1 In quel giorno Gesù, uscito di casa, si pose a sedere presso il mare 2 e una grande folla si radunò intorno a lui; cosicché egli, salito in una barca, vi sedette e tutta la folla stava sulla riva. 3 Ed egli parlò loro di molte cose in parabole, dicendo: 4 "Ecco, il seminatore uscì a seminare. E, mentre seminava, una parte del seme cadde lungo la strada; gli uccelli vennero e la mangiarono. 5 Un’altra cadde nei luoghi rocciosi dove non aveva molta terra e subito spuntò, perché non aveva terreno profondo, 6 ma, sorto il sole, fu riarsa e, perché non aveva radice, si seccò. 7 E un’altra cadde sulle spine; e le spine crebbero e la soffocarono. 8 E un’altra cadde nella buona terra e portò frutto, dando il cento, il sessanta, il trenta per uno. 9 Chi ha orecchi da udire oda".

10 Allora i discepoli, accostatisi, gli dissero: "Perché parli loro in parabole?". 11 Ed egli rispose loro: "Perché a voi è dato di conoscere i misteri del regno dei cieli, ma a loro non è dato. 12 Perché a chiunque ha, sarà dato e sarà nell’abbondanza, ma a chiunque non ha, sarà tolto anche quello che ha. 13 Perciò parlo loro in parabole, perché, vedendo, non vedono e, udendo, non odono e non intendono. 14 E si adempie in loro la profezia d’Isaia che dice:

‘Udrete con i vostri orecchi e non comprenderete; guarderete con i vostri occhi e non vedrete: 15 perché il cuore di questo popolo si è fatto insensibile, sono diventati duri d’orecchi e hanno chiuso gli occhi, affinché non vedano con gli occhi e non odano con gli orecchi e non intendano con il cuore e non si convertano, e io non li guarisca’.

16 Ma beati gli occhi vostri perché vedono; e i vostri orecchi perché odono! 17 Poiché in verità io vi dico che molti profeti e giusti desiderarono vedere le cose che voi vedete, e non le videro, e udire le cose che voi udite e non le udirono.

18 Voi dunque ascoltate che cosa significhi la parabola del seminatore: 19 Tutte le volte che uno ode la parola del Regno e non la comprende, viene il maligno e porta via quello che è stato seminato nel suo cuore: questi è colui che ha ricevuto la semenza lungo la strada. 20 E quello che ha ricevuto la semenza in luoghi rocciosi, è colui che ode la Parola e subito la riceve con gioia, 21 però non ha radice in sé, ed è di corta durata e, quando arriva la tribolazione o persecuzione a motivo della Parola, è subito scandalizzato. 22 E quello che ha ricevuto la semenza fra le spine, è colui che ode la Parola, poi le preoccupazioni del mondo e l’inganno delle ricchezze soffocano la Parola e così risulta infruttuosa. 23 Ma quello che ha ricevuto la semenza in buona terra, è colui che ode la Parola e la comprende, che porta del frutto e rende l’uno il cento, l’altro il sessanta e l’altro il trenta".

24 Egli propose loro un’altra parabola, dicendo: "Il regno dei cieli è simile a un uomo che ha seminato buona semenza nel suo campo. 25 Ma, mentre gli uomini dormivano, venne il suo nemico e seminò delle zizzanie in mezzo al grano e se ne andò. 26 Quando l’erba germogliò ed ebbe fatto frutto, allora apparvero anche le zizzanie. 27 I servitori del padrone di casa vennero a dirgli: ‘Signore, non hai tu seminato buona semenza nel tuo campo? Come mai, dunque, c’è della zizzania?’. 28 Egli disse loro: ‘Un nemico ha fatto questo’. E i servitori gli dissero: ‘Vuoi tu che le andiamo a cogliere?’. 29 Ma egli rispose: ‘No, affinché, cogliendo le zizzanie, non sradichiate insieme con esse il grano. 30 Lasciate che tutti e due crescano insieme fino alla mietitura e, al tempo della mietitura, io dirò ai mietitori: cogliete prima le zizzanie, e legatele in fasci per bruciarle, ma il grano, raccoglietelo nel mio granaio’".

31 Egli propose loro un’altra parabola dicendo: "Il regno dei cieli è simile a un granello di senape che un uomo prende e semina nel suo campo. 32 Esso è sì il più piccolo di tutti i semi, ma, quando è cresciuto, è maggiore degli ortaggi e diventa albero, tanto che gli uccelli del cielo vengono a ripararsi tra i suoi rami".

