Publicidade

Neemias 9

VDC
Digiuno e confessione per i peccati del popolo

1 Il ventiquattresimo giorno dello stesso mese, i figli d’Israele si radunarono, vestiti di sacco e coperti di polvere, per celebrare un digiuno. 2 Quelli che appartenevano alla discendenza d’Israele si separarono da tutti gli stranieri, si presentarono davanti a Dio, e confessarono i loro peccati e le iniquità dei loro padri. 3 Si alzarono in piedi nel posto dove si trovavano, e fu fatta la lettura del libro della legge dell’Eterno, del loro Dio, per un quarto del giorno; e per un altro quarto essi fecero la confessione dei peccati, e si prostrarono davanti all’Eterno, al loro Dio. 4 Iesua, Bani, Cadmiel, Sebania, Bunni, Serebia, Bani e Chenani salirono sulla tribuna dei Leviti e gridarono ad alta voce all’Eterno, al loro Dio. 5 E i Leviti Iesua, Cadmiel, Bani, Casabneia, Serebia, Odia, Sebania e Petaia dissero: "Alzatevi e benedite l’Eterno, il vostro Dio, di eternità in eternità! Si benedica il tuo nome glorioso, che è esaltato al di sopra di ogni benedizione e di ogni lode! 6 Tu, tu solo sei l’Eterno! tu hai fatto i cieli, i cieli dei cieli e tutto il loro esercito, la terra e tutto ciò che sta su di essa, i mari e tutto ciò che è in essi, tu fai vivere tutte queste cose, e l’esercito dei cieli ti adora. 7 Tu sei l’Eterno, l’Iddio che hai scelto Abramo, lo hai fatto uscire da Ur dei Caldei e gli hai dato il nome di Abraamo; 8 tu hai trovato il suo cuore fedele davanti a te, e hai stabilito con lui un patto, promettendogli di dare alla sua discendenza il paese dei Cananei, degli Ittiti, degli Amorei, dei Ferezei, dei Gebusei e dei Ghirgasei; tu hai mantenuto la tua parola, perché sei giusto. 9 Tu hai visto l’afflizione dei nostri padri in Egitto e hai udito il loro grido presso il Mar Rosso; 10 e hai operato miracoli e prodigi contro Faraone, contro tutti i suoi servi, contro tutto il popolo del suo paese, perché sapevi che loro avevano trattato i nostri padri con prepotenza; e ti sei fatto un nome come è quello che hai al giorno d’oggi. 11 Hai diviso il mare davanti a loro, così sono passati in mezzo al mare sull’asciutto; e quelli che li inseguivano tu li hai gettati nell’abisso, come una pietra in fondo ad acque impetuose. 12 E li hai guidati di giorno con una colonna di nuvola, e di notte con una colonna di fuoco per illuminare loro la via per la quale dovevano camminare. 13 Sei sceso sul monte Sinai, hai parlato con loro dal cielo e hai dato loro prescrizioni giuste e leggi di verità, buoni precetti e buoni comandamenti: 14 hai fatto loro conoscere il tuo santo sabato, e hai dato loro comandamenti, precetti e una legge per mezzo di Mosè, tuo servo. 15 Hai dato loro pane dal cielo quando erano affamati, hai fatto scaturire acqua dalla roccia quando erano assetati e hai detto loro che andassero a prendere possesso del paese che avevi giurato di dargli. 16 Ma loro, i nostri padri, si sono comportati con superbia, hanno indurito il loro collo, e non hanno ubbidito ai tuoi comandamenti; 17 hanno rifiutato di ubbidire, e non si sono ricordati delle meraviglie che tu avevi fatto in loro favore; hanno indurito il loro collo e, nella loro ribellione, si sono voluti dare un capo per tornare alla loro schiavitù. Ma tu sei un Dio pronto a perdonare, misericordioso, pieno di compassione, lento all’ira e di grande benignità, e non li hai abbandonati. 18 Neppure quando si sono fatti un vitello di metallo fuso e hanno detto: Ecco il tuo Dio che ti ha fatto uscire dall’Egitto!e ti hanno gravemente offeso, 19 tu nella tua immensa misericordia, non li hai abbandonati nel deserto: la colonna di nuvola che stava su loro non ha cessato di guidarli durante il giorno per il loro cammino, e la colonna di fuoco non ha cessato di illuminare loro la via per la quale dovevano camminare. 