1 L’Eterno parlò ancora a Mosè, dicendo: 2 "Parla ai figli d’Israele e di’ loro: ‘Quando uno farà un voto per consacrare delle persone, queste persone apparterranno all’Eterno secondo la valutazione che ne farai. 3 E la tua stima sarà, per un maschio dai venti ai sessant’anni, cinquanta sicli d’argento, secondo il siclo del santuario; 4 se si tratta di una donna, la tua stima sarà di trenta sicli. 5 Dai cinque ai vent’anni, la tua stima sarà di venti sicli per un maschio e di dieci sicli per una femmina. 6 Da un mese a cinque anni, la tua stima sarà di cinque sicli d’argento per un maschio e di tre sicli d’argento per una femmina. 7 Dai sessant’anni in su, la tua stima sarà di quindici sicli per un maschio e di dieci sicli per una femmina. 8 E se colui che ha fatto il voto è troppo povero per pagare la somma fissata da te, lo si farà presentare al sacerdote, il quale lo tasserà. Il sacerdote farà una stima, in proporzione alle possibilità di colui che ha fatto il voto. 9 Se si tratta di animali che possono essere presentati come offerta all’Eterno, ogni animale che si darà all’Eterno sarà cosa santa. 10 Non lo si dovrà cambiare; non se ne metterà uno buono al posto di uno cattivo, o uno cattivo al posto di uno buono; e se pure uno sostituisce un animale all’altro, entrambi gli animali saranno cosa sacra. 11 E se si tratta di animali impuri di cui non si può fare offerta all’Eterno, l’animale sarà presentato davanti al sacerdote; 12 e il sacerdote ne farà la stima, secondo che l’animale sarà buono o cattivo; e ci si atterrà alla stima fatta dal sacerdote. 13 Ma se uno lo vuole riscattare, aggiungerà un quinto alla tua stima. 14 Se uno consacra la sua casa per essere cosa santa all’Eterno, il sacerdote ne farà la stima secondo che essa sarà buona o cattiva; e ci si atterrà alla stima fatta dal sacerdote. 15 E se colui che ha consacrato la sua casa la vuole riscattare, aggiungerà un quinto al prezzo della stima, e sarà sua. 16 Se uno consacra all’Eterno un pezzo di terra della sua proprietà, ne farai la stima in ragione della semina: cinquanta sicli d’argento per un omer di seme di orzo. 17 Se consacra la sua terra dall’anno del giubileo, il prezzo resterà fissato secondo la tua stima; 18 ma se la consacra dopo il giubileo, il sacerdote ne valuterà il prezzo in base al numero degli anni che rimangono fino al giubileo, e si farà una detrazione dalla tua stima. 19 E se colui che ha consacrato il pezzo di terra lo vuole riscattare, aggiungerà un quinto al prezzo della tua stima, e resterà suo. 20 Ma se non riscatta il pezzo di terra e lo vende a un altro, non lo si potrà più riscattare; 21 ma quel pezzo di terra, quando rimarrà svincolato al giubileo, sarà consacrato all’Eterno come una terra interdetta, e diventerà proprietà del sacerdote. 22 Se uno consacra all’Eterno un pezzo di terra che egli ha comprato e che non fa parte della sua proprietà, 23 il sacerdote ne valuterà il prezzo secondo la stima fino all’anno del giubileo; e quel tale pagherà il giorno stesso il prezzo fissato, poiché è cosa consacrata all’Eterno. 24 L’anno del giubileo la terra tornerà a colui da cui fu comprata, e del cui patrimonio faceva parte. 25 Tutte le tue stime si faranno in sicli del santuario; il siclo è di venti ghere. 26 Però, nessuno potrà consacrare i primogeniti del bestiame, i quali appartengono già all’Eterno, perché primogeniti: sia un bue, sia un agnello, appartiene all’Eterno. 27 E se si tratta di un animale impuro, lo si riscatterà al prezzo della tua stima, aggiungendovi un quinto; se non è riscattato, sarà venduto al prezzo della tua stima. 28 Tuttavia, tutto ciò che uno avrà consacrato all’Eterno per voto di interdetto, fra le cose che gli appartengono, sia che si tratti di una persona, di un animale o di un pezzo di terra del suo patrimonio, non potrà essere né venduto, né riscattato; ogni interdetto è cosa interamente consacrata all’Eterno. 29 Nessuna persona consacrata per voto di interdetto potrà essere riscattata; dovrà essere messa a morte. 30 Ogni decima della terra, sia delle raccolte del suolo sia dei frutti degli alberi, appartiene all’Eterno; è cosa consacrata all’Eterno. 31 Se uno vuole riscattare una parte della sua decima, vi aggiungerà il quinto. 32 E ogni decima della mandria o del gregge, il decimo capo di tutto ciò che passa sotto la verga del pastore, sarà consacrata all’Eterno. 33 Non si farà distinzione fra animale buono e cattivo, e non si faranno sostituzioni; e se si sostituisce un animale all’altro, entrambi saranno cosa sacra; non si potranno riscattare’". 34 Questi sono i comandamenti che l’Eterno diede a Mosè per i figli d’Israele, sul monte Sinai.
