1 E na igreja que estava em Antioquia havia alguns profetas e doutores, a saber: Barnabé e Simeão chamado Níger, e Lúcio, cireneu, e Manaém, que fora criado com Herodes o tetrarca, e Saulo. 2 E, servindo eles ao Senhor, e jejuando, disse o Espírito Santo: Apartai-me a Barnabé e a Saulo para a obra a que os tenho chamado.

3 Então, jejuando e orando, e pondo sobre eles as mãos, os despediram.

4 E assim estes, enviados pelo Espírito Santo, desceram a Selêucia e dali navegaram para Chipre. 5 E, chegados a Salamina, anunciavam a palavra de Deus nas sinagogas dos judeus; e tinham também a João como cooperador. 6 E, havendo atravessado a ilha até Pafos, acharam um certo judeu mágico, falso profeta, chamado Barjesus, 7 O qual estava com o procônsul Sérgio Paulo, homem prudente. Este, chamando a si Barnabé e Saulo, procurava muito ouvir a palavra de Deus. 8 Mas resistia-lhes Elimas, o encantador (porque assim se interpreta o seu nome), procurando apartar da fé o procônsul. 9 Todavia Saulo, que também se chama Paulo, cheio do Espírito Santo, e fixando os olhos nele,

10 Disse: Ó filho do diabo, cheio de todo o engano e de toda a malícia, inimigo de toda a justiça, não cessarás de perturbar os retos caminhos do Senhor? 11 Eis aí, pois, agora contra ti a mão do Senhor, e ficarás cego, sem ver o sol por algum tempo. E no mesmo instante a escuridão e as trevas caíram sobre ele e, andando à roda, buscava a quem o guiasse pela mão.

12 Então o procônsul, vendo o que havia acontecido, creu, maravilhado da doutrina do Senhor.

13 E, partindo de Pafos, Paulo e os que estavam com ele chegaram a Perge, da Panfília. Mas João, apartando-se deles, voltou para Jerusalém. 14 E eles, saindo de Perge, chegaram a Antioquia, da Pisídia, e, entrando na sinagoga, num dia de sábado, assentaram-se; 15 E, depois da lição da lei e dos profetas, lhes mandaram dizer os principais da sinagoga: Homens irmãos, se tendes alguma palavra de consolação para o povo, falai.

16 E, levantando-se Paulo, e pedindo silêncio com a mão, disse: Homens israelitas, e os que temeis a Deus, ouvi:

17 O Deus deste povo de Israel escolheu a nossos pais, e exaltou o povo, sendo eles estrangeiros na terra do Egito; e com braço poderoso os tirou dela; 18 E suportou os seus costumes no deserto por espaço de quase quarenta anos. 19 E, destruindo a sete nações na terra de Canaã, deu-lhes por sorte a terra deles. 20 E, depois disto, por quase quatrocentos e cinquenta anos, lhes deu juízes, até ao profeta Samuel. 21 E depois pediram um rei, e Deus lhes deu por quarenta anos, a Saul filho de Quis, homem da tribo de Benjamim. 22 E, quando este foi retirado, levantou-lhes como rei a Davi, ao qual também deu testemunho, e disse: Achei a Davi, filho de Jessé, homem conforme o meu coração, que executará toda a minha vontade. 23 Da descendência deste, conforme a promessa, levantou Deus a Jesus para Salvador de Israel; 24 Tendo primeiramente João, antes da vinda dele, pregado a todo o povo de Israel o batismo de arrependimento. 25 Mas João, quando completava a carreira, disse: Quem pensais vós que eu sou? Eu não sou o Cristo; mas eis que após mim vem aquele a quem não sou digno de desatar as sandálias dos pés.

26 Homens irmãos, filhos da geração de Abraão, e os que dentre vós temem a Deus, a vós vos é enviada a palavra desta salvação. 27 Por não terem conhecido a este, os que habitavam em Jerusalém, e os seus príncipes, condenaram-no, cumprindo assim as vozes dos profetas que se leem todos os sábados. 28 E, embora não achassem alguma causa de morte, pediram a Pilatos que ele fosse morto. 29 E, havendo eles cumprido todas as coisas que dele estavam escritas, tirando-o do madeiro, o puseram na sepultura; 30 Mas Deus o ressuscitou dentre os mortos. 31 E ele por muitos dias foi visto pelos que subiram com ele da Galileia a Jerusalém, e são suas testemunhas para com o povo. 32 E nós vos anunciamos que a promessa que foi feita aos pais, Deus a cumpriu a nós, seus filhos, ressuscitando a Jesus; 33 Como também está escrito no salmo segundo: Meu Filho és tu, hoje te gerei.

34 E que o ressuscitaria dentre os mortos, para nunca mais tornar à corrupção, disse-o assim: As santas e fiéis bênçãos de Davi vos darei.