20 Hai dato loro il tuo buono Spirito per istruirli, e non hai rifiutato la tua manna alle loro bocche, e hai dato loro dell’acqua quando erano assetati. 21 Per quarant’anni li hai sostenuti nel deserto, e non è mancato loro nulla; le loro vesti non si sono logorate e i loro piedi non si sono gonfiati. 22 Hai dato loro regni e popoli, e li hai divisi fra loro per regioni; ed essi hanno posseduto il paese di Sicon, cioè il paese del re di Chesbon, e il paese di Og re di Basan. 23 Hai moltiplicato i loro figli come le stelle del cielo, e li hai introdotti nel paese in cui avevi promesso ai loro padri di farli entrare per possederlo. 24 E i loro figli sono entrati e hanno preso possesso del paese; tu hai umiliato davanti a loro i Cananei che abitavano il paese, e li hai dati nelle loro mani con i loro re e con i popoli del paese, perché li trattassero come a loro piaceva. 25 Essi si sono impadroniti di città fortificate e di una terra fertile, e hanno posseduto case piene di ogni bene, cisterne già scavate, vigne, uliveti, alberi fruttiferi in abbondanza; hanno mangiato, si sono saziati, sono ingrassati e sono vissuti in delizie, per la tua grande bontà. 26 Ma sono stati disubbidienti, si sono ribellati contro di te, si sono gettati la tua legge dietro le spalle, hanno ucciso i tuoi profeti che li scongiuravano di tornare a te, e ti hanno gravemente offeso. 27 Perciò tu li hai dati nelle mani dei loro nemici, che li hanno oppressi; ma al tempo della loro afflizione essi hanno gridato a te, e tu li hai esauditi dal cielo; e, nella tua immensa misericordia, tu hai dato loro dei liberatori, che li hanno salvati dalle mani dei loro nemici. 28 Ma quando avevano riposo, ricominciavano a fare il male davanti a te; perciò tu li abbandonavi nelle mani dei loro nemici, i quali diventavano loro dominatori; poi, quando ricominciavano a gridare a te, tu li esaudivi dal cielo; e così, nella tua misericordia, più volte li hai salvati. 29 Tu li scongiuravi per farli tornare alla tua legge; ma essi si inorgoglivano e non ubbidivano ai tuoi comandamenti, peccavano contro le tue prescrizioni che fanno vivere chi le mette in pratica; la loro spalla rifiutava il giogo, essi indurivano il loro collo e non volevano ubbidire. 30 Hai pazientato con loro molti anni, e li hai scongiurati per mezzo del tuo Spirito e per bocca dei tuoi profeti; ma essi non hanno voluto prestare orecchio, e tu li hai dati nelle mani dei popoli dei paesi stranieri. 31 Però, nella tua immensa compassione, tu non li hai sterminati del tutto, e non li hai abbandonati, perché sei un Dio clemente e misericordioso. 32 Ora dunque, o Dio nostro, Dio grande, potente e tremendo, che mantieni il patto e la misericordia, non sembrino poca cosa ai tuoi occhi tutte queste afflizioni che sono piombate addosso a noi, ai nostri re, ai nostri capi, ai nostri sacerdoti, ai nostri profeti, ai nostri padri, a tutto il tuo popolo, dal tempo dei re di Assiria al giorno d’oggi. 33 Tu sei stato giusto in tutto quello che ci è avvenuto, poiché tu hai agito fedelmente, mentre noi ci siamo comportati da malvagi. 34 I nostri re, i nostri capi, i nostri sacerdoti, i nostri padri non hanno messo in pratica la tua legge e non hanno ubbidito ai comandamenti agli avvertimenti con i quali tu li scongiuravi. 35 Ed essi, mentre godevano del loro regno, dei grandi benefici che tu elargivi loro e del vasto e fertile paese che tu avevi messo a loro disposizione, non ti hanno servito e non hanno abbandonato le loro opere malvagie. 36 E oggi eccoci schiavi! eccoci schiavi nel paese che tu hai dato ai nostri padri, perché ne mangiassero i frutti e ne godessero i beni. 37 Esso moltiplica i suoi prodotti per i re ai quali tu ci hai sottoposti a causa dei nostri peccati, e che sono padroni dei nostri corpi e del nostro bestiame a loro piacere; e noi siamo in grande angoscia.

