1 Perciò, non potendo più resistere, ritenemmo fosse meglio essere lasciati soli ad Atene 2 e mandammo Timoteo, nostro fratello e ministro di Dio nel vangelo di Cristo, per confermarvi e confortarvi nella vostra fede, 3 affinché nessuno fosse scosso in mezzo a queste afflizioni, poiché voi stessi sapete che a questo siamo destinati. 4 Perché, anche quando eravamo fra voi, vi preannunciavamo che avremmo dovuto subire tribolazioni, come anche è avvenuto e voi lo sapete. 5 Perciò anch’io, non potendo più resistere, mandai a informarmi della vostra fede, temendo che il tentatore vi avesse tentati e la nostra fatica fosse risultata vana.
6 Ma ora Timoteo è ritornato, ci ha recato buone notizie della vostra fede e del vostro amore, e ci ha detto che conservate sempre un buon ricordo di noi desiderando di vederci, come anche noi desideriamo vedervi; 7 per questa ragione, fratelli, siamo stati consolati a vostro riguardo, in mezzo a tutte le nostre angustie e afflizioni, mediante la vostra fede, 8 perché ora viviamo davvero, se voi state saldi nel Signore. 9 Come potremmo, infatti, esprimere a Dio la nostra gratitudine a vostro riguardo, per la gioia che ci date davanti al nostro Dio, 10 mentre notte e giorno preghiamo intensamente di poter vedere il vostro volto e supplire alle lacune della vostra fede?
11 Ora Dio stesso, nostro Padre, e il nostro Signore Gesù ci appianino la via per venire da voi; 12 quanto a voi, il Signore vi faccia crescere e abbondare in amore gli uni verso gli altri e verso tutti, come anche noi abbondiamo verso di voi, 13 per confermare i vostri cuori, affinché siano irreprensibili in santità davanti a Dio nostro Padre, quando il nostro Signore Gesù verrà con tutti i suoi santi.
1 De aceea, fiindcă nu mai puteamVers. 5. răbda, amFapte 17:5. socotit mai bine să fim lăsați singuri în Atena 2 și v-am trimis pe TimoteiRom. 16:21.1 Cor. 16:10.2 Cor. 1:19., fratele nostru și slujitorul lui Dumnezeu în Evanghelia lui Hristos, ca să vă întărească și să vă îmbărbăteze în credința voastră, 3 pentru caEfes. 3:13. nimeni din voi să nu se clatine în aceste necazuri, căci știți singuri că laFapte 9:16;14:22;20:23;21:11.1 Cor. 4:9.2 Tim. 3:12.1 Pet. 2:21. aceasta suntem rânduiți. 4 ȘiFapte 20:24. când eram la voi, v-am spus mai dinainte că vom avea să suferim necazuri, ceea ce s-a și întâmplat, cum bine știți. 5 Astfel, în nerăbdareaVers. 1. mea, am trimis să-mi aducă știri despre credința voastră de teamă ca1 Cor. 7:5.2 Cor. 11:3. nu cumva să vă fi ispitit Ispititorul, și ostenealaGal. 2:2;4:11.Filip. 2:16. noastră să fi fost degeaba. 6 DarFapte 18:1,5. chiar acum a venit Timotei de la voi la noi și ne-a adus vești bune despre credința și dragostea voastră, că totdeauna păstrați o plăcută aducere aminte despre noi și că doriți să ne vedeți, cum dorimFilip. 1:8. și noi să vă vedem pe voi. 7 De aceea, fraților, în toate strâmtorările și necazurile noastre, am2 Cor. 1:4;7:6,7,13. fost mângâiați cu privire la voi prin credința voastră. 8 Acum, da, trăim, fiindcă voi stațiFilip. 4:1. tari în Domnul. 9 CumCap. 1:2. putem noi oare să mulțumim îndeajuns lui Dumnezeu cu privire la voi, pentru toată bucuria pe care o avem din pricina voastră înaintea Dumnezeului nostru? 10 Zi și noapteFapte 26:7.2 Tim. 1:3. Îl rugămRom. 1:10,11;15:32. nespus săCap. 2:17. vă putem vedea fața și2 Cor. 13:9,11. să putem împlini ce mai lipsește credinței voastre. 11 Însuși Dumnezeu, Tatăl nostru, și Domnul nostru Isus Hristos săMarcu 1:3. ne netezească drumul la voi! 12 Domnul săCap. 4:10. vă facă să creșteți tot mai mult în dragoste unii față de alțiiCap. 4:9;5:15.2 Pet. 1:7. și față de toți, cum facem și noi înșine pentru voi, 13 ca1 Cor. 1:8.Filip. 1:10. Cap. 5:23.2 Tes. 2:17.1 Ioan 3:20,21. să vi se întărească inimile și să fie fără prihană în sfințenie înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, la venirea Domnului nostru Isus Hristos împreună cuZah. 14:5.Iuda 14. toți sfinții Săi.