1 L’Eterno parlò ancora a Mosè e ad Aaronne, dicendo: 2 "Quando uno avrà sulla pelle del suo corpo un tumore o una pustola o una macchia lucida che sia sintomo di piaga di lebbra sulla pelle del suo corpo, quel tale sarà condotto dal sacerdote Aaronne o da uno dei suoi figli sacerdoti. 3 Il sacerdote esaminerà la piaga sulla pelle del corpo; e se il pelo della piaga è diventato bianco, e la piaga appare più profonda della pelle del corpo, è piaga di lebbra; il sacerdote che l’avrà esaminata dichiarerà quell’uomo impuro. 4 Ma se la macchia lucida sulla pelle del corpo è bianca, e non appare essere più profonda della pelle, e il suo pelo non è diventato bianco, il sacerdote isolerà per sette giorni colui che ha la piaga. 5 Il sacerdote, il settimo giorno, la esaminerà; e se gli sembrerà che la piaga si sia fermata e non si sia allargata sulla pelle, il sacerdote lo isolerà altri sette giorni. 6 Il sacerdote, il settimo giorno, la esaminerà di nuovo; e se vedrà che la piaga non è più lucida e non si è allargata sulla pelle, il sacerdote dichiarerà quell’uomo puro: è una pustola. Quel tale laverà le sue vesti, e sarà puro. 7 Ma se la pustola si è allargata sulla pelle dopo che egli si è mostrato al sacerdote per essere dichiarato puro, si farà esaminare per la seconda volta dal sacerdote; 8 il sacerdote la esaminerà; e se vedrà che la pustola si è allargata sulla pelle, il sacerdote lo dichiarerà impuro; è lebbra. 9 Quando uno avrà addosso una piaga di lebbra, sarà condotto dal sacerdote. 10 Il sacerdote lo esaminerà; e se vedrà che sulla pelle c’è un tumore bianco, che questo tumore ha fatto imbiancare il pelo e che vi è nel tumore della carne viva, 11 è lebbra cronica nella pelle del suo corpo, e il sacerdote lo dichiarerà impuro; non lo isolerà, perché è impuro. 12 E se la lebbra produce delle eruzioni sulla pelle in modo da coprire tutta la pelle di colui che ha la piaga, dal capo ai piedi, dovunque il sacerdote guardi, 13 il sacerdote lo esaminerà; e quando avrà visto che la lebbra copre tutto il corpo, dichiarerà puro colui che ha la piaga. Egli è diventato tutto quanto bianco, quindi è puro. 14 Ma dal momento che apparirà in lui della carne viva, sarà dichiarato impuro. 15 Quando il sacerdote avrà visto la carne viva, dichiarerà quell’uomo impuro; la carne viva è impura; è lebbra. 16 Ma se la carne viva ridiventa bianca, vada dal sacerdote, e il sacerdote lo esaminerà; 17 e se vedrà che la piaga è ridiventata bianca, il sacerdote dichiarerà puro colui che ha la piaga: è puro. 18 Quando uno avrà avuto sulla pelle un’ulcera che sia guarita, 19 e poi, sul luogo dell’ulcera, apparirà un tumore bianco o una macchia lucida, bianca, tendente al rosso, quel tale si mostrerà al sacerdote. 20 Il sacerdote lo esaminerà; e se vedrà che la macchia appare più profonda della pelle e che il pelo è diventato bianco, il sacerdote lo dichiarerà impuro; è piaga di lebbra che è scoppiata nell’ulcera. 21 Ma se il sacerdote, esaminandola, vede che nella macchia non ci sono peli bianchi e che non è più profonda della pelle e non è più lucida, il sacerdote lo isolerà sette giorni. 22 E se la macchia si allarga sulla pelle, il sacerdote lo dichiarerà impuro; è piaga di lebbra. 