35 Por isso também em outro salmo diz: Não permitirás que o teu santo veja corrupção.

36 Porque, na verdade, tendo Davi no seu tempo servido conforme a vontade de Deus, dormiu, foi posto junto de seus pais e viu a corrupção. 37 Mas aquele a quem Deus ressuscitou nenhuma corrupção viu. 38 Seja-vos, pois, notório, homens irmãos, que por este se vos anuncia a remissão dos pecados. 39 E de tudo o que, pela lei de Moisés, não pudestes ser justificados, por ele é justificado todo aquele que crê. 40 Vede, pois, que não venha sobre vós o que está dito nos profetas:

41 Vede, ó desprezadores, e espantai-vos e desaparecei; porque opero uma obra em vossos dias, obra tal que não crereis, se alguém vo-la contar.

42 E, saídos os judeus da sinagoga, os gentios rogaram que no sábado seguinte lhes fossem ditas as mesmas coisas. 43 E, despedida a sinagoga, muitos dos judeus e dos prosélitos religiosos seguiram Paulo e Barnabé; os quais, falando-lhes, os exortavam a que permanecessem na graça de Deus.

44 E no sábado seguinte ajuntou-se quase toda a cidade para ouvir a palavra de Deus. 45 Então os judeus, vendo a multidão, encheram-se de inveja e contradiziam o que Paulo falava, contradizendo e blasfemando. 46 Mas Paulo e Barnabé, usando de ousadia, disseram: Era mister que a vós se vos pregasse primeiro a palavra de Deus; mas, visto que a rejeitais, e não vos julgais dignos da vida eterna, eis que nos voltamos para os gentios;

47 Porque o Senhor assim no-lo mandou: Eu te pus para luz dos gentios, a fim de que sejas para salvação até os confins da terra.

48 E os gentios, ouvindo isto, alegraram-se, e glorificavam a palavra do Senhor; e creram todos quantos estavam ordenados para a vida eterna. 49 E a palavra do Senhor se divulgava por toda aquela província. 50 Mas os judeus incitaram algumas mulheres religiosas e honestas, e os principais da cidade, e levantaram perseguição contra Paulo e Barnabé, e os lançaram fora dos seus termos. 51 Sacudindo, porém, contra eles o pó dos seus pés, partiram para Icônio. 52 E os discípulos estavam cheios de alegria e do Espírito Santo.

1 În*Cap. 11:27;14:26;15:35. Biserica din Antiohia erau niște proroci și învățători: Barnaba*Cap. 11:22-26., Simon, numit Niger, Luciu*Rom. 16:21. din Cirene, Manaen, care fusese crescut împreună cu cârmuitorul Irod, și Saul. 2 Pe când slujeau Domnului și posteau, Duhul Sfânt a zis: „Puneți-Mi deoparte*Num. 8:14. Cap. 9:15;22:21.Rom. 1:1.Gal. 1:15;2:9. pe Barnaba și pe Saul pentru lucrarea la*Mat. 9:38. Cap. 14:26.Rom. 10:15.Efes. 3:7,8.1 Tim. 2:7.2 Tim. 1:11.Evr. 5:4. care i-am chemat." 3 Atunci, după ce au postit*Cap. 6:6. și s-au rugat, și-au pus mâinile peste ei și i-au lăsat să plece. 4 Barnaba și Saul, trimiși de Duhul Sfânt, s-au coborât la Seleucia și de acolo au plecat cu corabia la Cipru*Cap. 4:36.. 5 Ajunși la Salamina, au vestit*Vers. 46. Cuvântul lui Dumnezeu în sinagogile iudeilor. Aveau de slujitor pe Ioan*Cap. 12:25;15:37.. 6 După ce au străbătut toată insula până la Pafos, au întâlnit pe un*Cap. 8:9. vrăjitor, proroc mincinos, un iudeu, cu numele Bar-Isus, 7 care era cu dregătorul Sergius Paulus, un om înțelept. Acesta din urmă a chemat pe Barnaba și pe Saul și și-a arătat dorința să audă Cuvântul lui Dumnezeu. 8 Dar Elima*Exod 7:11.2 Tim. 3:8., vrăjitorul – căci așa se tâlcuiește numele lui –, le stătea împotrivă și căuta să abată pe dregător de la credință. 9 Atunci, Saul, care se mai numește și Pavel, fiind plin*Cap. 4:8. de Duhul Sfânt, s-a uitat țintă la el 10 și a zis: „Om plin de toată viclenia și de toată răutatea, fiul*Mat. 13:38.Ioan 8:44.1 Ioan 3:8. dracului, vrăjmaș al oricărei neprihăniri, nu mai încetezi tu să strâmbi căile drepte ale Domnului? 11 Acum, iată că mâna*Exod 9:3.1 Sam. 5:6. Domnului este împotriva ta: vei fi orb și nu vei vedea soarele până la o vreme." Îndată a căzut peste el ceață și întuneric și căuta bâjbâind niște oameni care să-l ducă de mână. 12 Atunci, dregătorul, când a văzut ce se întâmplase, a crezut și a rămas uimit de învățătura Domnului.

