1 Oracolo, parola dell’Eterno, rivolta a Israele per mezzo di Malachia. 2 "Io vi ho amati", dice l’Eterno; "e voi dite: ‘In che cosa ci hai amati?’. Esaù non era forse fratello di Giacobbe?" dice l’Eterno; "eppure io ho amato Giacobbe 3 e ho odiato Esaù, ho fatto dei suoi monti una desolazione, ho dato la sua eredità agli sciacalli del deserto". 4 Se Edom dice: "Noi siamo stati atterrati, ma torneremo e ricostruiremo i luoghi ridotti in rovina", così parla l’Eterno degli eserciti: "Essi costruiranno, ma io distruggerò; saranno chiamati ‘Territorio dell’iniquità’, e ‘Popolo contro il quale l’Eterno è indignato per sempre’. 5 I vostri occhi lo vedranno e voi direte: ‘L’Eterno è magnificato oltre i confini d’Israele’".
6 "‘Un figlio onora suo padre e un servo il suo signore; se dunque io sono padre, dov’è l’onore che mi è dovuto? Se sono signore, dov’è il timore che mi spetta?’ dice l’Eterno degli eserciti a voi, o sacerdoti, che disprezzate il mio nome, eppure dite: ‘In che modo abbiamo disprezzato il tuo nome?’. 7 Voi offrite sul mio altare cibi contaminati, ma dite: ‘In che modo ti abbiamo contaminato?’. Lo avete fatto dicendo: ‘La mensa dell’Eterno è spregevole’. 8 Quando offrite una bestia cieca per sacrificarla, non è forse male? quando ne offrite una zoppa o malata, non è forse male? Presentala dunque al tuo governatore! Te ne sarà grato? Avrà dei riguardi per la tua persona?" dice l’Eterno degli eserciti. 9 "Ora dunque, implorate pure il favore di Dio, perché egli abbia pietà di noi! Sono le vostre mani quelle che hanno fatto ciò; ed egli dovrebbe avere riguardo alla persona di qualcuno di voi?" dice l’Eterno degli eserciti.
10 "Ci fosse almeno qualcuno di voi che chiudesse le porte! Voi non accendereste invano il fuoco sul mio altare! Io non prendo nessun piacere in voi", dice l’Eterno degli eserciti, "e le offerte delle vostre mani io non le gradisco. 11 Poiché dall’oriente all’occidente il mio nome è grande fra le nazioni, e in ogni luogo si offrono al mio nome incenso e oblazioni pure; perché il mio nome è grande fra le nazioni", dice l’Eterno degli eserciti. 12 "Ma voi lo profanate, dicendo: ‘La mensa dell’Eterno è contaminata, e ciò che dà come cibo è spregevole. 13 Voi dite anche: ‘Ah, che fatica!’ e mi trattate con disprezzo", dice l’Eterno degli eserciti. "Portate animali rubati, zoppi o malati, e queste sono le offerte che fate! Potrei io gradirle dalle vostre mani?" dice l’Eterno. 14 "Maledetto il disonesto che ha nel suo gregge un maschio, ne fa un voto, e offre in sacrificio all’Eterno una bestia difettosa! Poiché io sono un Re grande", dice l’Eterno degli eserciti, "e il mio nome è tremendo fra le nazioni".
1 Prorocia, cuvântul Domnului, către Israel, prin Maleahi: 2 „V-amDeut. 7:8;10:15. iubit", zice Domnul. „Și voi ziceți: ‘Cu ce ne-ai iubit?’ Nu este Esau frate cu Iacov?", zice Domnul; „totuși am iubit pe IacovRom. 9:13.3 și am urât pe Esau, i-am prefăcut munțiiIer. 49:18.Ezec. 35:3,4,7,9,14,15.Obad. 10. într-o pustietate și moștenirea lui am dat-o șacalilor din pustie." 4 Iar dacă ar zice Edomul: „Suntem nimiciți, dar vom ridica iarăși dărâmăturile!", așa vorbește Domnul oștirilor: „Să zidească ei, căci Eu voi surpa, și se vor numi: ‘Țara răutății’ și ‘Poporul pe care S-a mâniat Domnul pentru totdeauna’! 5 Veți vedea cu ochii voștri lucrul acesta și veți zice: ‘MarePs. 35:27. este Domnul dincolo de hotarele lui Israel!’" 6 „‘Un fiu cinsteșteExod 20:12. pe tatăl său și o slugă, pe stăpânul său. Dacă sunt TatăLuca 6:46., unde este cinstea care Mi se cuvine? Dacă sunt Stăpân, unde este teama de Mine?’, zice Domnul oștirilor către voi, preoților, care nesocotiți Numele Meu și care zicețiCap. 2:14,17;3:7,8,13.: ‘Cu ce am nesocotit noi Numele Tău?’ 7 Prin faptul că aduceți pe altarul Meu bucateDeut. 15:21. necurate! Și dacă ziceți: ‘Cu ce Te-am spurcat?’ – Prin faptul că ați zis: ‘Masa Domnului este deEzec. 41:22. Vers. 12. disprețuit!’ 8 Când aducețiLev. 22:22.Deut. 15:21. Vers. 14. ca jertfă o vită oarbă, nu este rău lucrul acesta? Când aduceți una șchioapă sau beteagă, nu este rău lucrul acesta oare? Ia adu-o dregătorului tău! Te va primi el bine pentru ea, va ține el seamaIov 42:8. de ea?", zice Domnul oștirilor. 9 „‘Și acum, vă rog, rugați-vă lui Dumnezeu să aibă milă de noi!’ Vă va primi El cu bunăvoință când mâinile voastre facOsea 13:9. astfel de lucruri?", zice Domnul oștirilor. 10 „Cine din voi va închide porțile ca să n-aprindeți1 Cor. 9:13. degeaba focul pe altarul Meu? N-am nicio plăcere de voi", zice Domnul oștirilor, „și darurile de mâncareIs. 1:11.Ier. 6:20.Amos 5:21. din mâna voastră nu-Mi sunt plăcute! 11 Căci de la răsăritulPs. 113:3.Is. 59:19. soarelui până la asfințit, Numele Meu este mareIs. 60:3,5. între neamuri și pretutindeniIoan 4:21,23.1 Tim. 2:8. se arde tămâieApoc. 8:3. în cinstea Numelui Meu și se aduc daruri de mâncare curate, căci mareIs. 66:19,20. este Numele Meu între neamuri", zice Domnul oștirilor. 12 „Dar voi îl pângăriți prin faptul că ziceți: ‘Masa DomnuluiVers. 7. este spurcată și ce aduce ea este o mâncare de disprețuit!’ 13 Voi ziceți: ‘Ce mai osteneală!’ și o disprețuiți", zice Domnul oștirilor, „și aduceți ce este furat, șchiop sau beteag – iată darurile de mâncare pe care le aduceți! Pot EuLev. 22:20. să le primesc din mâinile voastre?", zice Domnul. 14 „Nu! BlestematVers. 8. să fie înșelătorul care are în turma lui o vită de parte bărbătească, și totuși juruiește și jertfește Domnului o vită beteagă! Căci Eu suntPs. 47:2.1 Tim. 6:15. un Împărat mare", zice Domnul oștirilor, „și Numele Meu este înfricoșat printre neamuri.