1 Il dodicesimo anno di Acaz, re di Giuda, Osea, figlio di Ela, cominciò a regnare sopra Israele a Samaria, e regnò nove anni. 2 Egli fece ciò che è male agli occhi dell’Eterno; non però come gli altri re d’Israele che lo avevano preceduto. 3 Salmaneser, re d’Assiria marciò contro di lui; Osea gli fu sottomesso e gli pagò tributo. 4 Ma il re d’Assiria scoprì una congiura ordita da Osea, il quale aveva inviato dei messaggeri a So, re d’Egitto, e non pagava più il consueto tributo annuale al re d’Assiria; perciò il re d’Assiria lo fece imprigionare e mettere in catene. 5 Poi il re d’Assiria invase tutto il paese, salì contro Samaria, e la assediò per tre anni. 6 Il nono anno di Osea, il re d’Assiria prese Samaria, trasportò gli Israeliti in Assiria e li collocò in Ala e sull’Abor, fiume di Gozan, e nelle città dei Medi. 7 Questo avvenne perché i figli d’Israele avevano peccato contro l’Eterno, il loro Dio, che li aveva fatti uscire dal paese d’Egitto, liberandoli dal potere del Faraone re d’Egitto; e avevano adorato altri dèi; 8 essi avevano imitato i costumi delle nazioni che l’Eterno aveva scacciato davanti a loro, e quelli che i re d’Israele avevano introdotto. 9 I figli d’Israele avevano fatto, in segreto, contro l’Eterno, il loro Dio, delle cose non giuste: si erano costruiti degli alti luoghi in tutte le loro città, dalle torri dei guardiani alle città fortificate, 10 avevano eretto colonne e idoli sopra ogni colle elevato e sotto ogni albero verdeggiante; 11 e là, su tutti gli alti luoghi, avevano offerto profumi, come le nazioni che l’Eterno aveva scacciato davanti a loro. Avevano commesso azioni malvagie, provocando a ira l’Eterno, 12 e avevano servito gli idoli, mentre l’Eterno aveva detto loro: "Non fate una cosa simile!". 13 Eppure l’Eterno aveva avvertito Israele e Giuda per mezzo di tutti i profeti e di tutti i veggenti, dicendo: "Convertitevi dalle vostre vie malvagie, e osservate i miei comandamenti e i miei precetti, seguendo in tutto la legge che io prescrissi ai vostri padri, e che ho mandato a voi per mezzo dei miei servi, i profeti". 14 Ma essi non vollero dargli ascolto e irrigidirono il collo, come avevano fatto i loro padri, i quali non ebbero fede nell’Eterno, nel loro Dio; 15 respinsero le sue leggi e il patto che egli aveva stabilito con i loro padri e gli avvertimenti che egli aveva dato loro; andarono dietro a cose vane, diventando vani essi stessi; andarono dietro alle nazioni circostanti, che l’Eterno aveva loro proibito di imitare. 16 Abbandonarono tutti i comandamenti dell’Eterno, del loro Dio; si fecero due vitelli di metallo fuso, si fabbricarono degli idoli di Astarte, adorarono tutto l’esercito del cielo, servirono Baal; 17 fecero passare per il fuoco i loro figli e le loro figlie, praticarono la divinazione e gli incantesimi, e si diedero a fare ciò che è male agli occhi dell’Eterno, provocandolo a ira. 18 Perciò l’Eterno si adirò fortemente contro Israele, e lo allontanò dalla sua presenza; non rimase altro che la sola tribù di Giuda. 19 Neppure Giuda osservò i comandamenti dell’Eterno, del suo Dio, ma seguì i costumi stabiliti da Israele. 20 L’Eterno rigettò tutta la stirpe d’Israele, la umiliò, e la abbandonò in balìa di predoni, finché la scacciò dalla sua presenza. 21 Infatti, quando egli strappò Israele dalla casa di Davide ed essi proclamarono re Geroboamo, figlio di Nebat, Geroboamo distolse Israele dal seguire l’Eterno e gli fece commettere un grande peccato. 22 I figli d’Israele si abbandonarono a tutti i peccati che Geroboamo aveva commesso, e non se ne allontanarono, 23 finché l’Eterno mandò via Israele dalla sua presenza, come aveva predetto per bocca di tutti i profeti suoi servi; e Israele fu deportato dal suo paese in Assiria, dov’è rimasto fino al giorno d’oggi. 24 Il re d’Assiria fece venire gente da Babilonia, da Cuta, da Avva, da Camat e da Sefarvaim, e la stabilì nelle città della Samaria al posto dei figli d’Israele; e quelli presero possesso della Samaria, e abitarono nelle sue città. 