1 The burden of the word of Jehovah to Israel by Malachi. 2 I have loved you, saith Jehovah; but ye say, Wherein hast thou loved us? Was not Esau Jacob’s brother? saith Jehovah, and I loved Jacob, 3 and I hated Esau; and made his mountains a desolation, and gave his inheritance to the jackals of the wilderness. 4 If Edom say, We are broken down, but we will build again the ruined places, — thus saith Jehovah of hosts: They shall build, but I will throw down; and men shall call them the territory of wickedness, and the people against whom Jehovah hath indignation for ever. 5 And your eyes shall see it, and ye shall say, Jehovah is magnified beyond the border of Israel.

6 A son honoureth his father, and a servant his master: if then I be a father, where is mine honour? and if I be a master, where is my fear? saith Jehovah of hosts unto you, priests, that despise my name. But ye say, Wherein have we despised thy name? 7 Ye offer polluted bread upon mine altar; and ye say, Wherein have we polluted thee? In that ye say, The table of Jehovah is contemptible. 8 And if ye offer the blind for sacrifice, is it not evil? And if ye offer the lame and sick, is it not evil? Present it now unto thy governor: will he be pleased with thee? or will he accept thy person? saith Jehovah of hosts. 9 And now, I pray you, beseech ·God*GodHebrew: El that he will be gracious unto us. This hath been of your hand: will he accept any of your persons? saith Jehovah of hosts. 10 Who is there among you that would even shut the doors? and ye would not kindle fire on mine altar for nothing. I have no delight in you, saith Jehovah of hosts, neither will I accept an oblation at your hand. 11 For from the rising of the sun even unto its setting my name shall be great among the nations; and in every place incense shall be offered unto my name, and a pure oblation: for my name shall be great among the nations, saith Jehovah of hosts. 12 But ye profane it, in that ye say, The table of the Lord is polluted; and the fruit thereof, his food, is contemptible. 13 And ye say, Behold, what a weariness! And ye have puffed at it, saith Jehovah of hosts, and ye bring that which was torn, and the lame, and the sick; thus ye bring the oblation: should I accept this of your hand? saith Jehovah. 14 Yea, cursed be the deceiver, who hath in his flock a male, and voweth and sacrificeth unto the Lord a corrupt thing; for I am a great King, saith Jehovah of hosts, and my name is terrible among the nations.

1 Prorocia, cuvântul Domnului, către Israel, prin Maleahi: 2 „V-am*Deut. 7:8;10:15. iubit", zice Domnul. „Și voi ziceți: ‘Cu ce ne-ai iubit?’ Nu este Esau frate cu Iacov?", zice Domnul; „totuși am iubit pe Iacov*Rom. 9:13.3 și am urât pe Esau, i-am prefăcut munții*Ier. 49:18.Ezec. 35:3,4,7,9,14,15.Obad. 10. într-o pustietate și moștenirea lui am dat-o șacalilor din pustie." 4 Iar dacă ar zice Edomul: „Suntem nimiciți, dar vom ridica iarăși dărâmăturile!", așa vorbește Domnul oștirilor: „Să zidească ei, căci Eu voi surpa, și se vor numi: ‘Țara răutății’ și ‘Poporul pe care S-a mâniat Domnul pentru totdeauna’! 5 Veți vedea cu ochii voștri lucrul acesta și veți zice: ‘Mare*Ps. 35:27. este Domnul dincolo de hotarele lui Israel!’" 6 „‘Un fiu cinstește*Exod 20:12. pe tatăl său și o slugă, pe stăpânul său. Dacă sunt Tată*Luca 6:46., unde este cinstea care Mi se cuvine? Dacă sunt Stăpân, unde este teama de Mine?’, zice Domnul oștirilor către voi, preoților, care nesocotiți Numele Meu și care ziceți*Cap. 2:14,17;3:7,8,13.: ‘Cu ce am nesocotit noi Numele Tău?’ 7 Prin faptul că aduceți pe altarul Meu bucate*Deut. 15:21. necurate! Și dacă ziceți: ‘Cu ce Te-am spurcat?’ – Prin faptul că ați zis: ‘Masa Domnului este de*Ezec. 41:22. Vers. 12. disprețuit!’ 8 Când aduceți*Lev. 22:22.Deut. 15:21. Vers. 14. ca jertfă o vită oarbă, nu este rău lucrul acesta? Când aduceți una șchioapă sau beteagă, nu este rău lucrul acesta oare? Ia adu-o dregătorului tău! Te va primi el bine pentru ea, va ține el seama*Iov 42:8. de ea?", zice Domnul oștirilor. 9 „‘Și acum, vă rog, rugați-vă lui Dumnezeu să aibă milă de noi!’ Vă va primi El cu bunăvoință când mâinile voastre fac*Osea 13:9. astfel de lucruri?", zice Domnul oștirilor. 10 „Cine din voi va închide porțile ca să n-aprindeți*1 Cor. 9:13. degeaba focul pe altarul Meu? N-am nicio plăcere de voi", zice Domnul oștirilor, „și darurile de mâncare*Is. 1:11.Ier. 6:20.Amos 5:21. din mâna voastră nu-Mi sunt plăcute! 11 Căci de la răsăritul*Ps. 113:3.Is. 59:19. soarelui până la asfințit, Numele Meu este mare*Is. 60:3,5. între neamuri și pretutindeni*Ioan 4:21,23.1 Tim. 2:8. se arde tămâie*Apoc. 8:3. în cinstea Numelui Meu și se aduc daruri de mâncare curate, căci mare*Is. 66:19,20. este Numele Meu între neamuri", zice Domnul oștirilor. 12 „Dar voi îl pângăriți prin faptul că ziceți: ‘Masa Domnului*Vers. 7. este spurcată și ce aduce ea este o mâncare de disprețuit!’ 13 Voi ziceți: ‘Ce mai osteneală!’ și o disprețuiți", zice Domnul oștirilor, „și aduceți ce este furat, șchiop sau beteag – iată darurile de mâncare pe care le aduceți! Pot Eu*Lev. 22:20. să le primesc din mâinile voastre?", zice Domnul. 14 „Nu! Blestemat*Vers. 8. să fie înșelătorul care are în turma lui o vită de parte bărbătească, și totuși juruiește și jertfește Domnului o vită beteagă! Căci Eu sunt*Ps. 47:2.1 Tim. 6:15. un Împărat mare", zice Domnul oștirilor, „și Numele Meu este înfricoșat printre neamuri.