1 E houve nos dias de Davi uma fome de três anos consecutivos; e Davi consultou ao Senhor, e o Senhor lhe disse: É por causa de Saul e da sua casa sanguinária, porque matou os gibeonitas.

2 Então chamou o rei aos gibeonitas, e lhes falou (ora os gibeonitas não eram dos filhos de Israel, mas do restante dos amorreus, e os filhos de Israel lhes tinham jurado, porém Saul, no seu zelo à causa dos filhos de Israel e de Judá, procurou feri-los). 3 Disse, pois, Davi aos gibeonitas: Que quereis que eu vos faça? E que satisfação vos darei, para que abençoeis a herança do Senhor?

4 Então os gibeonitas lhe disseram: Não é por prata nem ouro que temos questão com Saul e com sua casa; nem tampouco pretendemos matar pessoa alguma em Israel. E disse ele: Que é, pois, que quereis que vos faça?

5 E disseram ao rei: O homem que nos destruiu, e intentou contra nós de modo que fôssemos assolados, sem que pudéssemos subsistir em termo algum de Israel,

6 De seus filhos se nos deem sete homens, para que os enforquemos ao Senhor em Gibeá de Saul, o eleito do Senhor. E disse o rei: Eu os darei.

7 Porém o rei poupou a Mefibosete, filho de Jônatas, filho de Saul, por causa do juramento do Senhor, que entre eles houvera, entre Davi e Jônatas, filho de Saul. 8 Mas tomou o rei os dois filhos de Rispa, filha da Aiá, que tinha tido de Saul, a Armoni e a Mefibosete; como também os cinco filhos da irmã de Mical, filha de Saul, que tivera de Adriel, filho de Barzilai, meolatita, 9 E os entregou na mão dos gibeonitas, os quais os enforcaram no monte, perante o Senhor; e caíram estes sete juntamente; e foram mortos nos dias da sega, nos dias primeiros, no princípio da sega das cevadas.

10 Então Rispa, filha de Aiá, tomou um pano de cilício, e estendeu-lho sobre uma penha, desde o princípio da sega até que a água do céu caiu sobre eles; e não deixou as aves do céu pousar sobre eles de dia, nem os animais do campo de noite.

11 E foi contado a Davi o que fizera Rispa, filha de Aiá, concubina de Saul. 12 Então foi Davi, e tomou os ossos de Saul, e os ossos de Jônatas seu filho, dos moradores de Jabes-Gileade, os quais os furtaram da rua de Bete-Sã, onde os filisteus os tinham pendurado, quando os filisteus feriram a Saul em Gilboa. 13 E fez subir dali os ossos de Saul, e os ossos de Jônatas seu filho; e ajuntaram também os ossos dos enforcados. 14 Enterraram os ossos de Saul, e de Jônatas seu filho na terra de Benjamim, em Zela, na sepultura de seu pai Quis, e fizeram tudo o que o rei ordenara; e depois disto Deus se aplacou com a terra.

15 Tiveram mais os filisteus uma peleja contra Israel; e desceu Davi, e com ele os seus servos; e tanto pelejaram contra os filisteus, que Davi se cansou. 16 E Isbi-Benobe, que era dos filhos do gigante, cuja lança pesava trezentos siclos de cobre, e que cingia uma espada nova, intentou ferir a Davi. 17 Porém, Abisai, filho de Zeruia, o socorreu, e feriu o filisteu, e o matou. Então os homens de Davi lhe juraram, dizendo: Nunca mais sairás conosco à peleja, para que não apagues a lâmpada de Israel.

18 E aconteceu depois disto que houve em Gobe ainda outra peleja contra os filisteus; então Sibecai, o husatita, feriu a Safe, que era dos filhos do gigante.

19 Houve mais outra peleja contra os filisteus em Gobe; e El-Hanã, filho de Jaaré-Oregim, o belemita, feriu Golias, o giteu, de cuja lança era a haste como órgão de tecelão.

20 Houve ainda também outra peleja em Gate, onde estava um homem de alta estatura, que tinha em cada mão seis dedos, e em cada pé outros seis, vinte e quatro ao todo, e também este nascera do gigante. 21 E injuriava a Israel; porém Jônatas, filho de Simei, irmão de Davi, o feriu.

