1 In quel tempo si lesse in presenza del popolo il libro di Mosè, e vi si trovò scritto che l’Ammonita e il Moabita non dovevano mai entrare nell’assemblea di Dio, 2 perché non erano venuti incontro ai figli d’Israele con del pane e dell’acqua, e perché avevano assoldato contro di loro Balaam, per maledirli; ma il nostro Dio convertì la maledizione in benedizione. 3 Quando il popolo udì la legge, separò da Israele ogni elemento straniero. 4 Ora prima di questo, il sacerdote Eliasib, che era preposto alle camere della casa del nostro Dio ed era parente di Tobia, 5 aveva messo a disposizione di quest’ultimo una camera grande là dove, prima di allora, si riponevano le offerte, l’incenso, gli utensili, la decima del grano, del vino e dell’olio, tutto ciò che spettava per legge ai Leviti, ai cantori, ai portinai, e la parte che se ne prelevava per i sacerdoti. 6 Ma quando si faceva tutto questo, io non ero a Gerusalemme; perché il trentaduesimo anno di Artaserse, re di Babilonia, ero tornato presso il re; e dopo qualche tempo avendo ottenuto un congedo dal re, 7 tornai a Gerusalemme, e mi accorsi del male che Eliasib aveva fatto per amore di Tobia, mettendo a sua disposizione una camera nei cortili della casa di Dio. 8 La cosa mi dispiacque molto, e feci gettare fuori dalla camera tutte le masserizie appartenenti a Tobia; 9 poi ordinai che si purificassero quelle camere, e vi feci ricollocare gli utensili della casa di Dio, le offerte e l’incenso. 10 Seppi pure che le porzioni dovute ai Leviti non erano state date, e che i Leviti e i cantori, incaricati del servizio, se ne erano fuggiti, ciascuno alla sua terra. 11 Io ammonii i magistrati, e dissi loro: "Perché la casa di Dio è stata abbandonata?". Poi radunai i Leviti e i cantori e li ristabilii nei loro compiti. 12 Allora tutto Giuda portò nei magazzini le decime del frumento, del vino e dell’olio; 13 e affidai la sorveglianza dei magazzini al sacerdote Selemia, allo scriba Sadoc, e a Pedaia uno dei Leviti; ai quali aggiunsi Anan, figlio di Zaccur, figlio di Mattania, perché erano reputati uomini fedeli. Il loro compito era di fare le ripartizioni tra i loro fratelli. 14 Ricòrdati per questo di me, o Dio mio, e non cancellare le buone opere che ho fatte per la casa del mio Dio e per il suo servizio! 15 In quei giorni osservai in Giuda alcuni che pigiavano l’uva in giorno di sabato, altri che portavano, caricandolo sugli asini, del grano o anche del vino, dell’uva, dei fichi, e ogni sorta di cose, che facevano venire a Gerusalemme in giorno di sabato; io li rimproverai a causa del giorno in cui vendevano le loro merci. 16 Vi erano anche dei Siri, stabiliti a Gerusalemme, che portavano del pesce e ogni sorta di cose e le vendevano ai figli di Giuda e in Gerusalemme, in giorno di sabato. 17 Allora io ammonii i notabili di Giuda, e dissi loro: "Che significa questa cattiva azione che fate, profanando il giorno del sabato? 18 I nostri padri non fecero così? e per questo il nostro Dio fece cadere su di noi e su questa città tutti questi mali. E voi accrescete l’ira ardente contro Israele, profanando il sabato!". 19 E non appena le porte di Gerusalemme cominciarono a essere nell’ombra, prima del sabato, io ordinai che le porte fossero chiuse, e che non si riaprissero fino a dopo il sabato; e collocai alcuni dei miei servi alle porte, affinché nessun carico entrasse in città durante il sabato. 20 Così i mercanti e i venditori di ogni sorta di cose una o due volte passarono la notte fuori di Gerusalemme. 21 Allora io li rimproverai, e dissi loro: "Perché passate la notte davanti alle mura? Se lo rifate, vi farò arrestare". Da quel momento non vennero più il sabato. 22 Io ordinai anche ai Leviti di purificarsi e di venire a custodire le porte per santificare il giorno del sabato. Anche per questo ricordati di me, o mio Dio, e abbi pietà di me secondo la grandezza della tua misericordia! 23 In quei giorni vidi pure dei Giudei che avevano sposato donne di Asdod, di Ammon e di Moab; 24 e la metà dei loro figli parlava l’asdodeo, ma non sapeva parlare la lingua dei Giudei; conosceva soltanto la lingua di questo o quest’altro popolo. 25 Li rimproverai, li maledissi, ne picchiai alcuni, strappai loro i capelli, e li feci giurare nel nome di Dio che non avrebbero dato le loro figlie ai figli di costoro, e non avrebbero preso le figlie di quelli per i loro figli né per loro stessi. 26 E dissi: "Salomone, re d’Israele, non peccò forse proprio in questo? e, certo, fra le molte nazioni, non ci fu re simile a lui; era amato dal suo Dio, e Dio lo aveva fatto re di tutto Israele; tuttavia, le donne straniere fecero peccare anche lui. 27 Si dovrà dunque dire di voi che commettete questo grande male, che siete infedeli al nostro Dio, prendendo mogli straniere?". 28 Uno dei figli di Ioiada, figlio di Eliasib, il sommo sacerdote, era genero di Samballat, il Coronita; e io lo scacciai lontano da me. 29 Ricordati di loro, o mio Dio, poiché hanno contaminato il sacerdozio e il patto stabilito dal sacerdozio e dai Leviti! 30 Così purificai il popolo da ogni elemento straniero, e ristabilii i vari servizi dei sacerdoti e dei Leviti, assegnando a ciascuno il suo lavoro. 31 Diedi pure disposizioni riguardo l’offerta della legna ai tempi stabiliti, e riguardo le primizie. Ricordati di me, mio Dio, per farmi del bene!

