1 Em verdade que não convém gloriar-me; mas passarei às visões e revelações do Senhor. 2 Conheço um homem em Cristo que há catorze anos (se no corpo, não sei, se fora do corpo, não sei; Deus o sabe) foi arrebatado ao terceiro céu. 3 E sei que o tal homem (se no corpo, se fora do corpo, não sei; Deus o sabe) 4 Foi arrebatado ao paraíso; e ouviu palavras inefáveis, que ao homem não é lícito falar. 5 De alguém assim me gloriarei eu, mas de mim mesmo não me gloriarei, senão nas minhas fraquezas. 6 Porque, se quiser gloriar-me, não serei néscio, porque direi a verdade; mas deixo isto, para que ninguém cuide de mim mais do que em mim vê ou de mim ouve.

7 E, para que não me exaltasse pela excelência das revelações, foi-me dado um espinho na carne, a saber, um mensageiro de Satanás para me esbofetear, a fim de não me exaltar. 8 Acerca do qual três vezes orei ao Senhor para que se desviasse de mim. 9 E disse-me: A minha graça te basta, porque o meu poder se aperfeiçoa na fraqueza. De boa vontade, pois, me gloriarei nas minhas fraquezas, para que em mim habite o poder de Cristo. 10 Por isso sinto prazer nas fraquezas, nas injúrias, nas necessidades, nas perseguições, nas angústias por amor de Cristo. Porque quando estou fraco então sou forte.

11 Fui néscio em gloriar-me; vós me constrangestes. Porque eu devia ter sido louvado por vós, visto que em nada fui inferior aos mais excelentes apóstolos, ainda que nada sou. 12 Os sinais do meu apostolado foram manifestados entre vós com toda a paciência, por sinais, prodígios e maravilhas. 13 Pois, em que tendes vós sido inferiores às outras igrejas, a não ser que eu mesmo vos não fui pesado? Perdoai-me este agravo.

14 Eis aqui estou pronto para pela terceira vez ir ter convosco, e não vos serei pesado, pois que não busco o que é vosso, mas sim a vós: porque não devem os filhos entesourar para os pais, mas os pais para os filhos. 15 Eu de muito boa vontade gastarei, e me deixarei gastar pelas vossas almas, ainda que, amando-vos cada vez mais, seja menos amado. 16 Mas seja assim; eu não vos fui pesado mas, sendo astuto, vos tomei com dolo. 17 Porventura aproveitei-me de vós por algum daqueles que vos enviei? 18 Roguei a Tito, e enviei com ele um irmão. Porventura Tito se aproveitou de vós? Não andamos porventura no mesmo espírito? Não sobre as mesmas pisadas?

19 Cuidais que ainda nos desculpamos convosco? Falamos em Cristo perante Deus, e tudo isto, ó amados, para vossa edificação. 20 Porque receio que, quando chegar, não vos ache como eu quereria, e eu seja achado de vós como não quereríeis; que de alguma maneira haja pendências, invejas, iras, porfias, difamações, intrigas, orgulhos, tumultos; 21 Que, quando for outra vez, o meu Deus me humilhe para convosco, e chore por muitos daqueles que dantes pecaram, e não se arrependeram da imundícia, e fornicação, e desonestidade que cometeram.

1 E nevoie să mă laud, măcar că nu este de folos. Voi veni totuși la vedeniile și descoperirile Domnului. 2 Cunosc un om în*Rom. 16:7. Cap. 5:17.Gal. 1:22. Hristos care, acum paisprezece ani, a fost*Fapte 22:17. răpit până în al treilea cer (dacă a fost în trup, nu știu, dacă a fost fără trup, nu știu – Dumnezeu știe). 3 Și știu că omul acesta (dacă a fost în trup sau fără trup, nu știu – Dumnezeu știe) 4 a fost răpit în rai*Luca 23:43. și a auzit cuvinte care nu se pot spune și pe care nu-i este îngăduit unui om să le rostească. 5 Cu un astfel de om mă voi lăuda, dar*Cap. 11:30., întrucât mă privește pe mine însumi, nu mă voi lăuda decât cu slăbiciunile mele. 6 Chiar dacă aș vrea*Cap. 10:8;11:16. să mă laud, n-aș fi nebun, căci aș spune adevărul, dar mă feresc, ca să n-aibă nimeni despre mine o părere mai înaltă decât ce vede în mine sau ce aude de la mine. 7 Și ca să nu mă umflu de mândrie din pricina strălucirii acestor descoperiri, mi-a fost pus un țepuș*Ezec. 28:24.Gal. 4:13,14. în carne, un sol*Iov 2:7.Luca 13:16. al Satanei, ca să mă pălmuiască și să mă împiedice să mă îngâmf. 8 De trei*Deut. 3:23-27.Mat. 26:44. ori am rugat pe Domnul să mi-l ia. 9 Și El mi-a zis: „Harul Meu îți este de ajuns, căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârșită." Deci mă*Cap. 11:30.1 Pet. 4:14. voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile mele, pentru ca puterea lui Hristos să rămână în mine. 10 De aceea simt plăcere*Rom. 5:3. Cap. 7:4. în slăbiciuni, în defăimări, în nevoi, în prigoniri, în strâmtorări pentru Hristos, căci*Cap. 13:4., când sunt slab, atunci sunt tare.

