1 The vision of Obadiah. Thus saith the Lord Jehovah concerning Edom: We have heard a report from Jehovah, and an ambassador is sent among the nations. Arise ye, and let us rise up against her in battle. 2 Behold, I have made thee small among the nations; thou art greatly despised. 3 The pride of thy heart hath deceived thee, thou that dwellest in the clefts of the rock, whose habitation is high; — he that saith in his heart, Who shall bring me down to the ground? 4 Though thou exalt thyself as the eagle, and though thou set thy nest among the stars, thence will I bring thee down, saith Jehovah. 5 If thieves had come to thee, if robbers by night, (how art thou cut off!) would they not have stolen till they had had enough? If grape-gatherers had come to thee, would they not have left some gleanings? 6 How is Esau searched! his hidden things sought out! 7 All the men of thy confederacy have pushed thee to the border; the men that were at peace with thee have deceived thee, they have prevailed against thee; they that eat thy bread have laid a snare under thee. There is no understanding in him. 8 Shall I not in that day, saith Jehovah, destroy the wise men out of Edom, and understanding out of the mount of Esau? 9 And thy mighty men, O Teman, shall be dismayed, to the end that every one may be cut off from the mount of Esau by slaughter.

10 Because of violence against thy brother Jacob, shame shall cover thee, and thou shalt be cut off for ever. 11 In the day that thou stoodest on the other side, in the day that strangers carried away captive his substance, and foreigners entered into his gates, and cast lots upon Jerusalem, even thou wast as one of them. 12 But thou shouldest not have looked on the day of thy brother in the day of his disaster; neither shouldest thou have rejoiced over the children of Judah in the day of their destruction; nor have opened wide thy mouth in the day of distress. 13 Thou shouldest not have entered into the gate of my people in the day of their calamity, nor have looked, even thou, on their affliction in the day of their calamity, neither shouldest thou have laid hands on their substance in the day of their calamity; 14 and thou shouldest not have stood on the crossway, to cut off those of his that did escape, nor have delivered up those remaining of him in the day of distress. 15 For the day of Jehovah is near upon all the nations: as thou hast done, it shall be done unto thee: thy recompence shall return upon thine own head. 16 For as ye have drunk upon my holy mountain, so shall all the nations drink continually; yea, they shall drink, and shall swallow down, and they shall be as though they had not been.

17 But upon mount Zion shall there be deliverance, and it shall be holy; and the house of Jacob shall possess their possessions. 18 And the house of Jacob shall be a fire, and the house of Joseph a flame, and the house of Esau for stubble; and they shall kindle in them and devour them; and there shall not be any remaining of the house of Esau: for Jehovah hath spoken it. 19 And they of the south shall possess the mount of Esau; and they of the lowland the Philistines; yea, they shall possess the field of Ephraim and the field of Samaria; and Benjamin shall possess Gilead; 20 and the captives of this host of the children of Israel shall possess what belonged to the Canaanites, unto Zarephath; and the captives of Jerusalem, who were in Sepharad, shall possess the cities of the south. 21 And saviours shall come up on mount Zion, to judge the mount of Esau; and the kingdom shall be Jehovah’s.