25 Quando cominciarono a insediarsi, non temevano l’Eterno; e l’Eterno mandò contro di loro dei leoni, che facevano strage fra loro. 26 Fu quindi detto al re d’Assiria: "La gente che tu hai deportato e stabilito nelle città della Samaria non conosce il modo di servire l’Iddio del paese; perciò egli ha mandato contro di loro dei leoni, che ne fanno strage, perché esse non conoscono il modo di servire l’Iddio del paese". 27 Allora il re d’Assiria diede quest’ordine: "Fate tornare là uno dei sacerdoti che avete deportato di là; vada a stabilirsi in quel luogo, e insegni loro il modo di servire l’Iddio del paese". 28 Così uno dei sacerdoti che erano stati deportati dalla Samaria venne a stabilirsi a Betel, e insegnò loro come dovevano temere l’Eterno. 29 Tuttavia, ognuna di quelle popolazioni si fece i propri dèi nelle città dove abitava, e li collocarono nei templi degli alti luoghi che i Samaritani avevano costruito. 30 Quelli di Babilonia fecero Succot-Benot; quelli di Cuta fecero Nergal; quelli di Camat fecero Asima; 31 quelli di Avva fecero Nibaz e Tartac; e quelli di Sefarvaim bruciavano i loro figli in onore di Adrammelec e di Anammelec, dèi di Sefarvaim. 32 Temevano anche l’Eterno; e si fecero dei sacerdoti degli alti luoghi che prendevano fra loro, e che offrivano per loro dei sacrifici nei templi degli alti luoghi. 33 Così temevano l’Eterno, e servivano al tempo stesso i loro dèi, secondo le usanze delle nazioni da cui erano stati deportati in Samaria. 34 Anche oggi continuano a seguire l’antica usanza: non temono l’Eterno, e non si conformano né alle loro leggi e ai loro precetti, né alla legge e ai comandamenti che l’Eterno prescrisse ai figli di Giacobbe, da lui chiamato Israele, 35 con i quali l’Eterno aveva stabilito un patto, dando loro questo ordine: "Non temete altri dèi, non vi prostrate davanti a loro, non li servite, né offrite loro sacrifici; 36 ma temete l’Eterno, che vi fece uscire dal paese d’Egitto per la sua grande potenza e con il suo braccio steso; prostratevi davanti a lui, offrite a lui sacrifici; 37 e abbiate cura di mettere sempre in pratica i precetti, le regole, la legge e i comandamenti che egli scrisse per voi; e non temete altri dèi. 38 Non dimenticate il patto che io stabilii con voi, e non temete altri dèi; 39 ma temete l’Eterno, il vostro Dio, ed egli vi libererà dalle mani di tutti i vostri nemici". 40 Ma quelli non ubbidirono, e continuarono invece a seguire la loro antica usanza. 41 Così quelle nazioni temevano l’Eterno e, al tempo stesso, servivano i loro idoli; i loro figli e i figli dei loro figli hanno continuato fino al giorno d’oggi a fare quello che avevano fatto i loro padri.
1 În al doisprezecelea an al lui Ahaz, împăratul lui Iuda, a început să domnească peste Israel, la Samaria, OseaCap. 15:30., fiul lui Ela. A domnit nouă ani. 2 El a făcut ce este rău înaintea Domnului, totuși nu ca împărații lui Israel dinaintea lui. 3 SalmanasarCap. 18:9., împăratul Asiriei, s-a suit împotriva lui; și Osea i s-a supus și i-a plătit un bir. 4 Dar împăratul Asiriei a descoperit o uneltire la Osea, căci trimisese soli lui So, împăratul Egiptului, și nu mai plătea pe fiecare an birul împăratului Asiriei. Împăratul Asiriei l-a închis și l-a pus în lanțuri într-o temniță. 5 Și împăratulCap. 18:9. Asiriei a străbătut toată țara și s-a suit împotriva Samariei, pe care a împresurat-o timp de trei ani. 6 În al nouăleaCap. 18:10,11.Osea 13:16. an al lui Osea, împăratul Asiriei a luat Samaria și a dus peLev. 26:32,33.Deut. 28:36,64;29:27,28. Israel în robie în Asiria, l-a pus1 Cron. 5:26. să locuiască la Halah și la Habor, lângă râul Gozan și în cetățile mezilor.
