1 Então se achou ali por acaso um homem de Belial, cujo nome era Seba, filho de Bicri, homem de Benjamim, o qual tocou a trombeta, e disse: Não temos parte em Davi, nem herança no filho de Jessé; cada um às suas tendas, ó Israel.

2 Então todos os homens de Israel se separaram de Davi, e seguiram Seba, filho de Bicri; porém os homens de Judá se uniram ao seu rei desde o Jordão até Jerusalém.

3 Vindo, pois, Davi para sua casa, em Jerusalém, tomou o rei as dez mulheres, suas concubinas, que deixara para guardarem a casa, e as pôs numa casa sob guarda, e as sustentava; porém não as possuiu; e estiveram encerradas até ao dia da sua morte, vivendo como viúvas.

4 Disse mais o rei a Amasa: Convoca-me os homens de Judá para o terceiro dia; e tu então apresenta-te aqui.

5 E foi Amasa para convocar a Judá; porém demorou-se além do tempo que lhe tinha sido designado. 6 Então disse Davi a Abisai: Mais mal agora nos fará Seba, o filho de Bicri, do que Absalão; por isso toma tu os servos de teu senhor, e persegue-o, para que não ache para si cidades fortes, e escape dos nossos olhos.

7 Então saíram atrás dele os homens de Joabe, e os quereteus, e os peleteus, e todos os valentes; estes saíram de Jerusalém para irem atrás de Seba, filho de Bicri. 8 Chegando eles, pois, à pedra grande, que está junto a Gibeom, Amasa veio diante deles; e estava Joabe cingido da sua roupa que vestira, e sobre ela um cinto, ao qual estava presa a espada a seus lombos, na sua bainha; e, adiantando-se ele, lhe caiu a espada. 9 E disse Joabe a Amasa: Vai bem, meu irmão? E Joabe, com a mão direita, pegou da barba de Amasa, para o beijar.

10 E Amasa não se resguardou da espada que estava na mão de Joabe, de sorte que este o feriu com ela na quinta costela, e lhe derramou por terra as entranhas, e não o feriu segunda vez, e morreu; então Joabe e Abisai, seu irmão, foram atrás de Seba, filho de Bicri. 11 Mas um dentre os homens de Joabe parou junto a ele, e disse: Quem há que queira bem a Joabe, e quem seja por Davi, siga Joabe.

12 E Amasa estava envolto no seu sangue no meio do caminho; e, vendo aquele homem, que todo o povo parava, removeu a Amasa do caminho para o campo, e lançou sobre ele um manto; porque via que todo aquele que chegava a ele parava. 13 E, como estava removido do caminho, todos os homens seguiram a Joabe, para perseguirem a Seba, filho de Bicri.

14 E ele passou por todas as tribos de Israel até Abel, e Bete-Maaca e a todos os beritas; e ajuntaram-se, e também o seguiram. 15 E vieram, e o cercaram em Abel de Bete-Maaca, e levantaram uma barragem contra a cidade, e isto colocado na trincheira; e todo o povo que estava com Joabe batia no muro, para derrubá-lo. 16 Então uma mulher sábia gritou de dentro da cidade: Ouvi, ouvi, peço-vos que digais a Joabe: Chega-te aqui, para que eu te fale.

17 Chegando-se a ela, a mulher lhe disse: Tu és Joabe? E disse ele: Eu sou. E ela lhe disse: Ouve as palavras da tua serva. E disse ele: Ouço.

18 Então falou ela, dizendo: Antigamente costumava-se dizer: Certamente pediram conselho a Abel; e assim resolveram.

19 Sou eu uma das pacíficas e das fiéis em Israel; e tu procuras matar uma cidade que é mãe em Israel; por que, pois, devorarias a herança do Senhor?

20 Então respondeu Joabe, e disse: Longe, longe de mim que eu tal faça, que eu devore ou arruíne!

21 A coisa não é assim; porém um só homem do monte de Efraim, cujo nome é Seba, filho de Bicri, levantou a mão contra o rei, contra Davi; entregai-me só este, e retirar-me-ei da cidade. Então disse a mulher a Joabe: Eis que te será lançada a sua cabeça pelo muro.

22 E a mulher, na sua sabedoria, foi a todo o povo, e cortaram a cabeça de Seba, filho de Bicri, e a lançaram a Joabe; então este tocou a trombeta, e se retiraram da cidade, cada um para a sua tenda, e Joabe voltou a Jerusalém, ao rei.

23 E Joabe estava sobre todo o exército de Israel; e Benaia, filho de Joiada, sobre os quereteus e sobre os peleteus; 24 E Adorão sobre os tributos; e Jeosafá, filho de Ailude, era o cronista; 25 E Seva, o escrivão; e Zadoque e Abiatar, os sacerdotes; 26 E também Ira, o jairita, era o oficial-mor de Davi.

