşi mincinoşi şi prooroci mincinoşi; vor face semne mari şi minuni, pînă acolo încît să înşele, dacă va fi cu putinţă, chiar şi pe cei aleşi.
25 Iată, că v'am spus mai dinainte.
26 Deci, dacă vă vor zice: ,Iată -L în pustie`, să nu vă duceţi acolo! ,Iată -L în odăiţe ascunse`, să nu credeţi.
27 Căci, cum iese fulgerul dela răsărit şi se vede pînă la apus, aşa va fi şi venirea Fiului omului.
28 Oriunde va fi stîrvul (Sau: hoit, mortăciune.), acolo se vor aduna vulturii.
29 Îndată după acele zile de necaz, ,soarele se va întuneca, luna nu-şi va mai da lumina ei, stelele vor cădea din cer, şi puterile cerurilor vor fi clătinate.`
30 Atunci se va arăta în cer semnul Fiului omului, toate seminţiile pămîntului se vor boci, şi vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere şi cu o mare slavă.
31 El va trimete pe îngerii Săi cu trîmbiţa răsunătoare, şi vor aduna pe aleşii Lui din cele patru vînturi, dela o margine a cerurilor pînă la cealaltă.
32 Dela smochin învăţaţi pilda lui: Cînd îi frăgezeşte şi înfrunzeşte mlădiţia, ştiţi că vara este aproape.
33 Tot aşa, şi voi, cînd veţi vedea toate aceste lucruri, să ştiţi că Fiul omului este aproape, este chiar la uşi.
34 Adevărat vă spun că, nu va trece neamul acesta pînă se vor întîmpla toate aceste lucruri.
35 Cerul şi pămîntul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.
36 Despre ziua aceea şi despre ceasul acela, nu ştie nimeni: nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl.
37 Cum s'a întîmplat în zilele lui Noe, aidoma se va întîmpla şi la venirea Fiului omului.
38 În adevăr, cum era în zilele dinainte de potop, cînd mîncau şi beau, se însurau şi se măritau, pînă în ziua cînd a intrat Noe în corabie,
39 şi n'au ştiut nimic, pînă cînd a venit potopul şi i -a luat pe toţi, tot aşa va fi şi la venirea Fiului omului.
40 Atunci, din doi bărbaţi cari vor fi la cîmp, unul va fi luat şi altul va fi lăsat.
41 Din două femei cari vor măcina la moară, una va fi luată şi alta va fi lăsată.
42 Vegheaţi dar, pentru că nu ştiţi în ce zi va veni Domnul vostru.
43 Să ştiţi că, dacă ar şti stăpînul casei la ce strajă din noapte va veni hoţul, ar veghea şi n'ar lăsa să -i spargă casa.
44 Deaceea, şi voi fiţi gata; căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gîndiţi.
45 Care este deci robul credincios şi înţelept, pe care l -a pus stăpînul său peste ceata slugilor sale, ca să le dea hrana la vremea hotărîtă?
46 Ferice de robul acela, pe care stăpînul său, la venirea lui, îl va găsi făcînd aşa!
47 Adevărat vă spun că îl va pune peste toate averile sale.
48 Dar dacă este un rob rău, care zice în inima lui: ,Stăpînul meu zăboveşte să vină!`
49 Dacă va începe să bată pe tovarăşii lui de slujbă, şi să mănînce şi să bea cu beţivii,
50 stăpînul robului aceluia va veni în ziua în care el nu se aşteaptă, şi în ceasul pe care nu -l ştie,
51 îl va tăia în două, şi soarta lui va fi soarta făţarnicilor; acolo va fi plînsul şi scrîşnirea dinţilor.
1 And having gone forth, Jesus departed from the temple, and his disciples came near to show him the buildings of the temple,
2 and Jesus said to them, `Do ye not see all these? verily I say to you, There may not be left here a stone upon a stone, that shall not be thrown down.`
3 And when he is sitting on the mount of the Olives, the disciples came near to him by himself, saying, `Tell us, when shall these be? and what [is] the sign of thy presence, and of the full end of the age?`
4 And Jesus answering said to them, `Take heed that no one may lead you astray,
5 for many shall come in my name, saying, I am the Christ, and they shall lead many astray,
6 and ye shall begin to hear of wars, and reports of wars; see, be not troubled, for it behoveth all [these] to come to pass, but the end is not yet.