33 Disse loro un’altra parabola: "Il regno dei cieli è simile al lievito che una donna prende e nasconde in tre misure di farina, finché la pasta sia tutta lievitata".

34 Gesù disse tutte queste cose in parabole alle folle e senza parabola non diceva loro nulla, 35 affinché si adempisse quello che era stato detto per mezzo del profeta:

"Aprirò in parabole la mia bocca; esporrò cose nascoste fin dalla fondazione del mondo".

36 Allora Gesù, lasciate le folle, tornò a casa e suoi discepoli gli si accostarono, dicendo: "Spiegaci la parabola delle zizzanie del campo". 37 Ed egli, rispondendo, disse loro: "Colui che semina la buona semenza, è il Figlio dell’uomo; 38 il campo è il mondo; la buona semenza sono i figli del Regno; le zizzanie sono i figli del maligno; 39 il nemico che le ha seminate è il diavolo; la mietitura è la fine dell’età presente; i mietitori sono gli angeli. 40 Come dunque si raccolgono le zizzanie e si bruciano con il fuoco, così avverrà alla fine dell’età presente. 41 Il Figlio dell’uomo manderà i suoi angeli che raccoglieranno dal suo regno tutti gli scandali e tutti gli operatori di iniquità 42 e li getteranno nella fornace del fuoco. Lì sarà il pianto e lo stridore dei denti. 43 Allora i giusti risplenderanno come il sole nel regno del Padre loro. Chi ha orecchi, oda".

44 "Il regno dei cieli è simile a un tesoro nascosto nel campo, che un uomo, dopo averlo trovato, nasconde e, per la gioia che ne ha, va e vende tutto quello che ha e compra quel campo.

45 Il regno dei cieli è anche simile a un mercante che va in cerca di belle perle 46 e, trovata una perla di gran valore, se n’è andato, ha venduto tutto quello che aveva e l’ha comprata.

47 Il regno dei cieli è anche simile a una rete che, gettata in mare, ha raccolto ogni sorta di pesci; 48 quando è piena, i pescatori la traggono a riva e, postisi a sedere, raccolgono il buono in vasi e buttano via quello che non vale nulla. 49 Così avverrà alla fine dell’età presente. Verranno gli angeli, toglieranno i malvagi di mezzo ai giusti 50 e li getteranno nella fornace del fuoco. Lì sarà il pianto e lo stridore dei denti.

51 Avete capito tutte queste cose?". Essi gli risposero: "Sì". 52 Allora disse loro: "Per questo, ogni scriba che diventa un discepolo del regno dei cieli è simile a un padrone di casa il quale trae fuori dal suo tesoro cose nuove e vecchie".

53 Quando Gesù ebbe finito queste parabole, partì di là. 54 Recatosi nella sua patria, insegnava nella loro sinagoga, cosicché si stupivano e dicevano: "Da dove gli vengono tanta sapienza e queste opere potenti? 55 Non è questi il figlio del falegname? Sua madre non si chiama Maria e i suoi fratelli Giacomo, Giuseppe, Simone e Giuda? 56 E le sue sorelle non sono tutte fra noi? Da dove gli vengono tutte queste cose?". 57 E si scandalizzavano di lui. Ma Gesù disse loro: "Un profeta non è disprezzato che nella sua patria e in casa sua". 58 E lì non fece molte opere potenti a causa della loro incredulità.

