1 Cel ursuz caută ce-i place lui,

se supără de orice lucru bun.

2 Nebunului nu-i este de învățătură,

ci vrea să arate ce știe el.

3 Când vine cel rău, vine și disprețul

și, odată cu rușinea, vine și ocara.

4 Cuvintele gurii unui om sunt ca niște ape* adânci;

izvorul înțelepciunii este ca un șuvoi* care curge întruna.

5 Nu* este bine să ai în vedere fața celui rău,

ca să nedreptățești pe cel neprihănit la judecată.

6 Vorbele nebunului aduc ceartă

și gura lui înjură până stârnește lovituri.

7 Gura* nebunului îi aduce pieirea

și buzele îi sunt o cursă pentru suflet.

8 Cuvintele* bârfitorului sunt ca prăjiturile:

alunecă până în fundul măruntaielor.

9 Cine se lenevește în lucrul lui

este frate* cu cel ce nimicește.

10 Numele Domnului este un turn* tare;

cel neprihănit fuge în el și stă la adăpost.

11 Averea* este o cetate întărită pentru cel bogat;

în închipuirea lui, ea este un zid înalt.

12 Înainte* de pieire, inima omului se îngâmfă,

dar smerenia merge înaintea slavei.

13 Cine răspunde fără* să fi ascultat

face o prostie și își trage rușinea.

14 Duhul omului îl sprijină la boală.

Dar duhul doborât de întristare, cine-l va ridica?