7 Lucrul acesta s-a întâmplat pentru că copiii lui Israel au păcătuit împotriva Domnului Dumnezeului lor, care-i scosese din țara Egiptului, de sub mâna lui Faraon, împăratul Egiptului, și pentru că s-au închinat la alți dumnezei. 8 Au urmatLev. 18:3.Deut. 18:9. Cap. 16:3. obiceiurile neamurilor pe care Domnul le izgonise dinaintea copiilor lui Israel și obiceiurile rânduite de împărații lui Israel. 9 Copiii lui Israel au făcut pe ascuns împotriva Domnului Dumnezeului lor lucruri care nu sunt bune. Și-au zidit înălțimi în toate cetățile lor, de la turnurileCap. 18:8. străjerilor până la cetățile întărite. 10 Și-au ridicat1 Împ. 14:23.Is. 57:5. stâlpi idolești și astarteeExod 34:13.Deut. 16:21.Mica 5:14. pe oriceDeut. 12:2. Cap. 16:4. deal și sub orice copac verde. 11 Și acolo au ars tămâie pe toate înălțimile, ca și neamurile pe care le izgonise Domnul dinaintea lor, și au făcut lucruri rele, prin care au mâniat pe Domnul. 12 Au slujit idolilorExod 20:3,4.Lev. 26:1.Deut. 5:7,8., despre care Domnul le zisese: „SăDeut. 4:19. nu faceți lucrul acesta!" 13 Domnul a înștiințat pe Israel și Iuda prin toți prorocii Lui, prin toți văzătorii1 Sam. 9:9., și le-a zis: „Întoarceți-văIer. 18:11;25:5;35:15. de la căile voastre cele rele și păziți poruncile și rânduielile Mele, urmând în totul legea pe care am dat-o părinților voștri și pe care v-am trimis-o prin robii Mei, prorocii." 14 Dar ei n-au ascultat, și-au înțepenitDeut. 31:27.Prov. 29:1. grumazul, ca și părinții lor, care nu crezuseră în Domnul Dumnezeul lor. 15 N-au vrut să știe de legile Lui, de legământulDeut. 29:25. pe care-l făcuse cu părinții lor și de înștiințările pe care li le dăduse. S-au luat după lucruri de nimicDeut. 32:21.1 Împ. 16:13.1 Cor. 8:4. – și ei înșiși n-au fost decâtPs. 115:8.Rom. 1:21. nimic – și după neamurile în mijlocul cărora trăiau, măcar că Domnul le poruncise să nuDeut. 12:30,31. se ia după ele. 16 Au părăsit toate poruncile Domnului Dumnezeului lor, și-au făcutExod 32:8.1 Împ. 12:28. viței turnați, au făcut idoli de-ai Astarteei1 Împ. 14:15,23;15:13;16:33., s-au închinat înaintea întregii oștiri a cerurilor și au slujit1 Împ. 16:31;22:53. Cap. 11:18. lui Baal. 17 Au trecutLev. 18:21. Cap. 16:3.Ezec. 23:37. prin foc pe fiii și fiicele lor, s-au dedat laDeut. 18:10. ghicire și vrăjitorii și s-au vândut1 Împ. 21:20. ca să facă ce este rău înaintea Domnului, mâniindu-L. 18 De aceea Domnul S-a mâniat foarte tare împotriva lui Israel și i-a îndepărtat de la Fața Lui. N-a rămas1 Împ. 11:13,32. decât seminția lui Iuda, 19 și chiar IudaIer. 3:8. nu păzise poruncile Domnului Dumnezeului lui, ci se luase după obiceiurile rânduite de Israel. 20 Domnul a lepădat tot neamul lui Israel; i-a smerit, i-a datCap. 13:3;15:29. în mâinile jefuitorilor și a sfârșit prin a-i izgoni dinaintea Feței Lui. 21 Căci Israel1 Împ. 11:11,31. se dezlipise de casa lui David și făcuse împărat1 Împ. 12:20,28. pe Ieroboam, fiul lui Nebat, care-l abătuse de la Domnul și făcuse pe Israel să săvârșească un mare păcat. 22 Copiii lui Israel se dăduseră la toate păcatele pe care le făcuse Ieroboam; nu s-au abătut de la ele 23 până ce Domnul a izgonit pe Israel dinaintea Lui, cum1 Împ. 14:16. vestise prin toți slujitorii Săi proroci. Și Israel a fostVers. 6. dus în robie departe de țara lui, în Asiria, unde a rămas până în ziua de azi.