1 În aceeași zi, Isus a ieșit din casă și ședea*Marcu 4:1. lângă mare. 2 O mulțime de noroade s-au*Luca 8:4. strâns la El, așa că a trebuit să Se*Luca 5:3. suie să șadă într-o corabie, iar tot norodul stătea pe țărm. 3 El le-a vorbit despre multe lucruri în pilde și le-a zis: „Iată, semănătorul a ieșit să semene.4 Pe când semăna el, o parte din sămânță a căzut lângă drum și au venit păsările și au mâncat-o.5 O altă parte a căzut pe locuri stâncoase, unde n-avea pământ mult: a răsărit îndată, pentru că n-a găsit un pământ adânc.6 Dar, când a răsărit soarele, s-a pălit și, pentru că n-avea rădăcini, s-a uscat.7 O altă*Luca 8:5.parte a căzut între spini: spinii au crescut și au înecat-o.8 O altă parte a căzut în pământ bun și a dat rod: un grăunte a dat o sută*Gen. 26:12., altul, șaizeci și altul, treizeci.9 Cine*Cap. 11:15.Marcu 4:9.are urechi de auzit să audă."10 Ucenicii s-au apropiat de El și I-au zis: „De ce le vorbești în pilde?" 11 Isus le-a răspuns: „Pentru că vouă*Cap. 11:25;16:17.Marcu 4:11.1 Cor. 2:10.1 Ioan 2:27.v-a fost dat să cunoașteți tainele Împărăției cerurilor, iar lor nu le-a fost dat.12 Căci*Cap. 25:29.Marcu 4:25.Luca 8:18;19:26.celui ce are, i se va da și va avea de prisos; iar de la cel ce n-are, se va lua chiar și ce are.13 De aceea le vorbesc în pilde, pentru că ei, măcar că văd, nu văd și măcar că aud, nu aud, nici nu înțeleg.14 Și cu privire la ei se împlinește prorocia lui Isaia, care zice: ‘Veți*Is. 6:9.Ezec. 12:2.Marcu 4:12.Luca 8:10.Ioan 12:40.Fapte 28:26,27.Rom. 11:8.2 Cor. 3:14,15.auzi cu urechile voastre și nu veți înțelege; veți privi cu ochii voștri și nu veți vedea.15 Căci inima acestui popor s-a împietrit; au ajuns*Evr. 5:11.tari de urechi, și-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înțeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu și să-i vindec.’16 Dar ferice*Cap. 16:17.Luca 10:23,24.Ioan 20:29.de ochii voștri că văd și de urechile voastre că aud!17 Adevărat vă spun că mulți*Evr. 11:13.1 Pet. 1:10,11.proroci și oameni neprihăniți au dorit să vadă lucrurile pe care le vedeți voi, și nu le-au văzut; și să audă lucrurile pe care le auziți voi, și nu le-au auzit.18 Ascultați*Marcu 4:14.Luca 8:11.dar ce înseamnă pilda semănătorului.19 Când un om aude Cuvântul privitor la Împărăție*Cap. 4:23.și nu-l înțelege, vine cel rău și răpește ce a fost semănat în inima lui. Aceasta este sămânța căzută lângă drum.20 Sămânța căzută în locuri stâncoase este cel ce aude Cuvântul și-l primește îndată cu*Is. 58:2.Ezec. 33:31,32.Ioan 5:35.bucurie,21 dar n-are rădăcină în el, ci ține până la o vreme; și, cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvântului, se*Cap. 11:6.2 Tim. 1:15.leapădă îndată de el.22 Sămânța*Cap. 19:23.Marcu 10:23.Luca 18:24.1 Tim. 6:9.2 Tim. 4:10.căzută între*Ier. 4:3.spini este cel ce aude Cuvântul, dar îngrijorările veacului acestuia și înșelăciunea bogățiilor îneacă acest Cuvânt și ajunge neroditor.23 Iar sămânța căzută în pământ bun este cel ce aude Cuvântul și-l înțelege; el aduce rod: un grăunte dă o sută, altul, șaizeci, altul, treizeci."

24 Isus le-a pus înainte o altă pildă și le-a zis: „Împărăția cerurilor se aseamănă cu un om care a semănat o sămânță bună în țarina lui.25 Dar, pe când dormeau oamenii, a venit vrăjmașul lui, a semănat neghină între grâu și a plecat.26 Când au răsărit firele de grâu și au făcut rod, a ieșit la iveală și neghina.27 Robii stăpânului casei au venit și i-au zis: ‘Doamne, n-ai semănat sămânță bună în țarina ta? De unde are dar neghină?’28 El le-a răspuns: ‘Un vrăjmaș a făcut lucrul acesta.’ Și robii i-au zis: ‘Vrei dar să mergem s-o smulgem?’29 ‘Nu’, le-a zis el, ‘ca nu cumva, smulgând neghina, să smulgeți și grâul*Cap. 3:12.împreună cu ea.30 Lăsați-le să crească amândouă împreună până la seceriș; și, la vremea secerișului, voi spune secerătorilor: «Smulgeți întâi neghina și legați-o în snopi, ca s-o ardem, iar grâul strângeți-l în grânarul meu.»’"

31 Isus le-a pus înainte o altă pildă și le-a zis: „Împărăția*Is. 2:2,3.Mica 4:1.Marcu 4:30.Luca 13:18,19.cerurilor se aseamănă cu un grăunte de muștar, pe care l-a luat un om și l-a semănat în țarina sa.32 Grăuntele acesta, în adevăr, este cea mai mică dintre toate semințele, dar, după ce a crescut, este mai mare decât zarzavaturile și se face un copac, așa că păsările cerului vin și își fac cuiburi în ramurile lui."33 Le-a spus*Luca 13:20. o altă pildă, și anume: „Împărăția cerurilor se aseamănă cu un aluat pe care l-a luat o femeie și l-a pus în trei măsuri de făină de grâu, până s-a dospit toată plămădeala."34 Isus a spus noroadelor toate aceste*Marcu 4:33,34. lucruri în pilde și nu le vorbea deloc fără pildă, 35 ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul, care zice: „Voi*Ps. 78:2. vorbi în pilde, voi*Rom. 16:25,26.1 Cor. 2:7.Efes. 3:9.Col. 1:26. spune lucruri ascunse de la facerea lumii."