11 Am ajuns nebun*Cap. 11:1,16,17., voi m-ați silit. Dar voi trebuia să mă lăudați, căci, măcar că nu sunt nimic*Cap. 11:5.Gal. 2:6-8., totuși cu nimic*1 Cor. 3:7;15:8,9.Efes. 3:8. n-am fost mai prejos de acești apostoli așa de minunați. 12 Semnele*Rom. 15:18,19.1 Cor. 9:2. Cap. 4:2;6:4;11:6. unui apostol le-ați avut printre voi în toată răbdarea, prin semne, puteri și minuni care au fost făcute între voi. 13 În adevăr*1 Cor. 1:7., în ce ați fost voi puși mai prejos decât celelalte Biserici, afară doar că numai eu*1 Cor. 9:12. Cap. 11:9. singur nu v-am fost o sarcină? O, iertați-mi nedreptatea aceasta*Cap. 11:7.!… 14 Iată*Cap. 13:1. că sunt gata să vin a treia oară la voi, și tot nu*Fapte 20:33.1 Cor. 4:14,15. vă voi fi o sarcină, căci nu caut bunurile voastre, ci pe voi înșivă. Ce-i drept, nu*1 Cor. 4:14. copiii sunt datori să agonisească pentru părinții lor, ci părinții pentru copiii lor. 15 Și eu voi*Filip. 2:17.1 Tes. 2:8. cheltui prea bucuros din ale mele și mă voi cheltui în totul și pe mine însumi pentru*Ioan 10:11. Cap. 1:6.Col. 1:24.2 Tim. 2:10. sufletele voastre. Dacă vă iubesc mai mult, sunt iubit cu atât mai puțin*Cap. 6:12,13.? 16 Fie și-așa! Nu*Cap. 11:9. v-am fost sarcină deloc. „Dar", zic ei, „ca un om isteț ce sunt, v-am prins prin șiretlic." 17 Dar*Cap. 7:2. am tras eu oare vreun folos de la voi prin vreunul din aceia pe care i-am trimis la voi? 18 Am*Cap. 8:6,16,22. rugat pe Tit să vină să vă vadă și împreună cu el am trimis și pe*Cap. 8:18. fratele – a cerut Tit ceva de la voi? N-am fost noi călăuziți de același Duh și n-am călcat noi pe aceleași urme? 19 De multă vreme*Cap. 5:12. voi vă închipuiți că vrem să ne apărăm înaintea voastră! Noi vorbim înaintea*Rom. 9:1. Cap. 11:31. lui Dumnezeu în Hristos și toate*1 Cor. 10:33. aceste lucruri le spunem, preaiubiților, pentru zidirea voastră. 20 Fiindcă mă tem ca nu cumva, la venirea mea, să vă găsesc așa cum n-aș vrea să vă găsesc, și eu*1 Cor. 4:21. Cap. 10:2;13:2,10. însumi să fiu găsit de voi așa cum n-ați vrea. Mă tem să nu găsesc gâlceavă, pizmă, mânii, dezbinări, vorbiri de rău, bârfeli, îngâmfări, tulburări. 21 Mă tem ca, la venirea mea la voi, să*Cap. 2:1,4. nu mă smerească din nou Dumnezeul meu cu privire la voi și să trebuiască să plâng pe mulți din cei ce*Cap. 13:2. au păcătuit mai înainte și nu s-au pocăit de necurăția, curvia*1 Cor. 5:1. și spurcăciunile pe care le-au făcut.