Coro

1 Para onde foi o teu amado,

ó mais formosa entre as mulheres?

Para onde se retirou o teu amado,

para que o busquemos

contigo?

Esposa

2 O meu amado desceu

ao seu jardim,

aos canteiros de bálsamo,

para apascentar nos jardins

e para colher os lírios.

3 Eu sou do meu amado,

e o meu amado é meu;

ele apascenta entre os lírios.

Esposo

4 Formosa és, meu amor,

como Tirza,

aprazível como Jerusalém,

terrível como um exército

com bandeiras.

5 Desvia de mim os teus olhos,

porque eles me dominam.

O teu cabelo é como

o rebanho das cabras

que aparecem em Gileade.

6 Os teus dentes são como

o rebanho de ovelhas

que sobem do lavadouro,

e das quais todas produzem gêmeos,

e não há estéril entre elas.

7 Como um pedaço de romã,

assim são as tuas faces

entre os teus cabelos.

8 Sessenta são as rainhas,

e oitenta as concubinas,

e as virgens sem número;

9 Porém uma é a minha pomba,

a minha imaculada,

a única de sua mãe,

e a mais querida daquela

que a deu à luz;

viram-na as filhas

e chamaram-na bem-aventurada,

as rainhas e as concubinas

louvaram-na.

Coro

10 Quem é esta que aparece

como a alva do dia,

formosa como a lua,

brilhante como o sol,

terrível como um exército

com bandeiras?

Esposa

11 Desci ao jardim das nogueiras,

para ver os frutos do vale,

a ver se floresciam as vides

e brotavam as romãzeiras.

12 Antes de eu o sentir,

me pôs a minha alma nos carros

do meu nobre povo.

Coro

13 Volta, volta, ó Sulamita,

volta, volta, para que nós

te vejamos.

Esposa

Por que olhais para a Sulamita

como para as fileiras

de dois exércitos?

1 Unde s-a dus iubitul tău,

cea mai*Cap. 1:8. frumoasă dintre femei?

Încotro a apucat iubitul tău,

ca să-l căutăm și noi împreună cu tine? –

2 Iubitul meu s-a coborât la grădina lui, la stratul de miresme,

ca să-și pască turma în grădini și să culeagă crini.

3 Eu sunt a*Cap. 2:16;7:10. iubitului meu și iubitul meu este al meu;

el își paște turma între crini. –

4 Frumoasă ești, iubito, ca Tirța, plăcută ca Ierusalimul,

dar cumplită*Vers. 10. ca niște oști sub steagurile lor.

5 Întoarce-ți ochii de la mine,

căci mă tulbură.

Perii tăi sunt ca*Cap. 4:1. o turmă de capre

care poposesc pe coama Galaadului.

6 Dinții*Cap. 4:2. tăi sunt ca o turmă de oi

care ies din scăldătoare,

toate cu gemeni,

și niciuna din ele nu este stearpă.

7 Obrazul tău este ca*Cap. 4:3. o jumătate de rodie,

sub marama ta…

8 Am șaizeci de împărătese, optzeci de țiitoare

și fete fără număr,

9 dar numai una singură este porumbița mea, neprihănita mea;

ea este singură la mama sa,

cea mai aleasă a celei ce a născut-o.

Fetele o văd și o numesc fericită;

împărătesele și țiitoarele, de asemenea, o laudă. –

10 „Cine este aceea care se ivește ca zorile,

frumoasă ca luna,

curată ca soarele,

dar cumplită*Vers. 4. ca niște oști sub steagurile lor?" –

11 M-am coborât în grădina cu nuci

să*Cap. 7:12. văd verdeața din vale,

să văd dacă a înmugurit via

și dacă au înflorit rodiile.

12 Dar, fără să bag de seamă, dorința mea m-a dus

la carele poporului unui om ales. –

13 Întoarce-te, întoarce-te, Sulamito!

Întoarce-te, întoarce-te, ca să te privim. –

Ce aveți voi să vă uitați la Sulamita

ca la niște fete ce joacă în cor*6:13 Evreiește: din Mahanaim (Gen. 32:2).?