22 Estes quatro nasceram ao gigante em Gate; e caíram pela mão de Davi e pela mão de seus servos.

1 Pe vremea lui David, a fost o foamete care a ținut trei ani. David a întrebat pe Domnul, și Domnul a zis: „Din pricina lui Saul și a casei lui sângeroase, pentru că a ucis pe gabaoniți este foametea aceasta." 2 Împăratul a chemat pe gabaoniți să le vorbească. (Gabaoniții nu erau dintre copiii lui Israel, ci erau o rămășiță*Ios. 9:3,5,16,17. a amoriților; copiii lui Israel se legaseră față de ei cu un jurământ, și totuși Saul voise să-i ucidă, în râvna lui pentru copiii lui Israel și Iuda.) 3 David a zis gabaoniților: „Ce pot face eu pentru voi și cu ce să fac ispășire, ca să binecuvântați moștenirea*Cap. 20:19. Domnului?" 4 Gabaoniții i-au răspuns: „Nu voim nici argint, nici aur de la Saul și de la casa lui și nici nu este treaba noastră să omorâm pe cineva din Israel." Și împăratul a zis: „Ce voiți dar să vă fac?" 5 Ei au răspuns împăratului: „Fiindcă omul acela ne-a slăbit și își pusese de gând să ne nimicească, pentru ca să ne facă să pierim din tot ținutul lui Israel, 6 să ni se dea șapte bărbați din fiii lui și-i vom spânzura înaintea Domnului, la Ghibea*1 Sam. 10:26;11:4. lui Saul, alesul*1 Sam. 10:24. Domnului." Și împăratul a zis: „Vi-i voi da." 7 Împăratul a cruțat pe Mefiboșet, fiul lui Ionatan, fiul lui Saul, pentru jurământul*1 Sam. 18:3;20:8,15,42;23:18. pe care-l făcuseră între ei, înaintea Domnului, David și Ionatan, fiul lui Saul. 8 Dar împăratul a luat pe cei doi fii pe care-i născuse lui Saul Rițpa*Cap. 3:7., fata lui Aiia, și anume: Armoni și Mefiboșet, și pe cei cinci fii pe care-i născuse Merab, fata lui Saul, lui Adriel din Mehola, fiul lui Barzilai; 9 i-a dat în mâinile gabaoniților, care i-au spânzurat pe munte, înaintea*Cap. 6:17. Domnului. Toți cei șapte au pierit împreună; au fost omorâți în cele dintâi zile ale seceratului, la începutul seceratului orzurilor. 10 Rițpa*Cap. 3:7. Vers. 8., fata lui Aiia, a luat un sac și l-a întins sub ea, peste stâncă, de la începutul*Deut. 21:23. seceratului până când a căzut peste ei ploaie din cer, și a oprit păsările cerului să se apropie de ei în timpul zilei și fiarele câmpului, în timpul nopții. 11 Au înștiințat pe David despre ce făcuse Rițpa, fata lui Aiia, țiitoarea lui Saul. 12 Și David s-a dus și a luat oasele lui Saul și oasele fiului său Ionatan de la locuitorii din Iabesul Galaadului*1 Sam. 31:11-13., care le luaseră din piața Bet-Șan, unde îi spânzuraseră filistenii*1 Sam. 31:10. când au bătut pe Saul la Ghilboa. 13 A luat de acolo oasele lui Saul și oasele fiului său Ionatan și s-au strâns și oasele celor ce fuseseră spânzurați. 14 Au îngropat oasele lui Saul și ale fiului său Ionatan în țara lui Beniamin, la Țela*Ios. 18:28., în mormântul lui Chis, tatăl lui Saul. Și au făcut tot ce poruncise împăratul.

După aceea, Dumnezeu*Ios. 7:26. Cap. 24:25. a fost potolit față de țară.

15 Filistenii au pornit iarăși cu război împotriva lui Israel. David s-a coborât cu slujitorii lui și a luptat împotriva filistenilor. David era obosit. 16 Și Ișbi-Benob, unul din copiii lui Rafa, a voit să omoare pe David; avea o suliță în greutate de trei sute de sicli de aramă și era încins cu o sabie nouă. 17 Abișai, fiul Țeruiei, a venit în ajutorul lui David, a lovit pe filistean și l-a omorât. Atunci, oamenii lui David i-au jurat zicând: „Să*Cap. 18:3. nu mai ieși cu noi la luptă, ca să nu stingi lumina*1 Împ. 11:36;15:4.Ps. 132:17. lui Israel." 18 După aceea, a mai fost*1 Cron. 20:4. o bătălie la Gob cu filistenii. Atunci, Sibecai*1 Cron. 11:29., Hușatitul, a omorât pe Saf, care era unul din copiii lui Rafa. 19 A mai fost o bătălie la Gob cu filistenii. Și Elhanan, fiul lui Iaare-Oreghim din Betleem, a omorât pe Goliat*1 Cron. 20:5. din Gat, care avea o suliță al cărei mâner era ca sulul de țesut. 20 A mai fost o bătălie la Gat*1 Cron. 20:6.. Acolo era un om de statură înaltă, care avea șase degete la fiecare mână și la fiecare picior, în total douăzeci și patru, și care se trăgea tot din Rafa. 21 El a batjocorit pe Israel, și Ionatan, fiul lui Șimea*1 Sam. 16:9., fratele lui David, l-a omorât. 22 Acești patru*1 Cron. 20:8. oameni erau copiii lui Rafa născuți la Gat. Au pierit uciși de mâna lui David și de mâna slujitorilor lui.