1 Acolo era un om de nimic, numit Șeba, fiul lui Bicri, Beniamitul. El a sunat din trâmbiță și a zis: „Noi*Cap. 19:43. n-avem nicio parte cu David, nicio moștenire cu fiul lui Isai! Fiecare*1 Împ. 12:16.2 Cron. 10:16. la cortul său, Israele!" 2 Și toți bărbații lui Israel s-au depărtat de David și au urmat pe Șeba, fiul lui Bicri. Dar bărbații lui Iuda au rămas credincioși împăratului lor și l-au însoțit de la Iordan până la Ierusalim. 3 David a intrat iarăși în casa lui, la Ierusalim. Împăratul a luat cele zece țiitoare*Cap. 15:16;16:21,22. pe care le lăsase pentru paza casei și le-a pus într-o casă sub pază; a îngrijit de ele, dar n-a intrat la ele. Și au fost închise până în ziua morții lor, trăind în văduvie. 4 Împăratul a zis lui Amasa: „Cheamă-mi*Cap. 19:13. peste trei zile pe bărbații lui Iuda, și tu să fii de față aici." 5 Amasa a plecat să cheme pe Iuda, dar a zăbovit peste vremea pe care i-o hotărâse împăratul. 6 David a zis atunci lui Abișai: „Șeba, fiul lui Bicri, ne va face acum mai mult rău decât Absalom. Ia tu însuți pe slujitorii*Cap. 11:11.1 Împ. 1:33. stăpânului tău și urmărește-l, ca nu cumva să găsească cetăți întărite și să se ascundă dinaintea noastră." 7 Și Abișai a plecat, urmat de oamenii lui Ioab, de cheretiți*Cap. 8:18.1 Împ. 1:38. și de peletiți, și de toți vitejii; au ieșit din Ierusalim ca să urmărească pe Șeba, fiul lui Bicri. 8 Când au fost lângă piatra cea mare care este la Gabaon, Amasa a ajuns înaintea lor. Ioab era încins cu o sabie pe deasupra hainelor de război cu care era îmbrăcat; ea era legată la coapsă și stătea în teacă și, când a înaintat Ioab, sabia a alunecat. 9 Ioab a zis lui Amasa: „Ești sănătos, frate?" Și, cu mâna dreaptă, a apucat*Mat. 26:49.Luca 22:47. pe Amasa de barbă să-l sărute. 10 Amasa n-a luat seama la sabia care era în mâna lui Ioab, și Ioab l-a lovit*1 Împ. 2:5. cu ea în*Cap. 2:23. pântece și i-a vărsat măruntaiele pe pământ, fără să-i mai dea o a doua lovitură. Și Amasa a murit. Ioab și fratele său Abișai au urmărit pe Șeba, fiul lui Bicri. 11 Un bărbat dintre oamenii lui Ioab a rămas lângă Amasa și zicea: „Cine vrea pe Ioab și cine este pentru David? Să urmeze pe Ioab!" 12 Amasa se rostogolea în sânge în mijlocul drumului, și omul acela, văzând că tot poporul se oprește, a tras pe Amasa din drum, pe un câmp, și a aruncat o haină pe el când a văzut că toți cei ce ajungeau lângă el se opreau. 13 După ce a fost luat din drum, fiecare a urmat pe Ioab, ca să urmărească pe Șeba, fiul lui Bicri.

14 Ioab a străbătut toate semințiile lui Israel înspre Abel-Bet-Maaca*2 Împ. 15:29.2 Cron. 16:4. și toți bărbații de seamă s-au strâns și l-au urmat. 15 Au venit și au împresurat pe Șeba în Abel-Bet-Maaca și au ridicat*2 Împ. 19:32. împotriva cetății un val care atingea întăritura. Tot poporul care era cu Ioab săpa zidul ca să-l facă să cadă. 16 Atunci, o femeie înțeleaptă a început să strige din cetate: „Ascultați, ascultați! Spuneți, vă rog, lui Ioab: ‘Apropie-te până aici, căci vreau să-ți vorbesc!’" 17 El s-a apropiat de ea, și femeia a zis: „Tu ești Ioab?" El a răspuns: „Eu sunt." Și ea i-a zis: „Ascultă vorbele roabei tale." El i-a răspuns: „Ascult." 18 Și ea a zis: „Odinioară era obiceiul să se spună: ‘Să întrebăm în Abel!’ Și totul se isprăvea astfel. 19 Eu sunt una din cetățile liniștite și credincioase din Israel, și tu cauți să pierzi o cetate care este o mamă în Israel! Pentru ce ai nimici tu moștenirea*1 Sam. 26:19. Cap. 21:3. Domnului?" 20 Ioab a răspuns: „Departe, departe de mine gândul să nimicesc sau să dărâm! 21 Nu este așa! Dar un om din muntele lui Efraim, numit Șeba, fiul lui Bicri, a ridicat mâna împotriva împăratului David; dați-l încoace numai pe el, și mă voi depărta de cetate." Femeia a zis lui Ioab: „Iată, capul lui îți va fi aruncat peste zid." 22 Și femeia s-a dus și a înduplecat pe tot poporul cu înțelepciunea*Ecl. 9:14,15. ei; au tăiat capul lui Șeba, fiul lui Bicri, și l-au aruncat lui Ioab. Ioab a sunat din trâmbiță; s-au împrăștiat de lângă cetate și fiecare s-a dus în cortul lui. Și Ioab s-a întors la Ierusalim, la împărat.

23 Ioab*Cap. 8:16,18. era mai-mare peste toată oștirea lui Israel; Benaia, fiul lui Iehoiada, era în fruntea cheretiților și a peletiților; 24 Adoram era mai-mare*1 Împ. 4:6. peste dări; Iosafat*Cap. 8:16.1 Împ. 4:3., fiul lui Ahilud, era scriitor (arhivar); 25 Șeia era logofăt; Țadoc*Cap. 8:17.1 Împ. 4:4. și Abiatar erau preoți 26 și Ira*Cap. 23:38. din Iair era slujbaș de stat al lui David.