1 Domnul a vorbit lui Moise și a zis:
„Vorbește copiilor lui Israel și spune-le: 2 ‘Când seNum. 6:2.Jud. 11:30,31,39.1 Sam. 1:11,28. vor face juruințe Domnului, dacă e vorba de oameni, ei să fie ai Domnului, după prețuirea ta. 3 Iar prețuirea pe care o vei face unui bărbat, de la douăzeci până la șaizeci de ani, să fie de cincizeci de sicli de argint, dupăExod 30:13. siclul Sfântului Locaș: 4 dacă este femeie, prețuirea să fie de treizeci de sicli. 5 De la cinci până la douăzeci de ani, prețuirea să fie de douăzeci de sicli pentru un băiat și de zece sicli pentru o fată. 6 De la o lună până la cinci ani, prețuirea să fie de cinci sicli de argint pentru un băiat și de trei sicli de argint pentru o fată. 7 De la șaizeci de ani în sus, prețuirea să fie de cincisprezece sicli pentru un bărbat și de zece sicli pentru o femeie. 8 Dacă cel ce a făcut juruința este prea sărac ca să plătească prețuirea aceasta făcută de tine, să-l aducă la preot, să-l prețuiască, și preotul să facă o prețuire potrivit cu mijloacele omului aceluia. 9 Dacă este vorba de dobitoacele care pot fi aduse ca jertfă Domnului, orice dobitoc care se va da Domnului va fi ceva sfânt. 10 Să nu-l schimbe și să nu pună unul rău în locul unuia bun, nici unul bun în locul unuia rău; dacă s-ar întâmpla să se înlocuiască un dobitoc cu altul, și unul, și celălalt va fi sfânt. 11 Dacă este vorba de dobitoacele necurate, care nu pot fi aduse ca jertfă Domnului, să aducă dobitocul la preot, 12 care-i va face prețuirea după cum va fi bun sau rău și va rămâne la prețuirea preotului. 13 DacăVers. 15,19. vrea să-l răscumpere, să mai adauge o cincime la prețuirea lui.
14 Dacă cineva își închină Domnului casa, hărăzind-o Domnului ca un dar sfânt, preotul să-i facă prețuirea după cum va fi, bună sau rea, și să rămână la prețuirea făcută de preot. 15 DacăVers. 13. cel ce și-a închinat Domnului casa vrea s-o răscumpere, să adauge o cincime la prețul prețuirii ei, și va fi a lui. 16 Dacă cineva închină Domnului un ogor din moșia lui, prețuirea ta să fie după câtimea de sămânță pe care o dă, și anume cincizeci de sicli de argint pentru un omer de sămânță de orz. 17 Dacă își închină Domnului ogorul, cu începere chiar din anul de veselie, să rămână la prețuirea ta, 18 dar, dacă își închină Domnului ogorul după anul de veselie, atunci preotul să-i socoteascăCap. 25:15,16. prețul după numărul anilor care mai rămân până la anul de veselie și să-l scadă din prețuirea ta. 19 DacăVers. 13. cel ce și-a închinat Domnului ogorul vrea să-l răscumpere, atunci să mai adauge o cincime la argintul prețuit de tine, și ogorul să rămână al lui. 20 Dacă nu-și răscumpără ogorul, și-l vinde altui om, nu va mai putea fi răscumpărat. 21 Și când va ieși cumpărătorul din el la anul de veselieCap. 25:10,28,31., ogorul acela să fie închinatVers. 28. Domnului, ca ogor hărăzit Lui; să fie moșiaNum. 18:14.Ezec. 44:29. preotului. 22 Dacă cineva închină Domnului un ogor cumpărat de el, care nu face parte din moșiaCap. 25:10,25. lui, 23 preotulVers. 18. să-i socotească prețul după cât face prețuirea până la anul de veselie, și omul acela să plătească în aceeași zi prețul hotărât de tine, ca lucru închinat Domnului. 24 În anul deCap. 25:28. veselie, ogorul să se întoarcă la acela de la care fusese cumpărat și din moșia căruia făcea parte. 25 Toate prețuirile să se facă în siclii Sfântului Locaș: siclul are douăzeci de ghereExod 30:13.Num. 3:47;18:16.Ezec. 45:12..
26 Nimeni nu va putea să închine Domnului pe întâiulExod 13:2,12;22:30.Num. 18:17.Deut. 15:19. născut din vita lui, care chiar este al Domnului ca întâi născut; fie bou, fie miel, este al Domnului. 27 Dacă este vorba însă de un dobitoc necurat, să-l răscumpere cu prețul prețuit de tine, mai adăugândVers. 11-13. încă o cincime; dacă nu este răscumpărat, să fie vândut după prețuirea ta. 28 TotVers. 21.Ios. 6:17,18,19. ce va dărui un om Domnului prin făgăduință, din ce are, nu va putea nici să se vândă, nici să se răscumpere: fie om, fie dobitoc, fie un ogor din moșia lui; tot ce va fi dăruit Domnului prin făgăduință va fi un lucru preasfânt, pentru Domnul. 29 NiciunNum. 21:2,3. om închinat Domnului prin făgăduință nu va putea fi răscumpărat, ci va fi omorât.
30 OriceGen. 28:22.Num. 18:21,24.2 Cron. 31:5,6,12.Neem. 13:12.Mal. 3:8,10. zeciuială din pământ, fie din roadele pământului, fie din rodul pomilor, este a Domnului; este un lucru închinat Domnului. 31 Dacă vrea cineva să răscumpere ceva din zeciuiala lui, să mai adauge o cincimeVers. 13.. 32 Orice zeciuială din cirezi și din turme, din tot ce treceIer. 33:13.Ezec. 20:37.Mica 7:14. sub toiag, să fie o zeciuială închinată Domnului. 33 Să nu se cerceteze dacă dobitocul este bun sau rău și să nuVers. 10. se schimbe; dacă se înlocuiește un dobitoc cu un altul, și unul, și celălalt vor fi sfinte și nu vor putea fi răscumpărate.’" 34 AcesteaCap. 26:46. sunt poruncile pe care le-a dat lui Moise Domnul pentru copiii lui Israel, pe muntele Sinai.