1 In the third year of Cyrus king of Persia a message was revealed to Daniel, whose name was called Belteshazzar; and the message was true, even a great warfare. He understood the message, and had understanding of the vision.

2 In those days I, Daniel, was mourning three whole weeks. 3 I ate no pleasant food. No meat or wine came into my mouth. I didn’t anoint myself at all, until three whole weeks were fulfilled.

4 In the twenty-fourth day of the first month, as I was by the side of the great river, which is Hiddekel,*10:4 or, Tigris River 5 I lifted up my eyes and looked, and behold, there was a man clothed in linen, whose waist was adorned with pure gold of Uphaz. 6 His body also was like beryl, and his face as the appearance of lightning, and his eyes as flaming torches. His arms and his feet were like burnished bronze. The voice of his words was like the voice of a multitude.

7 I, Daniel, alone saw the vision, for the men who were with me didn’t see the vision, but a great quaking fell on them, and they fled to hide themselves. 8 So I was left alone and saw this great vision. No strength remained in me; for my face grew deathly pale, and I retained no strength. 9 Yet I heard the voice of his words. When I heard the voice of his words, then I fell into a deep sleep on my face, with my face toward the ground.

10 Behold, a hand touched me, which set me on my knees and on the palms of my hands. 11 He said to me, "Daniel, you greatly beloved man, understand the words that I speak to you, and stand upright, for I have been sent to you, now." When he had spoken this word to me, I stood trembling.

12 Then he said to me, "Don’t be afraid, Daniel; for from the first day that you set your heart to understand, and to humble yourself before your God, your words were heard. I have come for your words’ sake. 13 But the prince of the kingdom of Persia withstood me twenty-one days; but, behold, Michael, one of the chief princes, came to help me because I remained there with the kings of Persia. 14 Now I have come to make you understand what will happen to your people in the latter days, for the vision is yet for many days."

15 When he had spoken these words to me, I set my face toward the ground and was mute. 16 Behold, one in the likeness of the sons of men touched my lips. Then I opened my mouth, and spoke and said to him who stood before me, "My lord, by reason of the vision my sorrows have overtaken me, and I retain no strength. 17 For how can the servant of this my lord talk with this my lord? For as for me, immediately there remained no strength in me. There was no breath left in me."

18 Then one like the appearance of a man touched me again, and he strengthened me. 19 He said, "Greatly beloved man, don’t be afraid. Peace be to you. Be strong. Yes, be strong."

When he spoke to me, I was strengthened, and said, "Let my lord speak, for you have strengthened me."

20 Then he said, "Do you know why I have come to you? Now I will return to fight with the prince of Persia. When I go out, behold, the prince of Greece will come. 21 But I will tell you that which is inscribed in the writing of truth. There is no one who holds with me against these but Michael your prince.