7 `For nation shall rise against nation, and kingdom against kingdom, and there shall be famines, and pestilences, and earthquakes, in divers places;
8 and all these [are] the beginning of sorrows;
9 then they shall deliver you up to tribulation, and shall kill you, and ye shall be hated by all the nations because of my name;
10 and then shall many be stumbled, and they shall deliver up one another, and shall hate one another.
11 `And many false prophets shall arise, and shall lead many astray;
12 and because of the abounding of the lawlessness, the love of the many shall become cold;
13 but he who did endure to the end, he shall be saved;
14 and this good news of the reign shall be proclaimed in all the world, for a testimony to all the nations; and then shall the end arrive.
15 `Whenever, therefore, ye may see the abomination of the desolation, that was spoken of through Daniel the prophet, standing in the holy place (whoever is reading let him observe)
16 then those in Judea -- let them flee to the mounts;
17 he on the house-top -- let him not come down to take up any thing out of his house;
18 and he in the field -- let him not turn back to take his garments.
19 `And wo to those with child, and to those giving suck in those days;
20 and pray ye that your flight may not be in winter, nor on a sabbath;
21 for there shall be then great tribulation, such as was not from the beginning of the world till now, no, nor may be.
22 And if those days were not shortened, no flesh would have been saved; but because of the chosen, shall those days be shortened.
23 `Then if any one may say to you, Lo, here [is] the Christ! or here! ye may not believe;
24 for there shall arise false Christs, and false prophets, and they shall give great signs and wonders, so as to lead astray, if possible, also the chosen.
25 Lo, I did tell you beforehand.
26 `If therefore they may say to you, Lo, in the wilderness he is, ye may not go forth; lo, in the inner chambers, ye may not believe;
27 for as the lightning doth come forth from the east, and doth appear unto the west, so shall be also the presence of the Son of Man;
28 for wherever the carcase may be, there shall the eagles be gathered together.
29 `And immediately after the tribulation of those days, the sun shall be darkened, and the moon shall not give her light, and the stars shall fall from the heaven, and the powers of the heavens shall be shaken;
30 and then shall appear the sign of the Son of Man in the heaven; and then shall all the tribes of the earth smite the breast, and they shall see the Son of Man coming upon the clouds of the heaven, with power and much glory;
31 and he shall send his messengers with a great sound of a trumpet, and they shall gather together his chosen from the four winds, from the ends of the heavens unto the ends thereof.
32 `And from the fig-tree learn ye the simile: When already its branch may have become tender, and the leaves it may put forth, ye know that summer [is] nigh,
33 so also ye, when ye may see all these, ye know that it is nigh -- at the doors.
34 Verily I say to you, this generation may not pass away till all these may come to pass.
35 The heaven and the earth shall pass away, but my words shall not pass away.
36 `And concerning that day and the hour no one hath known -- not even the messengers of the heavens -- except my Father only;
37 and as the days of Noah -- so shall be also the presence of the Son of Man;
38 for as they were, in the days before the flood, eating, and drinking, marrying, and giving in marriage, till the day Noah entered into the ark,
39 and they did not know till the flood came and took all away; so shall be also the presence of the Son of Man.
40 Then two men shall be in the field, the one is received, and the one is left;
41 two women shall be grinding in the mill, one is received, and one is left.
42 `Watch ye therefore, because ye have not known in what hour your Lord doth come;
43 and this know, that if the master of the house had known in what watch the thief doth come, he had watched, and not suffered his house to be broken through;
44 because of this also ye, become ye ready, because in what hour ye do not think, the Son of Man doth come.
45 `Who, then, is the servant, faithful and wise, whom his lord did set over his household, to give them the nourishment in season?
46 Happy that servant, whom his lord, having come, shall find doing so;
47 verily I say to you, that over all his substance he will set him.
48 `And, if that evil servant may say in his heart, My Lord doth delay to come,
49 and may begin to beat the fellow-servants, and to eat and to drink with the drunken,
50 the lord of that servant will arrive in a day when he doth not expect, and in an hour of which he doth not know,
51 and will cut him off, and his portion with the hypocrites will appoint; there shall be the weeping and the gnashing of the teeth.