1 Fratelli miei, la vostra fede nel nostro Signore Gesù Cristo, il Signore della gloria, sia immune da riguardi personali. 2 Perché, se nella vostra assemblea entra un uomo con l’anello d’oro, vestito splendidamente, e vi entra pure un povero con vesti sudicie, 3 voi avete riguardo a quello che veste splendidamente e gli dite: "Tu, siedi qui in un posto onorevole" e al povero dite: "Tu, stattene là in piedi o siedi in terra accanto al mio sgabello", 4 non fate in voi stessi una discriminazione e non diventate giudici dai pensieri malvagi?

5 Ascoltate, fratelli miei diletti: Dio non ha forse scelto quelli che sono poveri secondo il mondo perché siano ricchi in fede ed eredi del regno che ha promesso a quelli che lo amano? 6 Ma voi avete disprezzato il povero! Non sono forse i ricchi quelli che vi opprimono e che vi trascinano davanti ai tribunali? 7 Non sono essi quelli che bestemmiano il buon nome che è stato invocato su di voi?

8 Certo, se adempite la legge regale, come dice la Scrittura: "Ama il tuo prossimo come te stesso", fate bene; 9 ma se avete dei riguardi personali, voi commettete un peccato essendo dalla legge convinti quali trasgressori. 10 Poiché chiunque avrà osservato tutta la legge, e avrà fallito in un solo punto, si rende colpevole su tutti i punti. 11 Poiché colui che ha detto: "Non commettere adulterio" ha detto anche: "Non uccidere". Ora, se tu non commetti adulterio ma uccidi, sei diventato trasgressore della legge.

12 Parlate e agite, perciò, come dovendo essere giudicati da una legge di libertà. 13 Perché il giudizio è senza misericordia per colui che non ha usato misericordia: la misericordia invece trionfa sul giudizio.

14 A che giova, fratelli miei, se uno dice di avere fede ma non ha opere? Può la fede salvarlo? 15 Se un fratello o una sorella sono nudi e mancanti del cibo quotidiano, 16 e uno di voi dice loro: "Andatevene in pace, scaldatevi e saziatevi", ma non date loro le cose necessarie al corpo, a che giova? 17 Così è della fede; se non ha opere, è per sé stessa morta. 18 Anzi uno piuttosto dirà: "Tu hai la fede e io ho le opere; mostrami la tua fede senza le tue opere e io con le mie opere ti mostrerò la mia fede". 19 Tu credi che c’è un solo Dio e fai bene, anche i demòni lo credono e tremano.

20 Ma vuoi, o insensato, renderti conto che la fede senza le opere non ha valore? 21 Abraamo, nostro padre, non fu egli giustificato per le opere quando offrì suo figlio Isacco sull’altare? 22 Tu vedi che la fede operava insieme con le sue opere e che per le opere la sua fede fu resa completa; 23 così fu adempiuta la Scrittura che dice: "Abraamo credette a Dio, e ciò gli fu messo in conto come giustizia" e fu chiamato amico di Dio. 24 Voi vedete che l’uomo è giustificato per opere e non per fede soltanto. 25 E così Raab, la prostituta, non fu anche lei giustificata per le opere quando accolse gli inviati e li mandò via per un’altra strada? 26 Infatti, come il corpo senza lo spirito è morto, così anche la fede senza le opere è morta.