23 Ma se la macchia è rimasta allo stesso punto e non si è allargata, è la cicatrice dell’ulcera, e il sacerdote lo dichiarerà puro. 24 Quando uno avrà sulla pelle del suo corpo una bruciatura causata dal fuoco, e su questa bruciatura apparirà una macchia lucida, bianca, tendente al rosso o soltanto bianca, 25 il sacerdote l’esaminerà; e se vedrà che il pelo della macchia è diventato bianco e la macchia appare più profonda della pelle, è lebbra scoppiata nella bruciatura. Il sacerdote dichiarerà quel tale impuro; è piaga di lebbra. 26 Ma se il sacerdote, esaminandola, vede che non c’è pelo bianco nella macchia, e che essa non è più profonda della pelle e non è più lucida, il sacerdote lo isolerà sette giorni. 27 Il sacerdote, il settimo giorno, lo esaminerà; e se la macchia si è allargata sulla pelle, il sacerdote dichiarerà quel tale impuro; è piaga di lebbra. 28 E se la macchia è rimasta ferma nello stesso luogo, e non si è allargata sulla pelle, e non è più lucida, è il tumore della bruciatura; il sacerdote dichiarerà quel tale puro, perché è la cicatrice della bruciatura. 29 Quando un uomo o una donna avrà una piaga sul capo o nella barba, 30 il sacerdote esaminerà la piaga; e se vedrà che essa appare più profonda della pelle, e che vi è del pelo gialliccio e sottile, il sacerdote li dichiarerà impuri; è tigna, è lebbra del capo o della barba. 31 E se il sacerdote, esaminando la piaga della tigna, vedrà che non appare più profonda della pelle e che non vi è pelo nero, il sacerdote isolerà sette giorni colui che ha la piaga della tigna. 32 E se il sacerdote, esaminando il settimo giorno la piaga, vedrà che la tigna non si è allargata, e che non vi è pelo giallo, e che la tigna non appare più profonda della pelle, 33 quel tale si raderà, ma non raderà il luogo dove è la tigna; e il sacerdote isolerà altri sette giorni colui che ha la tigna. 34 Il sacerdote, il settimo giorno, esaminerà la tigna; e se vedrà che la tigna non si è allargata sulla pelle e non appare più profonda della pelle, il sacerdote dichiarerà quel tale puro; costui si laverà le vesti, e sarà puro. 35 Ma se, dopo che egli è stato dichiarato puro, la tigna si è allargata sulla pelle, 36 il sacerdote l’esaminerà; e se vedrà che la tigna si è allargata sulla pelle, il sacerdote non cercherà se vi è del pelo giallo; quel tale è impuro. 37 Ma se vedrà che la tigna si è fermata e che vi è cresciuto del pelo nero, la tigna è guarita; quel tale è puro, e il sacerdote lo dichiarerà puro. 38 Quando un uomo o una donna avrà sulla pelle del suo corpo delle macchie lucide, delle macchie bianche, 39 il sacerdote l’esaminerà; e se vedrà che le macchie sulla pelle del loro corpo sono di un bianco pallido, è una eruzione cutanea; quel tale è puro. 40 Colui al quale sono cascati i capelli del capo è calvo, ma è puro. 41 Se i capelli gli sono cascati dalla parte della faccia, è calvo di fronte, ma è puro. 42 Ma se sulla parte calva della nuca o della fronte appare una piaga bianca tendente al rosso, è lebbra, scoppiata nella parte calva della nuca o della fronte. 43 Il sacerdote lo esaminerà; e se vedrà che il tumore della piaga nella parte calva della nuca o della fronte è bianco tendente al rosso, simile alla lebbra della pelle del corpo, 44 quel tale è un lebbroso; è impuro, e il sacerdote lo dovrà dichiarare impuro; egli ha la sua piaga sul capo. 45 Il lebbroso, affetto da questa piaga, porterà le vesti strappate e il capo scoperto; si coprirà la barba, e andrà gridando: ‘Impuro! impuro!’. 46 Sarà impuro tutto il tempo che avrà la piaga; è impuro; se ne starà solo; abiterà fuori dall’accampamento. 