13 Pavel și tovarășii lui au pornit cu corabia din Pafos și s-au dus la Perga, în Pamfilia. Ioan*Cap. 15:38. s-a despărțit de ei și s-a întors la Ierusalim. 14 Din Perga, și-au urmat drumul înainte și au ajuns la Antiohia din Pisidia. În ziua Sabatului, au intrat*Cap. 16:13;17:2;18:4. în sinagogă și au șezut jos. 15 După citirea*Luca 4:16. Vers. 27. Legii și a Prorocilor, fruntașii sinagogii au trimis să le zică: „Fraților, dacă aveți un cuvânt*Evr. 13:22. de îndemn pentru norod, vorbiți." 16 Pavel s-a sculat, a făcut*Cap. 12:17. semn cu mâna și a zis: „Bărbați israeliți și voi care*Vers. 26,42,43. Cap. 10:35. vă temeți de Dumnezeu, ascultați! 17 Dumnezeul acestui popor Israel a*Deut. 7:6,7. ales pe părinții noștri. A ridicat la cinste pe norodul acesta*Exod 1:1.Ps. 105:23,24. Cap. 7:17., în timpul șederii lui în țara Egiptului, și*Exod 6:6;13:14,16. l-a scos din Egipt cu brațul Său cel puternic. 18 Timp*Exod 16:35.Num. 14:33,34.Ps. 95:9,10. Cap. 7:36. de aproape patruzeci de ani, le-a suferit purtarea în pustie. 19 Și, după ce a nimicit*Deut. 7:1. șapte popoare în Țara Canaanului, le-a*Ios. 14:1,2.Ps. 78:55. dat de moștenire pământul lor, pentru aproape patru sute cincizeci de ani. 20 După aceste lucruri le-a*Iuda 2,16. dat judecători, până*1 Sam. 3:20. la prorocul Samuel. 21 Ei au cerut atunci*1 Sam. 8:5;10:1. un împărat. Și, timp de aproape patruzeci de ani, Dumnezeu le-a dat pe Saul, fiul lui Chis, din seminția lui Beniamin, 22 apoi l-a înlăturat*1 Sam. 15:23,26,28;16:1.Osea 13:11. și le-a*1 Sam. 16:13.2 Sam. 2:4;5:3. ridicat împărat pe David, despre care a mărturisit astfel: ‘Am*Ps. 89:20. găsit pe David, fiul lui Iese, om*1 Sam. 13:14. Cap. 7:46. după inima Mea, care va împlini toate voile Mele.’ 23 Din*Is. 11:1.Luca 1:32,69. Cap. 2:30.Rom. 1:3. sămânța lui David, Dumnezeu, după făgăduința*2 Sam. 7:12.Ps. 132:11. Sa, a ridicat lui Israel un Mântuitor*Mat. 1:21.Rom. 11:26., care este Isus. 24 Înainte*Mat. 3:1.Luca 3:3. de venirea Lui, Ioan propovăduise botezul pocăinței la tot norodul lui Israel. 25 Și Ioan, când era la sfârșitul însărcinării lui, zicea: ‘Cine*Mat. 3:11.Marcu 1:7.Luca 3:16.Ioan 1:20,27. credeți că sunt eu? Nu sunt Acela, ci iată că după mine vine Unul căruia eu nu sunt vrednic să-i dezleg încălțămintea picioarelor.’ 26 Fraților, fii ai neamului lui Avraam, și cei ce vă temeți de Dumnezeu, vouă*Mat. 10:6.Luca 24:47. Cap. 3:26. Vers. 46. v-a fost trimis Cuvântul acestei mântuiri. 27 Căci locuitorii din Ierusalim și mai-marii lor n-au cunoscut*Luca 23:34. Cap. 3:17.1 Cor. 2:8. pe Isus și, prin faptul că L-au osândit, au împlinit*Vers. 14,15. Cap. 15:21. cuvintele prorocilor, care*Luca 24:20,44. Cap. 26:22; 28:23. se citesc în fiecare Sabat. 28 Măcar că*Mat. 27:22.Marcu 15:13,14.Luca 23:21,22.Ioan 19:6,15. n-au găsit în El nicio vină de moarte, totuși*Cap. 3:13,14. ei au cerut lui Pilat să-L omoare. 29 Și*Luca 18:31;24:44.Ioan 19:28,30,36,37., după ce au împlinit tot ce este scris despre El, L-au dat jos*Mat. 27:59.Marcu 15:46.Luca 23:53.Ioan 19:38. de pe lemn și L-au pus într-un mormânt. 30 Dar*Mat. 28:6. Cap. 2:24; 3:15,26;5:30. Dumnezeu L-a înviat din morți. 31 El*Mat. 28:16. Cap. 1:3.1 Cor. 15:5-7. S-a arătat, timp de mai multe zile, celor ce se suiseră cu El din*Cap. 1:11. Galileea la Ierusalim și care*Cap. 1:8;2:32;3:15;5:32., acum, sunt martorii Lui înaintea norodului. 32 Și noi vă aducem vestea aceasta bună că făgăduința*Gen. 3:15;12:3;22:18. Cap. 26:6.Rom. 4:13.Gal. 3:16. făcută părinților noștri, 33 Dumnezeu a împlinit-o pentru noi, copiii lor, înviind pe Isus, după cum este scris în psalmul al doilea: ‘Tu*Ps. 2:7.Evr. 1:5;5:5. ești Fiul Meu, astăzi Te-am născut.’ 34 Că L-a înviat din morți, așa că nu Se va mai întoarce în putrezire, a spus-o când a zis: ‘Vă voi*Is. 55:3. împlini cu toată credincioșia făgăduințele sfinte pe care le-am făcut lui David.’ 35 De aceea mai zice și în alt psalm: ‘Nu*Ps. 16:10. Cap. 2:31. vei îngădui ca Sfântul Tău să vadă putrezirea.’ 36 Și David, după ce a slujit celor din vremea lui, după planul lui Dumnezeu, a murit*1 Împ. 2:10. Cap. 2:29., a fost îngropat lângă părinții săi și a văzut putrezirea. 37 Dar Acela pe care L-a înviat Dumnezeu n-a văzut putrezirea. 38 Să știți dar, fraților, că în El*Ier. 31:34.Dan. 9:24.Luca 24:47.1 Ioan 2:12. vi se vestește iertarea păcatelor, 39 și oricine crede este iertat prin El*Is. 53:11.Rom. 3:28;8:3.Evr. 7:19. de toate lucrurile de care n-ați putut fi iertați prin Legea lui Moise. 40 Astfel, luați seama să nu vi se întâmple ce se spune în proroci*Is. 29:14.Hab. 1:5.: 41 ‘Uitați-vă, disprețuitorilor, mirați-vă și pieriți, căci în zilele voastre am să fac o lucrare pe care n-o veți crede nicidecum, dacă v-ar istorisi-o cineva.’"