Il popolo rinnova solennemente il patto con Dio

38 A causa di tutto questo, noi abbiamo fatto un patto stabile e lo abbiamo messo per iscritto; e i nostri capi, i nostri Leviti e i nostri sacerdoti vi hanno posto il loro sigillo.

Postul și mărturisirea păcatelor

1 În a douăzeci și patra zi aCap. 8:2. aceleiași luni, copiii lui Israel s-au adunat, îmbrăcați în saciIos. 7:6.1 Sam. 4:12.2 Sam. 1:2.Iov 2:12. și presărați cu țărână, pentru ținerea unui post. 2 Cei ce erau din neamul lui Israel, despărțindu-seEzra 10:11. Cap. 13:3,30. de toți străinii, au venit și și-au mărturisit păcatele lor și fărădelegile părinților lor. 3 După ce au stat jos, au cititCap. 8:7,8. în cartea Legii Domnului Dumnezeului lor a patra parte din zi, și altă a patra parte din zi și-au mărturisit păcatele și s-au închinat înaintea Domnului Dumnezeului lor. 4 Iosua, Bani, Cadmiel, Șebania, Buni, Șerebia, Bani și Chenani s-au suit pe scaunul leviților și au strigat cu glas tare către Domnul Dumnezeul lor. 5 Și leviții Iosua, Cadmiel, Bani, Hașabnia, Șerebia, Hodia, Șebania și Petahia au zis:

Sculați-vă și binecuvântați pe Domnul Dumnezeul vostru, din veșnicie în veșnicie!