47 Quando apparirà una piaga di lebbra sopra una veste, sia veste di lana o veste di lino, 48 un tessuto o un lavoro a maglia, di lino o di lana, un oggetto di pelle o qualunque altra cosa fatta di pelle, 49 se la piaga sarà verdastra o rossastra sulla veste o sulla pelle, sul tessuto, o sulla maglia, o su qualunque cosa fatta di pelle, è piaga di lebbra, e sarà mostrata al sacerdote. 50 Il sacerdote esaminerà la piaga, e isolerà sette giorni colui che ha la piaga. 51 Il settimo giorno esaminerà la piaga; e se la piaga si sarà allargata sulla veste o sul tessuto o sulla maglia o sulla pelle o sull’oggetto fatto di pelle per un uso qualunque, è una piaga di lebbra maligna; è cosa impura. 52 Egli brucerà quella veste o il tessuto o la maglia di lana o di lino o qualunque oggetto fatto di pelle, sul quale è la piaga; perché è lebbra maligna; saranno bruciati con il fuoco. 53 E se il sacerdote, esaminandola, vedrà che la piaga non si è allargata sulla veste o sul tessuto o sulla maglia o sull’oggetto qualunque di pelle, 54 il sacerdote ordinerà che si lavi l’oggetto su cui è la piaga, e lo isolerà altri sette giorni. 55 Il sacerdote esaminerà la piaga, dopo che sarà stata lavata; e se vedrà che la piaga non ha mutato colore, benché non si sia allargata, è un oggetto immondo; lo brucerai con il fuoco; vi è corrosione, sia che la parte corrosa si trovi sul diritto o sul rovescio dell’oggetto. 56 E se il sacerdote, esaminandola, vede che la piaga, dopo essere stata lavata, è diventata pallida, la strapperà dalla veste o dalla pelle o dal tessuto o dalla maglia. 57 E se compare ancora sulla veste o sul tessuto o sulla maglia o sull’oggetto qualunque fatto di pelle, è una eruzione lebbrosa; brucerai con il fuoco l’oggetto su cui è la piaga. 58 La veste o il tessuto o la maglia o qualunque oggetto fatto di pelle che avrai lavato e dal quale la piaga sarà scomparsa, si laverà una seconda volta, e sarà puro". 59 Questa è la legge relativa alla piaga di lebbra sopra una veste di lana o di lino, sul tessuto o sulla maglia o su qualunque oggetto fatto di pelle, per dichiararli puri o impuri.

1 Domnul a vorbit lui Moise și lui Aaron și a zis: 2 „Când un om va avea pe pielea trupului o umflătură, o pecingine*Deut. 28:27. sau o pată albă, care va semăna cu o rană de lepră pe pielea trupului lui, trebuie adus*Deut. 17:8,9;24:8.Luca 17:14. la preotul Aaron sau la unul din fiii lui, care sunt preoți. 3 Preotul să cerceteze rana de pe pielea trupului. Dacă părul din rană s-a făcut alb și dacă rana se arată mai adâncă decât pielea trupului, este o rană de lepră: preotul care va face cercetarea să declare pe omul acela necurat. 4 Dacă pe pielea trupului va fi o pată albă care nu se arată mai adâncă decât pielea și dacă părul nu s-a făcut alb, preotul să închidă șapte zile pe cel cu rana. 5 A șaptea zi, preotul să-l cerceteze iarăși. Dacă i se pare că rana a stat pe loc și nu s-a întins pe piele, preotul să-l închidă a doua oară încă șapte zile. 6 Preotul să-l cerceteze a doua oară în ziua a șaptea. Dacă rana a mai scăzut și nu s-a întins pe piele, preotul va spune că omul acesta este curat: este o pecingine; el să-și spele*Cap. 11:25;14:8. hainele, și va fi curat. 7 Dar, dacă pecinginea s-a întins pe piele după ce s-a arătat el preotului și după ce acesta l-a declarat curat, să se mai supună încă o dată cercetării preotului. 