1 (Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat pe Ghitit. Un psalm al lui David.) Doamne, Dumnezeul nostru, cît de minunat este Numele Tău pe tot pămîntul! Slava Ta se înalţă mai pe sus de ceruri.2 Din gura copiilor şi a celor ce sug la ţîţă, Ţi-ai scos o întăritură de apărare împotriva protivnicilor tăi, ca să astupi gura vrăjmaşului şi omului cu dor de răzbunare.3 Cînd privesc cerurile-lucrarea mînilor Tale-luna şi stelele pe cari le-ai făcut,4 îmi zic: ,,Ce este omul, ca să Te gîndeşti la el? Şi fiul omului, ca să -l bagi în seamă?5 L-ai făcut cu puţin mai pe jos decît Dumnezeu, şi l-ai încununat cu slavă şi cu cinste.6 I-ai dat stăpînire peste lucrurile mînilor Tale, toate le-ai pus supt picioarele lui:7 oile şi boii laolaltă, fiarele cîmpului,8 păsările cerului şi peştii mării, tot ce străbate cărările mărilor.9 Doamne, Dumnezeul nostru, cît de minunat este Numele Tău pe tot pămîntul!