Esposo

1 Já entrei no meu jardim,

minha irmã, minha esposa;

colhi a minha mirra

com a minha especiaria,

comi o meu favo com o meu mel,

bebi o meu vinho com o meu leite;

Coro

comei, amigos,

bebei abundantemente, ó amados.

Esposa

2 Eu dormia, mas o meu coração

velava;

e eis a voz do meu amado,

que está batendo:

Esposo

abre-me, minha irmã,

meu amor, pomba minha,

imaculada minha,

porque a minha cabeça

está cheia de orvalho,

os meus cabelos

das gotas da noite.

Esposa

3 Já despi a minha roupa;

como a tornarei a vestir?

Já lavei os meus pés;

como os tornarei a sujar?

4 O meu amado pôs a sua mão

pela fresta da porta,

e as minhas entranhas estremeceram

por amor dele.

5 Eu me levantei para abrir

ao meu amado,

e as minhas mãos gotejavam mirra,

e os meus dedos

mirra com doce aroma,

sobre as aldravas da fechadura.

6 Eu abri ao meu amado,

mas já o meu amado tinha se retirado,

e tinha ido;

a minha alma desfaleceu

quando ele falou;

busquei-o e não o achei,

chamei-o e não me respondeu.

7 Acharam-me os guardas

que rondavam pela cidade;

espancaram-me, feriram-me,

tiraram-me o manto

os guardas dos muros.

8 Conjuro-vos, ó filhas de Jerusalém,

que, se achardes o meu amado,

lhe digais que estou

enferma de amor.

Coro

9 Que é o teu amado

mais do que outro amado,

ó tu, a mais formosa entre as mulheres?

Que é o teu amado

mais do que outro amado,

que tanto nos conjuras?

Esposa

10 O meu amado é branco e rosado;

ele é o primeiro entre dez mil.

11 A sua cabeça é como o ouro

mais apurado,

os seus cabelos são crespos,

pretos como o corvo.

12 Os seus olhos são como os das pombas

junto às correntes das águas,

lavados em leite,

postos em engaste.

13 As suas faces são como

um canteiro de bálsamo,

como flores perfumadas;

os seus lábios são como lírios

gotejando mirra com doce aroma.

14 As suas mãos são

como anéis de ouro

engastados de berilo;

o seu ventre como alvo marfim,

coberto de safiras.

15 As suas pernas

como colunas de mármore,

colocadas sobre

bases de ouro puro;

o seu aspecto como o Líbano,

excelente como os cedros.

16 A sua boca é muitíssimo suave;

sim, ele é totalmente desejável.

Tal é o meu amado,

e tal o meu amigo,

ó filhas de Jerusalém.

1 Eu intru*Cap. 4:16. în grădina mea, soro mireaso,

îmi culeg smirna cu miresmele mele,

îmi mănânc*Cap. 4:11. fagurele de miere cu mierea mea,

îmi beau vinul cu laptele meu… –

Mâncați, prieteni*Luca 15:7,10.Ioan 3:29;15:14.,

beți și îmbătați-vă de dragoste! –

2 Adormisem, dar inima îmi veghea…

Este glasul preaiubitului meu, care bate*Apoc. 3:20.:

„Deschide-mi, soro, scumpo, porumbițo, neprihănito!

Căci capul îmi este plin de rouă,

cârlionții îmi sunt plini de picurii nopții." –

3 „Mi-am scos haina. Cum să mă îmbrac iarăși?

Mi-am spălat picioarele. Cum să le murdăresc iarăși?"

4 Dar iubitul meu a vârât mâna pe gaura zăvorului

și mi-a fost milă de el atunci.

5 M-am sculat să deschid iubitului meu,

în timp ce de pe mâinile mele picura smirnă

și de pe degetele mele picura cea mai aleasă smirnă

pe mânerul zăvorului.

6 Am deschis iubitului meu,

dar iubitul meu plecase, se făcuse nevăzut.

Înnebuneam când îmi vorbea.

L-am căutat*Cap. 3:1., dar nu l-am găsit;

l-am strigat, dar nu mi-a răspuns.

7 Păzitorii care dau ocol cetății m-au întâlnit,

m-au bătut, m-au rănit;

mi-au luat marama străjerii*Cap. 3:3. de pe ziduri.

8 Vă rog fierbinte, fiice ale Ierusalimului, dacă găsiți pe iubitul meu,

ce-i veți spune?… Că sunt bolnavă de dragoste! –

9 Ce are iubitul tău mai mult decât altul,

o, cea mai frumoasă dintre femei?

Ce are iubitul tău mai mult decât altul,

de ne rogi așa de fierbinte? –

10 Iubitul meu este alb și rumen,

deosebindu-se din zece mii.

11 Capul lui este o cunună de aur curat,

pletele lui ca niște valuri sunt negre cum e corbul.

12 Ochii*Cap. 1:8. lui sunt ca niște porumbei pe marginea izvoarelor,

scăldați în lapte și odihnindu-se în fața lui plină.

13 Obrajii lui sunt ca niște straturi de miresme, în care cresc saduri mirositoare;

buzele*Cap. 1:15;4:1. lui sunt niște crini, din care curge cea mai aleasă smirnă.

14 Mâinile lui sunt niște inele de aur, ferecate cu pietre de crisolit;

trupul lui este un chip de fildeș lustruit, acoperit cu pietre de safir;

15 picioarele lui sunt niște stâlpi de marmură albă, așezați pe niște temelii de aur curat.

Înfățișarea lui este ca Libanul, pare un tânăr ales ca cedrii.

16 Cerul gurii lui este numai dulceață și toată ființa lui este plină de farmec.

Așa este iubitul meu, așa este scumpul meu, fiice ale Ierusalimului! –