36 Atunci, Isus a dat drumul noroadelor și a intrat în casă. Ucenicii Lui s-au apropiat de El și I-au zis: „Tâlcuiește-ne pilda cu neghina din țarină." 37 El le-a răspuns: „Cel ce seamănă sămânța bună este Fiul omului.38 Țarina*Cap. 24:14;28:19.Marcu 16:15,20.Luca 24:47.Rom. 10:18.Col. 1:6.este lumea; sămânța bună sunt fiii Împărăției; neghina sunt fiii*Gen. 3:15.Ioan 8:44.Fapte 13:10.1 Ioan 3:8.celui rău.39 Vrăjmașul care a semănat-o este diavolul; secerișul*Ioel 3:13.Apoc. 14:15.este sfârșitul veacului; secerătorii sunt îngerii.40 Deci, cum se smulge neghina și se arde în foc, așa va fi și la sfârșitul veacului.41 Fiul omului va trimite pe îngerii Săi și*Cap. 18:7.2 Pet. 2:12.ei vor smulge din Împărăția Lui toate lucrurile care sunt pricină de păcătuire și pe cei ce săvârșesc fărădelegea42 și-i*Cap. 3:12.Apoc. 19:20;20:10.vor arunca în cuptorul aprins; acolo*Cap. 8:12;13:50.va fi plânsul și scrâșnirea dinților.43 Atunci*Dan. 12:3.1 Cor. 15:42,43,58., cei neprihăniți vor străluci ca soarele în Împărăția Tatălui lor. Cine*Vers. 9.are urechi de auzit să audă.

44 Împărăția cerurilor se mai aseamănă cu o comoară ascunsă într-o țarină. Omul care o găsește o ascunde și, de bucuria ei, se duce și vinde*Filip. 3:7,8.tot ce are și cumpără*Is. 55:1.Apoc. 3:18.țarina aceea.45 Împărăția cerurilor se mai aseamănă cu un negustor care caută mărgăritare frumoase.46 Și, când găsește un*Prov. 2:4;3:14,15;8:10,19.mărgăritar de mare preț, se duce de vinde tot ce are și-l cumpără.

47 Împărăția cerurilor se mai aseamănă cu un năvod aruncat în mare, care prinde*Cap. 22:10.tot felul de pești.48 După ce s-a umplut, pescarii îl scot la mal, șed jos, aleg în vase ce este bun și aruncă afară ce este rău.49 Tot așa va fi și la sfârșitul veacului. Îngerii vor ieși, vor despărți*Cap. 25:32.pe cei răi din mijlocul celor buni50 și-i*Vers. 42.vor arunca în cuptorul aprins; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților."51 „Ați înțeles voi toate aceste lucruri?", i-a întrebat Isus. „Da, Doamne", I-au răspuns ei. 52 Și El le-a zis: „De aceea, orice cărturar, care a învățat ce trebuie despre Împărăția cerurilor, se aseamănă cu un gospodar care scoate din vistieria lui lucruri noi*Cânt. 7:13.și lucruri vechi."

53 După ce a isprăvit Isus pildele acestea, a plecat de acolo. 54 A*Cap. 2:23.Marcu 6:1.Luca 4:16,23. venit în patria Sa și a început să învețe pe oameni în sinagogă; așa că cei ce-L auzeau se mirau și ziceau: „De unde are El înțelepciunea și minunile acestea? 55 Oare*Is. 49:7.Marcu 6:3.Luca 3:23.Ioan 6:42. nu este El fiul tâmplarului? Nu este Maria mama Lui? Și Iacov*Marcu 15:40., Iosif, Simon și Iuda nu sunt ei frații*Cap. 12:46. Lui? 56 Și surorile Lui nu sunt toate printre noi? Atunci de unde are El toate lucrurile acestea?" 57 Și găseau astfel în El o pricină de poticnire*Cap. 11:6.Marcu 6:3,4.. Dar Isus le-a zis: „Nicăieri nu*Luca 4:24.Ioan 4:44.este prețuit un proroc mai puțin decât în patria și în casa Lui."58 Și n-a*Marcu 6:5,6. făcut multe minuni în locul acela din pricina necredinței lor.