Binecuvântat fie Numele Tău cel slăvit1 Cron. 29:13., care este mai presus de orice binecuvântare și de orice laudă! 6 Tu, Doamne, numai2 Împ. 19:15,19.Ps. 86:10.Is. 37:16,20. Tu ai făcutGen. 1:1.Exod 20:11.Apoc. 14:7. cerurile, cerurileDeut. 10:14.1 Împ. 8:27. cerurilor și toatăGen. 2:1. oștirea lor și pământul cu tot ce este pe el, mările cu tot ce cuprind ele. Tu daiPs. 36:6. viață tuturor acestor lucruri și oștirea cerurilor se închină înaintea Ta. 7 Tu, Doamne Dumnezeule, ai ales pe AvramGen. 11:31;12:1., l-ai scos din Ur, din Haldeea, și i-ai pus numele AvraamGen. 17:5.. 8 Tu ai găsit inima lui credincioasăGen. 15:6. înaintea Ta, ai făcut legământGen. 12:7;15:18;17:7,8. cu el și ai făgăduit vei da seminței lui țara canaaniților, hetiților, amoriților, fereziților, iebusiților și ghirgasiților și Ți-ai ținutIos. 23:14. cuvântul, căci ești drept. 9 Tu ai văzutExod 2:25;3:7. necazul părinților noștri în Egipt și le-ai auzitExod 14:10. strigătele la Marea Roșie. 10 Ai făcutExod 7—10;12; 14 (subtitluri). semne și minuni împotriva lui Faraon, împotriva tuturor slujitorilor lui și împotriva întregului popor din țara lui, pentru știai cu câtă îngâmfareExod 18:11. se purtaseră față de părinții noștri și Ți-ai arătatExod 9:16.Is. 63:12,14.Ier. 32:20.Dan. 9:15. slava Ta, cum se vede astăzi. 11 Ai despărțitExod 14:21,22,27,28.Ps. 78:13. marea înaintea lor și au trecut pe uscat prin mijlocul mării, dar ai prăbușit în adânc, ca o piatrăExod 15:5,10. în fundul apelor, pe cei ce-i urmăreau. 12 I-ai călăuzitExod 13:21. ziua printr-un stâlp de nor și noaptea printr-un stâlp de foc, care le lumina drumul pe care aveau să-l urmeze. 13 Te-ai coborâtExod 19:20;20:1. pe muntele Sinai, le-ai vorbit din înălțimea cerurilor și le-ai dat porunci dreptePs. 19:8,9.Rom. 7:12., legi adevărate, învățături și orânduiri minunate. 14 Le-ai făcut cunoscut SabatulGen. 2:3.Exod 20:8,11. Tău cel sfânt și le-ai dat prin robul Tău Moise porunci, învățături și o lege. 15 Le-ai dat, de la înălțimea cerurilor, pâineExod 16:14,15.Ioan 6:31. când le era foame și ai scos apăExod 17:6.Num. 20:9. din stâncă atunci când le era sete. Și le-ai spus intreDeut. 1:8. în stăpânirea țării pe care juraseși le-o vei da. 16 Dar părinții noștriVers. 29.Ps. 106:6. s-au îngâmfat și și-au înțepenitDeut. 31:27.2 Împ. 17:14.2 Cron. 30:8.Ier. 19:15. grumazul. N-au urmat poruncile Tale, 17 n-au vrut asculte și au dat uităriiPs. 78:11,42,43. minunile pe care le făcuseși pentru ei. Și-au înțepenit grumazul și, în răzvrătirea lor, și-au pus o căpetenieNum. 14:4. ca se întoarcă în robia lor. Dar Tu, Tu ești un Dumnezeu gata ierți, îndurătorExod 34:6.Num. 14:18.Ps. 86:5,15.Ioel 2:13. și milostiv, încet la mânie și bogat în bunătate. Și nu i-ai părăsit 18 nici chiar atunci cândExod 32:4. și-au făcut un vițel turnat și au zis: Iată Dumnezeul tău care te-a scos din Egipt!și s-au dedat la mari ocări față de Tine. 19 În îndurareaVers. 27.Ps. 106:45. Ta fără margini, nu i-ai părăsit în pustie și stâlpulExod 13:21,22.Num. 14:14.1 Cor. 10:1. de nor n-a încetat să-i călăuzească ziua pe drum, nici stâlpul de foc le lumineze noaptea drumul pe care aveau să-l urmeze. 20 Le-ai dat Duhul TăuNum. 11:17.Is. 63:11. cel bun ca să-i facă înțelepți; n-ai îndepărtat manaExod 16:15.Ios. 5:12. Ta de la gura lor și le-ai dat apăExod 17:6. să-și potolească setea. 21 PatruzeciDeut. 2:7. de ani ai avut grijă să-i hrănești în pustie și n-au dus lipsă de nimic, haineleDeut. 8:4;29:5. nu li s-au învechit și picioarele nu li s-au umflat. 22 Le-ai dat în mână împărății și popoare, ale căror ținuturi le-ai împărțit între ei, și au stăpânit țara lui SihonNum. 21:21., împăratul Hesbonului, și țara lui Og, împăratul Basanului. 23 Le-ai înmulțitGen. 22:17. fiii ca stelele cerurilor și i-ai adus în țara despre care spuseseși părinților lor au s-o ia în stăpânire. 