24 Împăratul Asiriei a adusEzra 4:2,10. oameni din Babilon, dinVers. 30. Cuta, din AvaCap. 18:34., din Hamat și din Sefarvaim și i-a așezat în cetățile Samariei în locul copiilor lui Israel. Au pus stăpânire pe Samaria și au locuit în cetățile ei. 25 Când au început să locuiască aici, nu se temeau de Domnul, și Domnul a trimis împotriva lor niște lei, care-i omorau. 26 Atunci au spus împăratului Asiriei: „Neamurile pe care le-ai strămutat și le-ai așezat în cetățile Samariei nu cunosc felul în care să slujească Dumnezeului țării, și El a trimis împotriva lor niște lei care le omoară, pentru că nu cunosc felul în care trebuie să slujească Dumnezeului țării." 27 Împăratul Asiriei a dat următoarea poruncă: „Trimiteți pe unul din preoții pe care i-ați luat de acolo în robie; să plece să se așeze acolo și să le învețe felul în care să slujească Dumnezeului țării." 28 Unul din preoții care fuseseră luați robi din Samaria a venit de s-a așezat la Betel și le-a învățat cum să se teamă de Domnul. 29 Dar neamurile și-au făcut, fiecare, dumnezeii lor în cetățile pe care le locuiau și i-au așezat în templele idolești din înălțimile zidite de samariteni. 30 Oamenii din BabilonVers. 24. au făcut pe Sucot-Benot, oamenii din Cut au făcut pe Nergal, cei din Hamat au făcut pe Așima, 31 cei din AvaEzra 4:9. au făcut pe Nibhaz și Tartac, cei din Sefarvaim își ardeauLev. 18:21.Deut. 12:31. copiii în foc în cinstea lui Adramelec și Anamelec, dumnezeii din Sefarvaim. 32 Totodată se închinau și Domnului și și-au făcut preoți ai înălțimilor, luați1 Împ. 12:31. din tot poporul: preoții aceștia aduceau pentru ei jertfe în templele din înălțimi. 33 Astfel se închinauŢef. 1:5. Domnului, dar slujeau în același timp și dumnezeilor lor, după obiceiul neamurilor de unde fuseseră mutați. 34 Până în ziua de astăzi își urmează ei obiceiurile de la început: nu se închină Domnului și nu se țin nici de legile și rânduielile lor, nici de legile și poruncile date de Domnul copiilor lui Iacov, căruia i-a pus numeleGen. 32:28;35:10.1 Împ. 11:31. Israel. 35 Domnul făcuse legământ cu ei și le dăduse porunca aceasta: „Să nu vă temețiJud. 6:10. de alți dumnezei; să nu vă închinațiExod 20:5. înaintea lor, să nu le slujiți și să nu le aduceți jertfe. 36 Ci să vă temeți de Domnul, care v-a scos din țara Egiptului cu o mare putere și cu brațul întinsExod 6:6.; înaintea Lui să văDeut. 10:20. închinați și Lui să-I aduceți jertfe. 37 Să păziți și să împlinițiDeut. 5:32. totdeauna învățăturile, rânduielile, legea și poruncile pe care vi le-a scris El și să nu vă temeți de alți dumnezei. 38 Să nuDeut. 4:23. uitați legământul pe care l-am făcut cu voi și să nu vă temeți de alți dumnezei. 39 Ci să vă temeți de Domnul Dumnezeul vostru, și El vă va izbăvi din mâna tuturor vrăjmașilor voștri." 40 Ei n-au ascultat și au urmat obiceiurile lor de la început. 41 Neamurile acesteaVers. 32,33. se temeau de Domnul și slujeau și chipurilor lor cioplite, și copiii lor și copiii copiilor lor fac până în ziua de azi ce au făcut părinții lor.