1 În vremea aceea, s-a citit*Deut. 31:11,12.2 Împ. 23:2. Cap. 8:3,8;9:3.Is. 34:16. în fața poporului în cartea lui Moise și s-a găsit scris că amonitul*Deut. 23:3,4. și moabitul nu trebuiau să intre niciodată în adunarea lui Dumnezeu, 2 pentru că nu veniseră înaintea copiilor lui Israel cu pâine și apă și pentru că tocmiseră*Num. 22:5.Ios. 24:9,10. împotriva lor cu preț de argint pe Balaam ca să-i blesteme. Dar*Num. 23:11;24:10.Deut. 23:5. Dumnezeul nostru a prefăcut blestemul în binecuvântare. 3 Când au auzit Legea, au deosebit*Cap. 9:2;10:28. din Israel pe toți străinii. 4 Înainte de aceasta, preotul Eliașib, care era pus peste cămările Casei Dumnezeului nostru și rudă cu Tobia, 5 pregătise pentru el o cămară mare, unde*Cap. 12:44. puneau mai înainte darurile de mâncare, tămâia, uneltele, zeciuiala din grâu, din must și din untdelemn, părțile rânduite*Num. 18:21,24. pentru leviți, cântăreți și ușieri și darurile ridicate pentru preoți. 6 Eu nu eram la Ierusalim când s-au petrecut toate acestea, căci mă întorsesem la împărat în al treizeci și doilea an*Cap. 5:14. al lui Artaxerxe, împăratul Babilonului. La sfârșitul anului am căpătat de la împărat învoire 7 să mă întorc la Ierusalim și am văzut răul pe care-l făcuse Eliașib, pregătind*Vers. 1,5. o cămară pentru Tobia în curțile Casei lui Dumnezeu. 8 Mi-a părut foarte rău și am aruncat afară din cămară toate lucrurile lui Tobia. 9 Apoi, am poruncit să se curățească*2 Cron. 29:5,15,16,18. odăile și am pus iarăși în ele uneltele Casei lui Dumnezeu, darurile de mâncare și tămâia.

10 Am auzit, de asemenea, că părțile leviților nu*Mal. 3:8. li se dăduseră și că leviții și cântăreții însărcinați cu slujba fugiseră fiecare în*Num. 35:2. ținutul lui. 11 Am mustrat*Vers. 17,25.Prov. 28:4. pe dregători și am zis: „Pentru ce*Cap. 10:39. a fost părăsită Casa lui Dumnezeu?" Și am strâns pe leviți și pe cântăreți și i-am pus iarăși în slujba lor. 12 Atunci*Cap. 10:38,39;12:44., tot Iuda a adus în cămări zeciuiala din grâu, din must și din untdelemn. 13 Am dat cămările*2 Cron. 31:12. Cap. 12:44. în grija preotului Șelemia, cărturarului Țadoc și lui Pedaia, unul din leviți, și le-am adăugat și pe Hanan, fiul lui Zacur, fiul lui Matania, căci le mergea numele că sunt credincioși*Cap. 7:2.1 Cor. 4:2.. Ei au fost însărcinați să facă împărțirile cuvenite fraților lor. 14 Adu-Ți aminte*Vers. 22,31. Cap. 5:19. de mine, Dumnezeule, pentru aceste lucruri și nu uita faptele mele evlavioase, făcute pentru Casa Dumnezeului meu și pentru lucrurile care trebuie păzite în ea!

