1 Então disse o Senhor a Moisés: Lavra duas tábuas de pedra, como as primeiras; e eu escreverei nas tábuas as mesmas palavras que estavam nas primeiras tábuas, que tu quebraste.

2 E prepara-te para amanhã, para que subas pela manhã ao monte Sinai, e ali põe-te diante de mim no cume do monte. 3 E ninguém suba contigo, e também ninguém apareça em todo o monte; nem ovelhas nem bois se apascentem defronte do monte.

4 Então Moisés lavrou duas tábuas de pedra, como as primeiras; e levantando-se pela manhã de madrugada, subiu ao monte Sinai, como o Senhor lhe tinha ordenado; e levou as duas tábuas de pedra nas suas mãos.

5 E o Senhor desceu numa nuvem e se pôs ali junto a ele; e ele proclamou o nome do Senhor. 6 Passando, pois, o Senhor perante ele, clamou: O Senhor, o Senhor Deus, misericordioso e piedoso, tardio em irar-se e grande em beneficência e verdade;

7 Que guarda a beneficência em milhares; que perdoa a iniquidade, e a transgressão e o pecado; que ao culpado não tem por inocente; que visita a iniquidade dos pais sobre os filhos e sobre os filhos dos filhos até a terceira e quarta geração.

8 E Moisés apressou-se, e inclinou a cabeça à terra, adorou, 9 E disse: Senhor, se agora tenho achado graça aos teus olhos, vá agora o Senhor no meio de nós; porque este é povo de dura cerviz; porém perdoa a nossa iniquidade e o nosso pecado, e toma-nos por tua herança.

10 Então disse: Eis que eu faço uma aliança; farei diante de todo o teu povo maravilhas que nunca foram feitas em toda a terra, nem em nação alguma; de maneira que todo este povo, em cujo meio tu estás, veja a obra do Senhor; porque coisa terrível é o que faço contigo.

11 Guarda o que eu te ordeno hoje; eis que eu lançarei fora diante de ti os amorreus, e os cananeus, e os heteus, e os perizeus, e os heveus e os jebuseus. 12 Guarda-te de fazeres aliança com os moradores da terra aonde hás de entrar; para que não seja por laço no meio de ti. 13 Mas os seus altares derrubareis, e as suas estátuas quebrareis, e os seus bosques cortareis. 14 Porque não te inclinarás diante de outro deus; pois o nome do Senhor é Zeloso; é um Deus zeloso. 15 Para que não faças aliança com os moradores da terra, e quando eles se prostituírem após os seus deuses, ou sacrificarem aos seus deuses, tu, como convidado deles, comas também dos seus sacrifícios, 16 E tomes mulheres das suas filhas para os teus filhos, e suas filhas, prostituindo-se com os seus deuses, façam que também teus filhos se prostituam com os seus deuses.

17 Não te farás deuses de fundição.

18 A festa dos pães ázimos guardarás; sete dias comerás pães ázimos, como te tenho ordenado, ao tempo apontado do mês de Abibe; porque no mês de Abibe saíste do Egito. 19 Tudo o que abre a madre meu é, até todo o teu gado, que seja macho, e que abre a madre de vacas e de ovelhas; 20 O burro, porém, que abrir a madre, resgatarás com um cordeiro; mas, se o não resgatares, cortar-lhe-ás a cabeça; todo o primogênito de teus filhos resgatarás. E ninguém aparecerá vazio diante de mim.

21 Seis dias trabalharás, mas ao sétimo dia descansarás: na aradura e na sega descansarás.

22 Também guardarás a festa das semanas, que é a festa das primícias da sega do trigo, e a festa da colheita no fim do ano.

23 Três vezes ao ano todos os homens aparecerão perante o Senhor Deus, o Deus de Israel; 24 Porque eu lançarei fora as nações de diante de ti, e alargarei o teu território; ninguém cobiçará a tua terra, quando subires para aparecer três vezes no ano diante do Senhor teu Deus.

25 Não sacrificarás o sangue do meu sacrifício com pão levedado, nem o sacrifício da festa da páscoa ficará da noite para a manhã. 26 As primícias dos primeiros frutos da tua terra trarás à casa do Senhor teu Deus; não cozerás o cabrito no leite de sua mãe.

27 Disse mais o Senhor a Moisés: Escreve estas palavras; porque conforme ao teor destas palavras tenho feito aliança contigo e com Israel.

28 E esteve ali com o Senhor quarenta dias e quarenta noites; não comeu pão, nem bebeu água, e escreveu nas tábuas as palavras da aliança, os dez mandamentos.