8 Preotul îl va cerceta. Dacă pecinginea s-a întins pe piele, preotul îl va declara necurat: este lepră. 9 Când se va arăta o rană de lepră pe un om, să fie adus la preot. 10 Preotul să-l*Num. 12:10,12.2 Împ. 5:27.2 Cron. 26:20. cerceteze. Și, dacă are pe piele o umflătură albă, dacă umflătura aceasta a făcut ca părul să albească și în umflătură este și o urmă de carne vie, 11 atunci pe pielea trupului omului acestuia este o lepră învechită: preotul să-l declare necurat. Să nu-l închidă, căci este necurat. 12 Dacă lepra va face o spuzeală pe piele și va acoperi toată pielea celui cu rana, din cap până în picioare, pretutindeni pe unde-și va arunca preotul privirile, 13 preotul să-l cerceteze și, dacă va vedea că lepra a acoperit tot trupul, să declare curat pe cel cu rana; fiindcă s-a făcut toată albă, el este curat. 14 Dar, în ziua când se va vedea în el carne vie, va fi necurat; 15 când preotul va vedea carnea vie, să-l declare necurat: carnea vie este necurată, este lepră. 16 Dacă se schimbă carnea vie și se face albă, să se ducă la preot; 17 preotul să-l cerceteze și, dacă rana s-a făcut albă, preotul să declare curat pe cel cu rana: el este curat. 18 Când un om va avea pe pielea trupului său o bubă*Exod 9:9. care a fost tămăduită, 19 și pe locul unde era buba se va arăta o umflătură albă sau o pată de un alb roșiatic, omul acela să se arate preotului. 20 Preotul să-l cerceteze. Dacă pata pare mai adâncă decât pielea și dacă părul s-a făcut alb, preotul să-l declare necurat: este o rană de lepră, care a dat în bubă. 21 Dacă preotul vede că nu este păr alb în pată, că ea nu este mai adâncă decât pielea și că a mai scăzut, să închidă pe omul acela șapte zile. 22 Dacă s-a întins pata pe piele, preotul să-l declare necurat: este o rană de lepră. 23 Dar, dacă pata a rămas pe loc și nu s-a întins, este semnul rănii uscate, unde a fost buba; preotul să-l declare curat. 24 Când un om va avea pe pielea trupului o arsură pricinuită de foc și se va arăta pe urma arsurii o pată albă sau de un alb roșiatic, 25 preotul să-l cerceteze. Dacă părul din pată s-a făcut alb și ea pare mai adâncă decât pielea, este lepră, care a dat în arsură. Preotul să declare pe omul acela necurat: este o rană de lepră. 26 Dacă preotul vede că nu este păr alb în pată, că ea nu este mai adâncă decât pielea și că a mai scăzut, să închidă pe omul acela șapte zile. 27 Preotul să-l cerceteze a șaptea zi și, dacă pata s-a întins pe piele, preotul să-l declare necurat: este o rană de lepră. 28 Dar, dacă pata a rămas pe loc, nu s-a întins pe piele și a mai scăzut, este o rană pricinuită de umflătura arsurii; preotul să-l declare curat, căci este semnul rănii vindecate a arsurii. 29 Când un bărbat sau o femeie va avea o rană pe cap sau la barbă, 30 preotul să cerceteze rana. Dacă pare mai adâncă decât pielea și are păr gălbui și subțire, preotul să declare pe omul acela necurat: este râie de cap, este lepră de cap sau de barbă. 31 Dacă preotul vede că rana râiei nu pare mai adâncă decât pielea și n-are păr negru, să închidă șapte zile pe cel cu rana de râie la cap. 32 Preotul să cerceteze rana a șaptea zi. Dacă râia nu s-a întins, dacă n-are păr gălbui și dacă nu pare mai adâncă decât pielea, 33 cel cu râia la cap să se radă, dar să nu radă locul unde este râia și preotul să-l închidă a doua oară șapte zile. 34 Preotul să cerceteze râia a șaptea zi. Dacă râia nu s-a întins pe piele și nu pare mai adâncă decât pielea, preotul să-l declare curat. El să-și spele hainele și va fi curat. 