1 Au douzième mois, qui est le mois d’Adar, le treizième jour du mois, jour où devaient s’exécuter l’ordre et l’édit du roi, et où les ennemis des Juifs avaient espéré dominer sur eux, ce fut le contraire qui arriva, et les Juifs dominèrent sur leurs ennemis. 2 Les Juifs se rassemblèrent dans leurs villes, dans toutes les provinces du roi Assuérus, pour mettre la main sur ceux qui cherchaient leur perte; et personne ne put leur résister, car la crainte qu’on avait d’eux s’était emparée de tous les peuples. 3 Et tous les chefs des provinces, les satrapes, les gouverneurs, les fonctionnaires du roi, soutinrent les Juifs, à cause de l’effroi que leur inspirait Mardochée. 4 Car Mardochée était puissant dans la maison du roi, et sa renommée se répandait dans toutes les provinces, parce qu’il devenait de plus en plus puissant. 5 Les Juifs frappèrent à coups d’épée tous leurs ennemis, ils les tuèrent et les firent périr; ils traitèrent comme il leur plut ceux qui leur étaient hostiles. 6 Dans Suse, la capitale, les Juifs tuèrent et firent périr cinq cents hommes, 7 et ils égorgèrent Parschandatha, Dalphon, Aspatha, 8 Poratha, Adalia, Aridatha, 9 Parmaschtha, Arizaï, Aridaï et Vajezatha, 10 les dix fils d’Haman, fils d’Hammedatha, l’ennemi des Juifs. Mais ils ne mirent pas la main au pillage. 11 Ce jour-là, le nombre de ceux qui avaient été tués dans Suse, la capitale, parvint à la connaissance du roi. 12 Et le roi dit à la reine Esther: Les Juifs ont tué et fait périr dans Suse, la capitale, cinq cents hommes et les dix fils d’Haman; qu’auront-ils fait dans le reste des provinces du roi? Quelle est ta demande? Elle te sera accordée. Que désires-tu encore? Tu l’obtiendras. 13 Esther répondit: Si le roi le trouve bon, qu’il soit permis aux Juifs qui sont à Suse d’agir encore demain selon le décret d’aujourd’hui, et que l’on pende au bois les dix fils d’Haman. 14 Et le roi ordonna de faire ainsi. L’édit fut publié dans Suse. On pendit les dix fils d’Haman; 15 et les Juifs qui se trouvaient à Suse se rassemblèrent de nouveau le quatorzième jour du mois d’Adar et tuèrent dans Suse trois cents hommes. Mais ils ne mirent pas la main au pillage. 16 Les autres Juifs qui étaient dans les provinces du roi se rassemblèrent et défendirent leur vie; ils se procurèrent du repos en se délivrant de leurs ennemis, et ils tuèrent soixante-quinze mille de ceux qui leur étaient hostiles. Mais ils ne mirent pas la main au pillage.

17 Ces choses arrivèrent le treizième jour du mois d’Adar. Les Juifs se reposèrent le quatorzième, et ils en firent un jour de festin et de joie. 18 Ceux qui se trouvaient à Suse, s’étant rassemblés le treizième jour et le quatorzième jour, se reposèrent le quinzième, et ils en firent un jour de festin et de joie. 19 C’est pourquoi les Juifs de la campagne, qui habitent des villes sans murailles, font du quatorzième jour du mois d’Adar un jour de joie, de festin et de fête, où l’on s’envoie des portions les uns aux autres. 20 Mardochée écrivit ces choses, et il envoya des lettres à tous les Juifs qui étaient dans toutes les provinces du roi Assuérus, auprès et au loin. 21 Il leur prescrivait de célébrer chaque année le quatorzième jour et le quinzième jour du mois d’Adar 22 comme les jours où ils avaient obtenu du repos en se délivrant de leurs ennemis, de célébrer le mois où leur tristesse avait été changée en joie et leur désolation en jour de fête, et de faire de ces jours des jours de festin et de joie où l’on s’envoie des portions les uns aux autres et où l’on distribue des dons aux indigents. 23 Les Juifs s’engagèrent à faire ce qu’ils avaient déjà commencé et ce que Mardochée leur écrivit. 