1 E aconteceu que em Icônio entraram juntos na sinagoga dos judeus, e falaram de tal modo que creu uma grande multidão, não só de judeus mas de gregos. 2 Mas os judeus incrédulos incitaram e irritaram, contra os irmãos, os ânimos dos gentios. 3 Detiveram-se, pois, muito tempo, falando ousadamente acerca do Senhor, o qual dava testemunho à palavra da sua graça, permitindo que por suas mãos se fizessem sinais e prodígios. 4 E dividiu-se a multidão da cidade; e uns eram pelos judeus, e outros pelos apóstolos. 5 E havendo um motim, tanto dos judeus como dos gentios, com os seus principais, para os insultarem e apedrejarem, 6 Sabendo-o eles, fugiram para Listra e Derbe, cidades de Licaônia, e para a província circunvizinha; 7 E ali pregavam o evangelho.
8 E estava assentado em Listra certo homem leso dos pés, coxo desde o ventre de sua mãe, o qual nunca tinha andado. 9 Este ouviu falar Paulo, que, fixando nele os olhos, e vendo que tinha fé para ser curado, 10 Disse em voz alta: Levanta-te direito sobre teus pés. E ele saltou e andou.
11 E as multidões, vendo o que Paulo fizera, levantaram a sua voz, dizendo em língua licaônica: Fizeram-se os deuses semelhantes aos homens, e desceram até nós.
12 E chamavam Júpiter a Barnabé, e Mercúrio a Paulo; porque este era o que falava. 13 E o sacerdote de Júpiter, cujo templo estava em frente da cidade, trazendo para a entrada da porta touros e grinaldas, queria com a multidão sacrificar-lhes. 14 Ouvindo, porém, isto os apóstolos Barnabé e Paulo, rasgaram as suas vestes, e saltaram para o meio da multidão, clamando,
15 E dizendo: Senhores, por que fazeis essas coisas? Nós também somos homens como vós, sujeitos às mesmas paixões, e vos anunciamos que vos convertais dessas vaidades ao Deus vivo, que fez o céu, e a terra, o mar, e tudo quanto há neles; 16 O qual nos tempos passados deixou andar todas as nações em seus próprios caminhos. 17 E contudo, não se deixou a si mesmo sem testemunho, beneficiando-vos lá do céu, dando-nos chuvas e tempos frutíferos, enchendo de mantimento e de alegria os nossos corações.
18 E, dizendo isto, com dificuldade impediram que as multidões lhes sacrificassem.
19 Sobrevieram, porém, uns judeus de Antioquia e de Icônio que, tendo convencido a multidão, apedrejaram a Paulo e o arrastaram para fora da cidade, cuidando que estava morto. 20 Mas, rodeando-o os discípulos, levantou-se, e entrou na cidade, e no dia seguinte saiu com Barnabé para Derbe.
21 E, tendo anunciado o evangelho naquela cidade e feito muitos discípulos, voltaram para Listra, e Icônio e Antioquia, 22 Confirmando os ânimos dos discípulos, exortando-os a permanecer na fé, pois que por muitas tribulações nos importa entrar no reino de Deus. 23 E, havendo-lhes, por comum consentimento, eleito anciãos em cada igreja, orando com jejuns, os encomendaram ao Senhor em quem haviam crido.
24 Passando depois por Pisídia, dirigiram-se a Panfília. 25 E, tendo anunciado a palavra em Perge, desceram a Atália. 26 E dali navegaram para Antioquia, de onde tinham sido encomendados à graça de Deus para a obra que já haviam cumprido. 27 E, quando chegaram e reuniram a igreja, relataram quão grandes coisas Deus fizera por eles, e como abrira aos gentios a porta da fé. 28 E ficaram ali não pouco tempo com os discípulos.
Almeida Corrigida Fiel | acf ©️ 1994, 1995, 2007, 2011 Sociedade Bíblica Trinitariana do Brasil (SBTB). Todos os direitos reservados. Texto bíblico utilizado com autorização. Saiba mais sobre a SBTB. A Missão da SBTB é: Uma cópia da Bíblia Fiel ®️ para cada pessoa. Ajude-nos a cumprir nossa Missão!
1 În Iconia, Pavel și Barnaba au intrat în sinagoga iudeilor și au vorbit în așa fel că o mare mulțime de iudei și de greci au crezut. 2 Dar iudeii care n-au crezut au întărâtat și au răzvrătit sufletele neamurilor împotriva fraților. 3 Totuși au rămas destul de multă vreme în Iconia și vorbeau cu îndrăzneală în Domnul, careMarcu 16:20.Evr. 2:4. adeverea Cuvântul privitor la harul Său și îngăduia să se facă semne și minuni prin mâinile lor. 4 Mulțimea din cetate s-a dezbinat: unii erau cu iudeii, alții cu apostoliiCap. 13:3.. 5 Neamurile și iudeii, în învoire cu mai-marii lor, s-au pus în mișcare, ca să-i2 Tim. 3:11. batjocorească și să-i ucidă cu pietre. 6 Pavel și Barnaba au înțeles lucrul acesta și au fugitMat. 10:23. în cetățile Licaoniei: Listra și Derbe, și în ținutul de primprejur. 7 Și au propovăduit Evanghelia acolo.