35 Dar, dacă râia s-a întins pe piele după ce a fost declarat curat, 36 preotul să-l cerceteze. Și, dacă râia s-a întins pe piele, preotul n-are să mai caute să vadă dacă are păr gălbui: este necurat. 37 Dacă i se pare că râia a stat pe loc și că din ea a crescut păr negru, râia este vindecată: este curat și preotul să-l declare curat. 38 Când un bărbat sau o femeie va avea pete pe pielea trupului, și anume pete albe, 39 preotul să-l cerceteze. Dacă pe pielea trupului lui sunt pete de un alb gălbui, acestea nu sunt decât niște pete care au făcut spuzeală pe piele: este curat. 40 Când unui om îi va cădea părul de pe cap, este pleșuv: este curat. 41 Dacă i-a căzut părul de pe cap numai în partea dinainte, este pleșuv în partea dinainte: este curat. 42 Dar, dacă în partea pleșuvă dinainte sau dinapoi este o rană de un alb roșiatic, este lepră, care a făcut spuzeală în partea pleșuvă dinainte sau dinapoi. 43 Preotul să-l cerceteze. Dacă în partea pleșuvă dinapoi sau dinainte este o umflătură de rană de un alb roșiatic, asemănătoare cu lepra de pe pielea trupului, 44 este lepros, este necurat. Preotul să-l declare necurat; rana lui este pe cap. 45 Leprosul, atins de această rană, să-și poarte hainele sfâșiate și să umble cu capul gol; să-și acopere*Ezec. 24:17,22.Mica 3:7. barba și să strige: ‘Necurat*Plâng. 4:15.! Necurat!’ 46 Câtă vreme va avea rana, va fi necurat: este necurat. Să locuiască singur; locuința lui să fie afară*Num. 5:2;12:14.2 Împ. 7:3;15:5.2 Cron. 26:21.Luca 17:12. din tabără.

47 Când se va arăta o rană de lepră pe o haină, fie haină de lână, fie haină de in, 48 în urzeala sau în bătătura de in sau de lână, pe o piele sau pe vreun lucru de piele, 49 și rana va fi verzuie sau roșiatică pe haină sau pe piele, în urzeală sau în bătătură, sau pe vreun lucru de piele, este o rană de lepră și trebuie arătată preotului. 50 Preotul să cerceteze rana și să închidă șapte zile lucrul cu rana. 51 Să cerceteze a șaptea zi rana. Dacă rana s-a întins pe haină, în urzeală sau în bătătură, pe piele sau pe lucrul acela de piele, este o rană de lepră*Cap. 14:44. învechită: lucrul acela este necurat. 52 Să ardă haina, urzeala sau bătătura de lână sau de in sau lucrul de piele pe care se găsește rana, căci este o lepră învechită: să fie ars în foc. 53 Dar, dacă preotul vede că rana nu s-a întins pe haină, pe urzeală sau pe bătătură sau pe lucrul acela de piele, 54 să poruncească să se spele partea atinsă de rană și să-l închidă a doua oară șapte zile. 55 Preotul să cerceteze rana după ce se va spăla. Și, dacă rana nu și-a schimbat înfățișarea și nu s-a întins, lucrul acela este necurat: să fie ars în foc, căci o parte din față sau din dos a fost roasă. 56 Dacă preotul vede că rana a mai scăzut după ce a fost spălată, s-o rupă din haină sau din piele, din urzeală sau din bătătură. 57 Și, dacă se mai ivește pe haină, în urzeală sau în bătătură sau pe lucrul de piele, înseamnă că este o spuzeală de lepră: lucrul atins de rană să fie ars în foc. 58 Haina, urzeala sau bătătura sau vreun lucru de piele care a fost spălat și unde a pierit rana să se mai spele a doua oară și va fi curat. 59 Aceasta este legea privitoare la rana leprei, când lovește hainele de lână sau de in, urzeala sau bătătura sau un lucru oarecare de piele și după care vor fi declarate curate sau necurate."