24 Car Haman, fils d’Hammedatha, l’Agaguite, ennemi de tous les Juifs, avait formé le projet de les faire périr, et il avait jeté le pur, c’est-à-dire le sort, afin de les tuer et de les détruire; 25 mais Esther s’étant présentée devant le roi, le roi ordonna *Est 8:8.par écrit de faire retomber sur la tête d’Haman le méchant projet qu’il avait formé contre les Juifs, et de le pendre au bois, lui et ses fils. 26 C’est pourquoi on appela ces jours Purim, du nom de pur. D’après tout le contenu de cette lettre, d’après ce qu’ils avaient eux-mêmes vu et ce qui leur était arrivé, 27 les Juifs prirent pour eux, pour leur postérité, et pour tous ceux qui s’attacheraient à eux, la résolution et l’engagement irrévocables de célébrer chaque année ces deux jours, selon le mode prescrit et au temps fixé. 28 Ces jours devaient être rappelés et célébrés de génération en génération, dans chaque famille, dans chaque province et dans chaque ville; et ces jours de Purim ne devaient jamais être abolis au milieu des Juifs, ni le souvenir s’en effacer parmi leurs descendants. 29 La reine Esther, fille d’Abichaïl, et le Juif Mardochée écrivirent d’une manière pressante une seconde fois pour confirmer la lettre sur les Purim. 30 On envoya des lettres à tous les Juifs, dans les cent vingt-sept provinces du roi Assuérus. Elles contenaient des paroles de paix et de fidélité, 31 pour prescrire ces jours de Purim au temps fixé, comme le Juif Mardochée et la reine Esther les avaient établis pour eux, et comme ils les avaient établis pour eux-mêmes et pour leur postérité, à l’occasion de leur jeûne et de leurs cris. 32 Ainsi l’ordre d’Esther confirma l’institution des Purim, et cela fut écrit dans le livre.

1 În luna*Cap. 8:12. a douăsprezecea, adică luna Adar, în a treisprezecea zi a lunii, ziua în care*Cap. 3:13. avea să se aducă la îndeplinire porunca și hotărârea împăratului, și când vrăjmașii iudeilor nădăjduiseră să stăpânească*2 Sam. 22:41. peste ei, s-a întâmplat tocmai dimpotrivă, că iudeii au stăpânit asupra vrăjmașilor lor. 2 Iudeii s-au strâns*Cap. 8:11. Vers. 16. în cetățile lor, în toate ținuturile împăratului Ahașveroș, ca să pună mâna pe cei ce căutau să-i piardă*Ps. 71:13,24.. Nimeni n-a putut să le stea împotrivă, căci frica*Cap. 8:17. de ei apucase pe toate popoarele! 3 Și toți mai-marii ținuturilor, căpeteniile oștirii, dregătorii, slujbașii împăratului au sprijinit pe iudei din pricina fricii pe care le-o insufla Mardoheu. 4 Căci Mardoheu era puternic în casa împăratului și faima lui se răspândea în toate ținuturile, pentru că ajungea din ce în ce mai puternic*2 Sam. 3:1.1 Cron. 11:9.Prov. 4:18.. 5 Iudeii au ucis cu lovituri de sabie pe toți vrăjmașii lor, i-au omorât și i-au prăpădit. Au făcut ce au vrut cu vrăjmașii lor. 6 În capitala Susa, iudeii au ucis și au prăpădit cinci sute de oameni 7 și au înjunghiat pe Parșandata, Dalfon, Aspata, 8 Porata, Adalia, Aridata, 9 Parmașta, Arizai, Aridai și Vaiezata, 10 cei zece*Cap. 5:11.Iov 18:19;27:13-15.Ps. 21:10. fii ai lui Haman, fiul lui Hamedata, vrăjmașul iudeilor. Dar n-au pus mâna*Cap. 8:11. pe averile lor. 11 În ziua aceea, numărul celor ce fuseseră uciși în capitala Susa a ajuns la cunoștința împăratului. 12 Și împăratul a zis împărătesei Estera: „Iudeii au ucis și au prăpădit în capitala Susa cinci sute de oameni și pe cei zece fii ai lui Haman. Ce vor fi făcut în celelalte ținuturi ale împăratului? Care-ți*Cap. 5:6;7:2. este cererea? Ea îți va fi împlinită. Ce mai dorești? Vei căpăta." 13 Estera a răspuns: „Dacă împăratul găsește cu cale, să fie îngăduit iudeilor care sunt la Susa să facă și mâine după*Cap. 8:11. porunca de azi și să spânzure*2 Sam. 21:6,9. pe lemn pe cei zece fii ai lui Haman." 14 Și împăratul a poruncit să se facă așa. Porunca a fost adusă la cunoștința poporului din Susa. Au spânzurat pe cei zece fii ai lui Haman. 15 Iudeii care se aflau în Susa s-au strâns*Vers. 2. Cap. 8:11. din nou în a paisprezecea zi a lunii Adar și au ucis în Susa trei sute de oameni. Dar n-au pus*Vers. 10. mâna pe averile lor. 16 Ceilalți iudei din celelalte ținuturi ale împăratului s-au strâns*Vers. 2. Cap. 8:11. și și-au apărat viața. Au căpătat astfel odihnă, scăpând de vrăjmașii lor, și au ucis șaptezeci și cinci de mii din cei ce le erau vrăjmași. Dar*Cap. 8:11. n-au pus mâna pe averile lor.