8 ÎnCap. 3:2. Listra era un om neputincios de picioare, olog din naștere, care nu umblase niciodată. 9 El ședea jos și asculta pe Pavel când vorbea. Pavel s-a uitat țintă la el, și fiindcă a văzutMat. 8:10;9:28,29. că are credință ca să fie tămăduit, 10 a zis cu glas tare: „Scoală-teIs. 35:6. drept în picioare." Și el s-a sculat dintr-o săritură și a început să umble. 11 La vederea celor făcute de Pavel, noroadele și-au ridicat glasul și au zis în limba licaoniană: „ZeiiCap. 8:10;28:6. s-au coborât la noi în chip omenesc." 12 Pe Barnaba îl numeau Jupiter, iar pe Pavel, Mercur, pentru că mânuia cuvântul. 13 Preotul lui Jupiter, al cărui templu era la intrarea cetății, a adus tauri și cununi înaintea porților și voiaDan. 2:46. să le aducă jertfă, împreună cu noroadele. 14 Apostolii Barnaba și Pavel, când au auzit lucrul acesta, și-auMat. 26:65. rupt hainele, au sărit în mijlocul norodului și au strigat: 15 „Oamenilor, deCap. 10:26. ce faceți lucrul acesta? Și noi suntemIac. 5:17.Apoc. 19:10. oameni de aceeași fire cu voi; noi vă aducem o veste bună, ca să vă întoarceți de la aceste lucruri1 Sam. 12:21.1 Împ. 16:13.Ier. 14:22.Amos 2:4.1 Cor. 8:4. deșarte1 Tes. 1:9. la Dumnezeul cel viu, careGen. 1:1.Ps. 33:6;146:6.Apoc. 14:7. a făcut cerul, pământul și marea și tot ce este în ele. 16 ElPs. 81:12. Cap. 17:30.1 Pet. 4:3., în veacurile trecute, a lăsat pe toate neamurile să umble pe căile lor, 17 măcar căCap. 17:27.Rom. 1:20., drept vorbind, nu S-a lăsat fără mărturie, întrucât v-a făcut bine, v-a trimisLev. 26:4.Deut. 11:14;28:12.Iov 5:10.Ps. 65:10;68:9;147:8.Ier. 14:22.Mat. 5:45. ploi din cer și timpuri roditoare, v-a dat hrană din belșug și v-a umplut inimile de bucurie." 18 Abia au putut să împiedice, cu vorbele acestea, pe noroade să le aducă jertfă.
19 Atunci, au venit pe neașteptate dinCap. 13:45. Antiohia și Iconia niște iudei, care au ațâțat pe noroade. Aceștia, după ce au împroșcat2 Cor. 11:25.2 Tim. 3:11. pe Pavel cu pietre, l-au târât afară din cetate, crezând că a murit. 20 Când l-au înconjurat însă ucenicii, Pavel s-a sculat și a intrat în cetate. A doua zi, a plecat cu Barnaba la Derbe. 21 După ce au propovăduit Evanghelia în cetatea aceasta șiMat. 28:19. au făcut mulți ucenici, s-au întors la Listra, la Iconia și la Antiohia, 22 întărind sufletele ucenicilor. El îi îndemnaCap. 11:23;13:43. să stăruiască în credință și spunea că în Împărăția lui Dumnezeu trebuieMat. 10:38;16:24.Luca 22:28,29.Rom. 8:17.2 Tim. 2:11,12;3:12. să intrăm prin multe necazuri. 23 AuTit 1:5. rânduit prezbiteri în fiecare Biserică și, după ce s-au rugat și au postit, i-au încredințat în mâna Domnului, în care crezuseră. 24 Au trecut apoi prin Pisidia, au venit în Pamfilia, 25 au vestit Cuvântul în Perga și s-au coborât la Atalia. 26 DeCap. 13:1,3. acolo au mers cu corabia la Antiohia, de unde fuseseră încredințațiCap. 15:40. în grija harului lui Dumnezeu pentru lucrarea pe care o săvârșiseră. 27 După venirea lor, au adunat Biserica și auCap. 15:4,12;21:19. istorisit tot ce făcuse Dumnezeu prin ei și cum deschisese1 Cor. 16:9.2 Cor. 2:12.Col. 4:3.Apoc. 3:8. neamurilor ușa credinței. 28 Și au rămas destul de multă vreme acolo, cu ucenicii.