1 Prorocia lui Obadia. Așa vorbește Domnul Dumnezeu despre Edom*Is. 21:11;34:5.Ezec. 25:12-14.Ioel 3:19.Mal. 1:3.: (Noi am auzit o veste*Ier. 49:14. din partea Domnului și un sol a fost trimis cu ea printre neamuri, zicând: „Sculați-vă să mergem împotriva Edomului ca să ne războim cu el!") 2 „Iată, te voi face mic printre neamuri, vei fi cel mai disprețuit. 3 Căci mândria inimii tale te-a dus în rătăcire pe tine, care locuiești în crăpăturile stâncilor*2 Împ. 14:7. și domnești în înălțime, de aceea tu zici*Is. 14:13-15.Apoc. 18:7. în tine însuți: ‘Cine mă va arunca la pământ?’ 4 Dar, chiar dacă ai locui tot atât de sus*Iov 20:6.Ier. 49:16;51:53.Amos 9:2. ca vulturul, chiar dacă ți-ai așeza cuibul*Hab. 2:9. între stele, tot te voi arunca jos și de acolo", zice Domnul. 5 „Dacă ar fi intrat*Ier. 49:9. la tine niște hoți sau niște tâlhari de noapte – cum ești de pustiit! –, ar fi luat ei oare mai mult decât ar fi putut? Dacă ar fi venit niște culegători de vie la tine, n-ar fi lăsat*Deut. 24:21.Is. 17:6;24:13. ei niciun strugure pe urmă? 6 Vai! Ce scormonit este Esau! Cum i s-au descoperit comorile! 7 Toți cei uniți*Ier. 38:22. cu tine te-au izgonit înapoi până la hotar, prietenii tăi te-au înșelat și te-au stăpânit. Cei ce mâncau din pâinea ta ți-au întins curse pe care nu le-ai băgat de seamă*Is. 19:11,12.! 8 Oare", zice Domnul, „nu*Iov 5:12,13.Is. 29:14.Ier. 49:7. voi pierde Eu în ziua aceea pe cei înțelepți din Edom și priceperea din muntele lui Esau? 9 Vitejii*Ps. 76:5.Amos 2:16. tăi, Temane*Ier. 49:7., se vor înspăimânta, pentru ca toți cei din muntele lui Esau să piară în măcel. 10 Din pricina silniciei*Gen. 27:41.Ps. 137:7.Ezec. 25:12;35:5.Amos 1:11. făcute împotriva fratelui tău Iacov, vei fi acoperit de rușine și vei fi nimicit cu desăvârșire*Ezec. 35:9.Mal. 1:4. pentru totdeauna. 11 Căci în ziua când stăteai în fața lui, în ziua când străinii îi luau averea, când străinii intrau pe porțile lui și aruncau sorțul*Ioel 3:3.Naum 3:10. asupra Ierusalimului, și tu erai atunci ca unul din ei! 12 Nu trebuia să te uiți mulțumit*Ps. 22:17;54:7;59:10.Mica 4:11;7:10. la ziua fratelui tău, în ziua*Ps. 37:13;137:7. nenorocirii lui, nu trebuia să te bucuri*Iov 31:29.Prov. 17:5;24:17,18.Mica 7:8. de copiii lui Iuda în ziua pieirii lor și nu trebuia să vorbești cu semeție în ziua strâmtorării! 13 Nici nu trebuia să intri pe porțile poporului Meu în ziua nenorocirii lui, nici nu trebuia să te bucuri de nenorocirea lui în ziua prăpădului lui și nu trebuia să pui mâna pe bogățiile lui în ziua prăpădului lui! 14 Nu trebuia să stai la răspântii, ca să nimicești pe fugarii lui, și nici nu trebuia să dai în mâna vrăjmașului pe cei ce scăpaseră din el în ziua necazului lui! 15 Căci ziua Domnului este aproape*Ezec. 30:3.Ioel 3:14. pentru toate neamurile. Cum*Ezec. 35:15.Hab. 2:8. ai făcut, așa ți se va face; faptele tale se vor întoarce asupra capului tău. 16 Căci, după cum ați băut*Ier. 25:28,29;49:12.Ioel 3:17.1 Pet. 4:17. paharul mâniei voi, cei de pe muntele Meu cel sfânt, tot așa toate neamurile îl vor bea necurmat; vor bea, vor sorbi din el și vor fi ca și când n-ar fi fost niciodată. 17 Dar*Ioel 2:32. mântuirea*Amos 9:8. va fi pe muntele Sionului, el va fi sfânt și casa lui Iacov își va lua înapoi moșiile. 18 Casa lui Iacov va fi*Is. 10:17.Zah. 12:6. un foc și casa lui Iosif, o flacără, dar casa lui Esau va fi miriștea pe care o vor aprinde și o vor mistui, și nu va mai rămâne niciunul din casa lui Esau", căci Domnul a vorbit. 19 Cei de la miazăzi vor stăpâni*Amos 9:12. muntele lui Esau și cei din câmpie*Ţef. 2:7., țara filistenilor; vor stăpâni și ținutul lui Efraim și al Samariei, și Beniamin va stăpâni Galaadul. 20 Dar prinșii de război ai acestei oștiri a copiilor lui Israel vor stăpâni țara canaaniților până la*1 Împ. 17:9,10. Sarepta și prinșii de război ai Ierusalimului care sunt la Sefarad vor stăpâni*Ier. 32:44. cetățile de miazăzi. 21 Izbăvitorii*1 Tim. 4:16.Iac. 5:20. se vor sui pe muntele Sionului ca să judece muntele lui Esau. Dar împărăția*Ps. 22:28.Dan. 2:44;7:14,27.Zah. 14:9.Luca 1:33.Apoc. 11:15;19:6. va fi a Domnului.