42 Când au ieșit afară, neamurile i-au rugat să le vorbească și în Sabatul viitor despre aceleași lucruri. 43 Și după ce s-a împrăștiat adunarea, mulți din iudei și din prozeliții evlavioși au mers după Pavel și Barnaba, care stăteau de vorbă cu ei și-i*Cap. 11:23;14:22. îndemnau să stăruiască în harul*Tit 2:11.Evr. 12:15.1 Pet. 5:12. lui Dumnezeu. 44 În Sabatul viitor, aproape toată cetatea s-a adunat ca să audă Cuvântul lui Dumnezeu. 45 Iudeii, când au văzut noroadele, s-au umplut de pizmă, vorbeau împotriva celor spuse*Cap. 18:6.1 Pet. 4:4.Iuda 10. de Pavel și-l batjocoreau. 46 Dar Pavel și Barnaba le-au zis cu îndrăzneală: „Cuvântul lui Dumnezeu trebuia*Mat. 10:6. Cap. 3:26. Vers. 26.Rom. 1:16. vestit mai întâi vouă, dar*Exod 32:10.Deut. 32:21.Is. 55:5.Mat. 21:43.Rom. 10:19., fiindcă voi nu-l primiți și singuri vă judecați nevrednici de viața veșnică, iată că ne întoarcem*Cap. 18:6;28:28. spre neamuri. 47 Căci așa ne-a poruncit Domnul: ‘Te-am*Is. 42:6;49:6.Luca 2:32. pus ca să fii Lumina neamurilor, ca să duci mântuirea până la marginile pământului.’" 48 Neamurile se bucurau când au auzit lucrul acesta și preamăreau Cuvântul Domnului. Și*Cap. 2:47. toți cei ce erau rânduiți să capete viața veșnică au crezut. 49 Cuvântul Domnului se răspândea în toată țara. 50 Dar iudeii au întărâtat pe femeile cucernice cu vază și pe fruntașii cetății, au stârnit*2 Tim. 3:11. o prigonire împotriva lui Pavel și Barnaba și i-au izgonit din hotarele lor. 51 Pavel*Mat. 10:14.Marcu 6:11.Luca 9:5. Cap. 18:8. și Barnaba au scuturat praful de pe picioare împotriva lor și s-au dus în Iconia, 52 în timp ce ucenicii erau plini*Mat. 5:12.Ioan 16:22. Cap. 2:46. de bucurie și de Duhul Sfânt.