15 Pe vremea aceea, am văzut în Iuda niște oameni călcând la teasc în ziua Sabatului*Exod 20:10., aducând snopi, încărcând măgarii cu vin, struguri și smochine și cu tot felul de lucruri și aducându-le*Cap. 10:31.Ier. 17:21,22. la Ierusalim în ziua Sabatului. Și i-am mustrat chiar în ziua când își vindeau mărfurile. 16 Mai erau și niște tirieni așezați în Ierusalim, care aduceau pește și tot felul de mărfuri și le vindeau fiilor lui Iuda în ziua Sabatului și în Ierusalim. 17 Am mustrat*Vers. 11. pe mai-marii lui Iuda și le-am zis: „Ce înseamnă această faptă rea pe care o faceți pângărind ziua Sabatului? 18 Oare n-au lucrat*Ier. 17:21-23. așa părinții voștri și nu din pricina aceasta a trimis Dumnezeul nostru toate aceste nenorociri peste noi și peste cetatea aceasta? Și voi aduceți din nou mânia Lui împotriva lui Israel, pângărind Sabatul!" 19 Apoi am poruncit să se închidă porțile Ierusalimului înainte de Sabat, de îndată ce le va ajunge umbra*Lev. 23:32., și să nu se deschidă decât după Sabat. Și am pus câțiva din slujitorii mei la porți*Ier. 17:21,22., să oprească intrarea sarcinilor de mărfuri în ziua Sabatului. 20 Și așa negustorii și vânzătorii de tot felul de lucruri au petrecut noaptea o dată și de două ori afară din Ierusalim. 21 I-am mustrat și le-am zis: „Pentru ce stați noaptea înaintea zidului? Dacă veți mai face încă o dată lucrul acesta, voi pune mâna pe voi." Din clipa aceea, n-au mai venit în timpul Sabatului. 22 Am poruncit și leviților să se curățească*Cap. 12:30. și să vină să păzească porțile, ca să sfințească ziua Sabatului.

Adu-Ți aminte*Vers. 14,31. de mine, Dumnezeule, și pentru aceste lucruri și ocrotește-mă după marea Ta îndurare!

23 Tot pe vremea aceea, am văzut pe niște iudei care își luaseră neveste*Ezra 9:2. asdodiene, amonite și moabite. 24 Jumătate din fiii lor vorbeau limba asdodiană și nu știau să vorbească limba evreiască; nu cunoșteau decât limba cutărui sau cutărui popor. 25 I-am mustrat*Vers. 11.Prov. 28:4. și i-am blestemat; am lovit pe unii din ei, le-am smuls părul și i-am pus să jure*Ezra 10:5. Cap. 10:29,30. în Numele lui Dumnezeu zicând: „Să nu vă dați fetele după fiii lor și să nu luați fetele lor de neveste nici pentru fiii voștri, nici pentru voi. 26 Oare nu în aceasta a păcătuit*1 Împ. 11:1. Solomon, împăratul lui Israel? Nu era alt împărat ca el în mulțimea*1 Împ. 3:13.2 Cron. 1:12. popoarelor; el era iubit*2 Sam. 12:24. de Dumnezeul lui și Dumnezeu îl pusese împărat peste tot Israelul. Totuși*1 Împ. 11:4. femeile străine l-au târât și pe el în păcat. 27 Și acum trebuie să auzim despre voi că săvârșiți o nelegiuire atât de mare și că păcătuiți*Ezra 10:2. împotriva Dumnezeului nostru luând neveste străine?" 28 Unul din fiii lui Ioiada*Cap. 12:10,22., fiul marelui preot Eliașib, era ginerele lui Sanbalat, Horonitul. L-am izgonit de la mine. 29 Adu-Ți aminte*Cap. 6:14. de ei, Dumnezeule, căci au spurcat preoția și legământul*Mal. 2:4,11,12. încheiat de preoți și leviți! 30 I-am curățit*Cap. 10:30. de orice străin și am pus rânduială în tot ce trebuiau să păzească preoții și leviții, fiecare în slujba lui, 31 în ce privea atât darul lemnelor*Cap. 10:34. la vremuri hotărâte, cât și cele dintâi roade.

Adu-Ți aminte de mine*Vers. 14,22. spre bine, Dumnezeule!