1 The word of Jehovah that came to Joel the son of Pethuel. 2 Hear this, ye old men, and give ear, all ye inhabitants of the land. Hath this been in your days, or even in the days of your fathers? 3 Tell your children of it, and let your children tell their children, and their children another generation: 4 that which the palmer-worm hath left hath the locust eaten; and that which the locust hath left hath the cankerworm eaten; and that which the cankerworm hath left hath the caterpillar eaten. 5 Awake, ye drunkards, and weep; and howl, all ye drinkers of wine, because of the new wine: for it is cut off from your mouth. 6 For a nation is come up upon my land, strong and without number: his teeth are the teeth of a lion, and he hath the cheek teeth of a lioness. 7 He hath made my vine a desolation, and barked my fig-tree; he hath made it clean bare, and cast it away: its branches are made white.

8 Wail like a virgin girded with sackcloth for the husband of her youth. 9 The oblation and the drink-offering are cut off from the house of Jehovah; the priests, Jehovah’s ministers, mourn. 10 The field is laid waste, the land mourneth; for the corn is wasted, the new wine is dried up, the oil languisheth. 11 Be ashamed, ye husbandmen; howl, ye vinedressers, for the wheat and for the barley: because the harvest of the field hath perished. 12 The vine is dried up, and the fig-tree languisheth; the pomegranate-tree, the palm also and the apple-tree; all the trees of the field are withered, yea, joy is withered away from the children of men. 13 Gird yourselves, and lament, ye priests; howl, ministers of the altar; come, lie all night in sackcloth, ye ministers of my God*GodHebrew: Elohim for the oblation and the drink-offering are withholden from the house of your God*GodHebrew: Elohim

14 Hallow a fast, proclaim a solemn assembly, gather the elders, and all the inhabitants of the land to the house of Jehovah your God*GodHebrew: Elohim and cry unto Jehovah. 15 Alas for the day! for the day of Jehovah is at hand, and as destruction from the Almighty shall it come. 16 Is not the food cut off before our eyes, joy and gladness from the house of our God*GodHebrew: Elohim17 The seeds are rotten under their clods, the granaries are laid desolate, the barns are broken down; for the corn is withered. 18 How do the beasts groan! The herds of cattle are bewildered, for they have no pasture; the flocks of sheep also are in suffering. 19 To thee, Jehovah, do I cry; for the fire hath devoured the pastures of the wilderness, and the flame hath burned up all the trees of the field. 20 The beasts of the field also cry unto thee; for the water-courses are dried, and the fire hath devoured the pastures of the wilderness.

1 Cuvântul Domnului care a fost spus lui Ioel, fiul lui Petuel: 2 Ascultați lucrul acesta, bătrâni! Și luați seama, toți locuitorii țării! S-a întâmplat așa ceva*Cap. 2:2. pe vremea voastră sau pe vremea părinților voștri? 3 Povestiți*Ps. 78:4. copiilor voștri despre lucrul acesta și copiii voștri să povestească copiilor lor, iar copiii lor să povestească neamului de oameni care va urma! 4 Ce a lăsat nemâncat lăcusta*Deut. 28:38. Cap. 2:25. gazam a mâncat lăcusta arbeh, ce a lăsat lăcusta arbeh a mâncat lăcusta ielec, ce a lăsat lăcusta ielec a mâncat lăcusta hasil. 5 Treziți-vă, bețivilor, și plângeți! Văitați-vă, toți cei ce beți vin, căci vi s-a luat*Is. 32:10. mustul de la gură! 6 Căci în țara mea a năvălit un popor*Prov. 30:25-27. Cap. 2:2,11,25. puternic și fără număr, cu dinți*Apoc. 9:8. de leu și măsele de leoaică. 7 Mi-a pustiit*Is. 5:6. via; mi-a făcut bucăți smochinul, l-a jupuit de coajă și l-a trântit jos; mlădițele de viță au ajuns albe. 8 Bocește-te*Is. 22:12. ca fecioara încinsă cu un sac după bărbatul*Prov. 2:17.Ier. 3:4. tinereții ei! 9 Au încetat darurile de mâncare*Vers. 13. Cap. 2:14. și jertfele de băutură din Casa Domnului; preoții, slujitorii Domnului, jelesc. 10 Câmpia este pustiită, pământul*Ier. 12:11;14:2., întristat, căci grâul este nimicit, mustul*Is. 24:7. Vers. 12. a secat, untdelemnul nu mai este. 11 Înmărmuriți*Ier. 14:3,4., plugari, văitați-vă, vieri, din pricina grâului și a orzului, căci bucatele de pe câmp sunt pierdute! 12 Via*Vers. 10. este prăpădită, smochinul este veștejit, rodiul, finicul, mărul, toți pomii de pe câmp s-au uscat… Și s-a dus bucuria*Is. 24:11.Ier. 48:33.Ps. 4:7.Is. 9:3. de la copiii oamenilor! 13 Încingeți-vă*Ier. 4:8. Vers. 8., preoți, și plângeți! Bociți-vă, slujitori ai altarului; veniți și petreceți noaptea îmbrăcați cu saci, slujitori ai Dumnezeului meu! Căci au încetat darurile de mâncare*Vers. 9. și jertfele de băutură din Casa Dumnezeului vostru. 14 Vestiți*2 Cron. 20:3,4. Cap. 2:15,16. un post, chemați o adunare de sărbătoare*Lev. 23:36.; strângeți pe bătrâni, pe toți*2 Cron. 20:13. locuitorii țării, în Casa Domnului Dumnezeului vostru și strigați către Domnul! 15 „Vai! ce*Ier. 30:7. zi!" Da, ziua*Is. 13:6,9. Cap. 2:1. Domnului este aproape, vine ca o pustiire de la Cel Atotputernic. 16 Nu s-a prăpădit hrana sub ochii noștri? Și n-au pierit bucuria*Deut. 12:6,7;16:11,14,15. și veselia din Casa Dumnezeului nostru? 17 S-au uscat semințele sub bulgări; grânarele stau goale, hambarele sunt stricate, căci s-a stricat semănătura! 18 Cum gem*Osea 4:3. vitele! Cirezile de boi umblă buimace, căci nu mai au pășune; chiar și turmele de oi suferă! 19 Către*Ps. 50:15. Tine, Doamne, strig, căci a mâncat focul*Ier. 9:10. Cap. 2:3. islazurile pustiei și para focului a pârlit toți copacii de pe câmp! 20 Chiar și fiarele câmpului se îndreaptă doritoare*Iov 38:41.Ps. 104:21;145:15. către Tine, căci au secat*1 Împ. 17:7;18:5. pâraiele și a mâncat focul islazurile pustiei.