17 Aceste lucruri s-au întâmplat în a treisprezecea zi a lunii Adar. În ziua a paisprezecea, iudeii s-au odihnit și au făcut din ea o zi de ospăț și de bucurie. 18 Cei ce se aflau la Susa s-au strâns în ziua a treisprezecea*Vers. 11,15. și a paisprezecea, dar în ziua a cincisprezecea s-au odihnit și au făcut din ea o zi de ospăț și de bucurie. 19 De aceea, iudeii de la țară, care locuiesc în cetăți fără ziduri, au făcut din ziua a paisprezecea a lunii Adar o zi*Deut. 16:11,14. de bucurie, de ospăț și de*Cap. 8:17. sărbătoare, în care își trimit*Vers. 22.Neem. 8:10,12. daruri unii altora. 20 Mardoheu a scris aceste lucruri și a trimis scrisori tuturor iudeilor din toate ținuturile împăratului Ahașveroș, de aproape și din depărtare. 21 Le poruncea să prăznuiască în fiecare an zilele a paisprezecea și a cincisprezecea ale lunii Adar, 22 ca zile în care căpătaseră odihnă, scăpând de vrăjmașii lor. Le-a poruncit să prăznuiască luna în care întristarea lor se prefăcuse*Ps. 30:11. în bucurie și jalea lor, în zi de sărbătoare și să facă din aceste zile niște zile de ospăț și de bucurie, când să-și trimită*Vers. 19.Neem. 8:10. daruri de mâncare unii altora și să împartă daruri celor lipsiți. 23 Iudeii s-au îndatorat să facă ceea ce și începuseră să facă și ce le scrisese Mardoheu. 24 Căci Haman, fiul lui Hamedata, Agaghitul, vrăjmașul tuturor iudeilor, făcuse planul*Cap. 3:6,7. să-i piardă și aruncase Pur, adică sorțul, ca să-i omoare și să-i nimicească. 25 Dar Estera, venind*Vers. 13,14. Cap. 7:5;8:3. înaintea împăratului, împăratul a poruncit în scris să întoarcă*Cap. 7:10.Ps. 7:16. asupra capului lui Haman planul cel rău pe care-l făcuse împotriva iudeilor și să-i spânzure pe lemn pe el și pe fiii lui. 26 De aceea, zilele acestea s-au numit Purim, de la numirea Pur.

Potrivit cu tot cuprinsul acestei scrisori*Vers. 20., potrivit cu cele ce văzuseră ei înșiși și potrivit cu cele ce li se întâmplaseră, 27 iudeii au luat pentru ei, pentru sămânța lor și pentru toți cei ce se vor lipi*Cap. 8:17.Is. 56:3,6.Zah. 2:11. de ei hotărârea și îndatorirea de neschimbat ca să prăznuiască în fiecare an aceste două zile, în felul rânduit și la vremea hotărâtă. 28 Zilele acestea trebuiau să fie pomenite și prăznuite din neam în neam, în fiecare familie, în fiecare ținut și în fiecare cetate. Și zilele acestea, Purim, nu trebuiau desființate niciodată din mijlocul iudeilor, nici să se șteargă aducerea aminte de ele printre urmașii lor. 29 Împărăteasa Estera, fata lui Abihail*Cap. 2:15., și iudeul Mardoheu au scris stăruitor a doua oară pentru ca să întărească scrisoarea*Cap. 8:10. Vers. 20. privitoare la Purim. 30 Au trimis scrisori tuturor iudeilor în cele o sută douăzeci și șapte*Cap. 1:1. de ținuturi ale împăratului Ahașveroș. Ele cuprindeau cuvinte de pace și de credincioșie, 31 întărind ținerea acestor zile Purim la vremea hotărâtă, cum le rânduiseră iudeul Mardoheu și împărăteasa Estera pentru ei și cum și le rânduiseră și pentru ei înșiși și pentru sămânța lor, cu prilejul postului*Cap. 4:3,16. lor și țipetelor lor. 32 Porunca Esterei a întărit așezarea acestei sărbători Purim, și lucrul acesta a fost scris în carte.