1 În anul al treilea al lui Cirus, împăratul Persiei, s-a descoperit un cuvânt lui Daniel, numit*Cap. 1:7. Beltșațar. Cuvântul*Cap. 8:26.Apoc. 19:9. acesta, care este adevărat, vestește o mare nenorocire*Vers. 14.. El a fost cu luare aminte la cuvântul acesta și a priceput*Cap. 1:17;8:16. vedenia. 2 În vremea aceea, eu, Daniel, trei săptămâni am fost în jale. 3 N-am mâncat deloc bucate alese, nu mi-a intrat în gură nici carne, nici vin și nici nu m-am uns*Mat. 6:17. deloc, până s-au împlinit cele trei săptămâni. 4 În a douăzeci și patra zi a lunii întâi, eram pe malul râului celui mare, care este Hidechel*Gen. 2:14. (Tigru). 5 Am ridicat*Ios. 5:13. ochii, m-am uitat și iată că acolo stătea un om*Cap. 12:6,7. îmbrăcat în haine de in și încins*Apoc. 1:13-15;15:6. la mijloc cu un brâu de aur*Ier. 10:9. din Ufaz. 6 Trupul lui era ca o piatră de crisolit*Ezec. 1:16., fața îi strălucea ca fulgerul*Ezec. 1:14. și ochii*Apoc. 1:14;19:12. îi erau niște flăcări ca de foc, dar brațele și picioarele*Ezec. 1:7.Apoc. 1:15. semănau cu niște aramă lustruită și glasul*Ezec. 1:24.Apoc. 1:15. lui tuna ca vuietul unei mari mulțimi. 7 Eu, Daniel, am văzut singur*2 Împ. 6:17.Fapte 9:7. vedenia, dar oamenii care erau cu mine n-au văzut-o; totuși au fost apucați de o mare spaimă și au luat-o la fugă ca să se ascundă! 8 Eu am rămas singur și am văzut această mare vedenie. Puterile m-au lăsat*Cap. 8:27., culoarea mi s-a schimbat*Cap. 7:28., fața mi s-a sluțit și am pierdut orice vlagă. 9 Am auzit glasul cuvintelor lui și, pe când*Cap. 8:18. auzeam glasul cuvintelor lui, am căzut leșinat cu fața la pământ. 10 Și iată că o mână*Ier. 1:9. Cap. 9:21.Apoc. 1:17. m-a atins și m-a așezat tremurând pe genunchii și mâinile mele. 11 Apoi mi-a zis: „Daniele, om preaiubit*Cap. 9:23. și scump, fii cu luare aminte la cuvintele pe care ți le voi spune acum și stai în picioare în locul unde ești, căci acum sunt trimis la tine!" După ce mi-a vorbit astfel, am stat în picioare tremurând. 12 El mi-a zis: „Daniele, nu te teme*Apoc. 1:17. de nimic! Căci cuvintele tale au fost ascultate*Cap. 9:3,4,22,23.Fapte 10:4. din cea dintâi zi, când ți-ai pus inima ca să înțelegi și să te smerești înaintea Dumnezeului tău, și tocmai din pricina cuvintelor tale vin eu acum! 13 Dar căpetenia*Vers. 20. împărăției Persiei mi-a stat împotrivă douăzeci și una de zile, și iată că Mihail*Vers. 21. Cap. 12:1.Iuda 9.Apoc. 12:7., una din căpeteniile cele mai de seamă, mi-a venit în ajutor și am ieșit biruitor acolo, lângă împărații Persiei. 14 Acum vin să-ți fac cunoscut ce are să se întâmple poporului tău în vremurile de apoi*Gen. 49:1. Cap. 2:28., căci*Cap. 8:26. Vers. 1.Hab. 2:3. vedenia este cu privire tot la acele vremuri îndepărtate." 15 Pe când îmi spunea el aceste lucruri, eu mi-am plecat ochii*Vers. 9. Cap. 8:18. în pământ și am tăcut. 16 Și iată că cineva*Cap. 8:15. care avea înfățișarea copiilor oamenilor s-a atins*Vers. 10.Ier. 1:9. de buzele mele. Eu am deschis gura, am vorbit și am zis celui ce stătea înaintea mea: „Domnul meu, vedenia aceasta m-a umplut de groază*Vers. 8. și am pierdut orice putere! 17 Cum ar putea robul domnului meu să vorbească domnului meu? Acum puterile m-au părăsit și nu mai am nici suflare!" 18 Atunci, cel ce avea înfățișarea unui om m-a atins din nou și m-a întărit. 19 Apoi mi-a zis*Vers. 11.: „Nu te teme*Jud. 6:23. de nimic, om preaiubit! Pace ție! Fii tare și cu inimă!" Și, pe când îmi vorbea el, am prins iar puteri și am zis: „Vorbește, domnul meu, căci m-ai întărit." 20 El mi-a zis: „Știi pentru ce am venit la tine? Acum mă întorc să mă lupt împotriva căpeteniei*Vers. 13. Persiei și, când voi pleca, iată că va veni căpetenia Greciei! 21 Dar vreau să-ți fac cunoscut ce este scris în cartea adevărului. Nimeni nu mă ajută împotriva acestora, afară de voievodul vostru Mihail*Vers. 13.Iuda 9.Apoc. 12:7..