1 Frații mei, să nu țineți credința Domnului nostru Isus Hristos, Domnul slavei, căutând*1 Cor. 2:8. la fața omului*Lev. 19:15.Deut. 1:17;16:19.Prov. 24:23;28:21.Mat. 22:16. Vers. 9.Iuda 16.. 2 Căci, de pildă, dacă intră în adunarea voastră un om cu un inel de aur și cu o haină strălucitoare și intră și un sărac îmbrăcat prost 3 și voi puneți ochii pe cel ce poartă haina strălucitoare și-i ziceți: „Tu șezi în locul acesta bun!" și apoi ziceți săracului: „Tu stai acolo în picioare!" sau: „Șezi jos la picioarele mele!", 4 nu faceți voi oare o deosebire în voi înșivă și nu vă faceți voi judecători cu gânduri rele? 5 Ascultați, preaiubiții mei frați: n-a*Ioan 7:48.1 Cor. 1:26,28. ales Dumnezeu pe cei ce sunt săraci în ochii lumii acesteia ca să-i facă bogați*Luca 12:21.1 Tim. 6:18.Apoc. 2:9. în credință și moștenitori ai Împărăției, pe care*Exod 20:6.1 Sam. 2:30.Prov. 8:17.Mat. 5:3.Luca 6:20;12:32.1 Cor. 2:9.2 Tim. 4:8. Cap. 1:12. a făgăduit-o celor ce-L iubesc? 6 Și voi*1 Cor. 11:22. înjosiți pe cel sărac! Oare nu bogații vă asupresc și vă*Fapte 13:50;17:6;18:12. Cap. 5:6. târăsc înaintea judecătoriilor? 7 Nu batjocoresc ei frumosul nume pe care-l purtați? 8 Dacă împliniți Legea împărătească, potrivit Scripturii: „Să*Lev. 19:18.Mat. 22:39.Rom. 13:8,9.Gal. 5:14;6:2. iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți", bine faceți. 9 Dar, dacă aveți*Vers. 1. în vedere fața omului, faceți un păcat și sunteți osândiți de Lege ca niște călcători de lege. 10 Căci cine păzește toată Legea și greșește într-o singură poruncă se face*Deut. 27:26.Mat. 5:19.Gal. 3:10. vinovat de toate. 11 Căci Cel ce a zis: „Să*Exod 20:13,14. nu preacurvești" a zis și: „Să nu ucizi." Acum, dacă nu preacurvești, dar ucizi, te faci călcător al Legii. 12 Să vorbiți și să lucrați ca niște oameni care au să fie judecați de o Lege*Cap. 1:25. a slobozeniei: 13 căci judecata*Iov 22:6.Prov. 21:13.Mat. 6:15;18:35;25:41,42. este fără milă pentru cel ce n-a avut milă; dar mila*Ioan 4:17,18. biruiește judecata. 14 Frații mei, ce-i*Mat. 7:26. Cap. 1:23. folosește cuiva să spună că are credință, dacă n-are fapte? Poate oare credința aceasta să-l mântuiască? 15 Dacă*Iov 31:19,20.Luca 3:11. un frate sau o soră sunt goi și lipsiți de hrana de toate zilele 16 și unul dintre voi le*1 Ioan 3:18. zice: „Duceți-vă în pace, încălziți-vă și săturați-vă!" fără să le dea cele trebuincioase trupului, la ce i-ar folosi? 17 Tot așa și credința, dacă n-are fapte, este moartă în ea însăși. 18 Dar va zice cineva: „Tu ai credința, și eu am faptele." Arată-mi credința ta fără fapte și*Cap. 3:13. eu îți voi arăta credința mea din faptele mele. 19 Tu crezi că Dumnezeu este unul, și bine faci, dar și*Mat. 8:29.Marcu 1:24;5:7.Luca 4:34.Fapte 16:17;19:15. dracii cred… și se înfioară! 20 Vrei dar să înțelegi, om nesocotit, că credința fără fapte este zadarnică? 21 Avraam, părintele nostru, n-a fost el socotit neprihănit prin fapte când*Gen. 22:9,12. a adus pe fiul său Isaac jertfă pe altar? 22 Vezi că*Evr. 11:12. credința lucra împreună cu faptele lui și, prin fapte, credința a ajuns desăvârșită. 23 Astfel s-a împlinit Scriptura care zice: „Avraam a*Gen. 15:6.Rom. 4:3.Gal. 3:6. crezut pe Dumnezeu, și i s-a socotit ca neprihănire" și el a fost numit „prietenul*2 Cron. 20:7.Is. 41:8. lui Dumnezeu". 24 Vedeți dar că omul este socotit neprihănit prin fapte, și nu numai prin credință. 25 Tot așa, curva Rahav*Ios. 2:1.Evr. 11:31. n-a fost socotită și ea neprihănită prin fapte când a găzduit pe soli și i-a scos afară pe altă cale? 26 După cum trupul fără duh este mort, tot așa și credința fără fapte este moartă.