24 Și fiii lor au intratIos. 1:2. și au luat țara înPs. 44:2,3. stăpânire; ai smerit înaintea lor pe locuitorii țării, canaaniții, și i-ai dat în mâinile lor, împreună cu împărații și popoarele țării, ca le facă ce le place. 25 Au ajuns stăpâni pe cetăți întărite și pe pământuri roditoareVers. 35.Num. 13:27.Deut. 8:7,8.Ezec. 20:6.; au stăpânit caseDeut. 6:11. pline de tot felul de bunătăți, puțuri săpate, vii, măslini și pomi roditori din belșug; au mâncat, s-au săturat, s-au îngrășatDeut. 32:15. și au trăit în desfătări, prin bunătateaOsea 3:5. Ta cea mare. 26 Totuși ei s-au răsculatJud. 2:11,12.Ezec. 20:21. și s-au răzvrătit împotriva Ta. Au aruncat Legea1 Împ. 14:9.Ps. 50:17. Ta la spatele lor, au ucis pe prorocii1 Împ. 18:4;19:10.2 Cron. 24:20,21.Mat. 23:37.Fapte 7:52. Tăi, care-i rugau fierbinte se întoarcă la Tine, și s-au dedat la mari ocări față de Tine. 27 AtunciJud. 2:14;3:8. i-ai lăsat în mâinile vrăjmașilor lor, care i-au apăsat. Dar, în vremea necazului lor, au strigat către Tine, și Tu i-ai auzit de la înălțimea cerurilorPs. 106:41,42;106:44. și, în îndurarea Ta cea mare, le-ai dat izbăvitoriJud. 2:18;3:9. care i-au scăpat din mâinile vrăjmașilor lor. 28 Când au avut odihnă, au început iarăși facă răuJud. 3:11,12,30;4:1;5:31;6:1. înaintea Ta. Atunci i-ai lăsat în mâinile vrăjmașilor lor, care i-au stăpânit. Dar din nou au strigat către Tine, și Tu i-ai auzit de la înălțimea cerurilor și, în marea Ta îndurare, i-ai izbăvit de mai multePs. 106:43. ori. 29 I-ai rugat fierbinte se întoarcă la Legea Ta, dar ei au stăruit în îngâmfareaVers. 16. lor, n-au ascultat de poruncile Tale, au păcătuit împotriva orânduirilor Tale, care fac viu pe cel ceLev. 18:5.Ezec. 20:11.Rom. 10:5.Gal. 3:12. le împlinește, Ți-au întors spatele cu îndărătnicie, și-au înțepenit grumazul și n-au ascultat. 30 I-ai îngăduit astfel mulți ani, le-ai dat înștiințări2 Împ. 17:13.2 Cron. 36:15.Ier. 7:25;25:4. prin Duhul Tău, prin prorociFapte 7:51.1 Pet. 1:11.2 Pet. 1:21., și tot n-au luat aminte. Atunci i-ai dat în mâinileIs. 5:5;42:24. unor popoare străine. 31 Dar, în marea Ta îndurare, nu i-ai nimicitIer. 4:27;5:10,18. și nu i-ai părăsit, căci Tu ești un Dumnezeu milostivVers. 17. și îndurător. 32 Și acum, Dumnezeul nostru, Dumnezeule mare, puternicExod 34:6,7. Cap. 1:5. și înfricoșat, Tu, care Îți ții legământul Tău de îndurare, nu privi ca puțin lucru toate suferințele prin care am trecut noi, împărații noștri, căpeteniile noastre, preoții noștri, prorocii noștri, părinții noștri și tot poporul Tău, din vremea2 Împ. 17:3. împăraților Asiriei până în ziua de azi. 33 TuPs. 119:137.Dan. 9:14. ai fost drept în tot ce ni s-a întâmplat, căci Te-ai arătat credincios, iar noi am făcutPs. 106:6.Dan. 9:5,6,8. rău. 34 Împărații noștri, căpeteniile noastre, preoții noștri și părinții noștri n-au păzit Legea și n-au dat ascultare nici poruncilor, nici înștiințărilor pe care li le dădeai. 35 Când erau stăpâni, în mijlocul multelorDeut. 28:47. binefaceri pe care li le dădeai, în țaraVers. 25. întinsă și roditoare pe care le-o dăduseși, nu Ți-au slujit și nu s-au abătut de la faptele lor rele. 36 Și astăzi, iată-ne robiDeut. 28:48.Ezra 9:9.! Iată-ne robi pe pământul pe care l-ai dat părinților noștri pentru ca se bucure de roadele și de bunurile lui! 37 El își înmulțeșteDeut. 28:33,51. roadele pentru împărații cărora ne-ai supus din pricina păcatelor noastre; ei stăpânescDeut. 28:48. după plac asupra trupurilor noastre și asupra vitelor noastre și suntem într-o mare strâmtorare!"

Înnoirea legământului

38 Pentru toate acestea, noi am încheiat2 Împ. 23:3.2 Cron. 29:10;34:31.Ezra 10:3. Cap. 10:29. un legământ, pe care l-am făcut în scris. Și căpeteniile noastre, leviții noștri și preoții noștri și-au pus peceteaCap. 10:1. pe el.

Veja também

Bíblia Online Bíblia Online

Bíblia Online • Versão: 2026-07-05_19-25-13-