29 E aconteceu que, descendo Moisés do monte Sinai, as duas tábuas do testemunho estavam nas mãos de Moisés, sim, quando desceu do monte, Moisés não sabia que a pele do seu rosto resplandecia, depois que falara com ele. 30 Olhando, pois, Arão e todos os filhos de Israel para Moisés, eis que a pele do seu rosto resplandecia; por isso temeram chegar-se a ele. 31 Então Moisés os chamou, e Arão e todos os príncipes da congregação tornaram-se a ele; e Moisés lhes falou. 32 Depois chegaram também todos os filhos de Israel; e ele lhes ordenou tudo o que o Senhor falara com ele no monte Sinai. 33 Assim que Moisés acabou de falar com eles, pôs um véu sobre o seu rosto. 34 Porém, entrando Moisés perante o Senhor, para falar com ele, tirava o véu até sair; e, saindo, falava com os filhos de Israel o que lhe era ordenado. 35 Assim, pois, viam os filhos de Israel o rosto de Moisés, e que resplandecia a pele do seu rosto; e tornava Moisés a pôr o véu sobre o seu rosto, até entrar para falar com ele.

1 Domnul a zis lui Moise: „Taie*Cap. 32:16,19.Deut. 10:1. două table de piatră ca cele dintâi și Eu*Vers. 28.Deut. 10:2,4. voi scrie pe ele cuvintele care erau pe tablele dintâi, pe care le-ai sfărâmat. 2 Fii gata dis-de-dimineață și suie-te de dimineață pe muntele Sinai*Cap. 19:20;24:12.; să stai acolo înaintea Mea, pe vârful muntelui. 3 Nimeni să nu se suie cu tine și nimeni să nu se arate pe tot muntele*Cap. 19:12,13,21., și nici boi, nici oi să nu pască pe lângă muntele acesta." 4 Moise a tăiat două table de piatră ca și cele dintâi; s-a sculat dis-de-dimineață și s-a suit pe muntele Sinai, după cum îi poruncise Domnul, și a luat în mână cele două table de piatră. 5 Domnul S-a coborât într-un nor, a stat acolo lângă el și a rostit*Cap. 33:19.Num. 14:17. Numele Domnului. 6 Și Domnul a trecut pe dinaintea lui și a strigat: „Domnul Dumnezeu este un Dumnezeu*Num. 14:18.2 Cron. 30:9.Neem. 9:17.Ps. 86:15;103:8;111:4;112:4;116:5;145:8.Ioel 2:13. plin de îndurare și milostiv, încet la mânie, plin de bunătate*Ps. 31:19.Rom. 2:4. și credincioșie*Ps. 57:10;108:4., 7 care*Cap. 20:6.Deut. 5:10.Ps. 86:15.Ier. 32:18.Dan. 9:4. Își ține dragostea până în mii de neamuri de oameni, iartă*Ps. 130:4.Dan. 9:9.Efes. 4:32.1 Ioan 1:9. fărădelegea, răzvrătirea și păcatul, dar nu socotește*Cap. 23:7,21.Ios. 24:19.Iov 10:14.Mica 6:11.Naum 1:3. pe cel vinovat drept nevinovat și pedepsește fărădelegea părinților în copii și în copiii copiilor lor până la al treilea și al patrulea neam!"

8 Îndată, Moise s-a plecat*Cap. 4:31. până la pământ și s-a închinat. 9 El a zis: „Doamne, dacă am căpătat trecere înaintea Ta, Te rog să mergi în mijlocul*Cap. 33:15,16. nostru, Doamne; poporul acesta este în adevăr un popor încăpățânat*Cap. 33:3., dar iartă-ne fărădelegile și păcatele noastre și ia-ne în stăpânirea*Deut. 32:9.Ps. 28:9;33:12;78:62;94:14.Ier. 10:16.Zah. 2:12. Ta!" 10 Domnul a răspuns: „Iată, Eu fac*Deut. 5:2;29:12,14. un legământ. Voi face în fața întregului popor minuni*Deut. 4:32.2 Sam. 7:23.Ps. 77:14;78:12;147:20. care n-au avut loc în nicio țară și la niciun neam; tot poporul care este în jurul tău va vedea lucrarea Domnului și prin tine voi face lucruri înfricoșate*Deut. 10:21.Ps. 145:6.Is. 64:3.. 11 Ia seama la ceea ce-ți poruncesc*Deut. 5:32;6:3,25;12:28,32;28:1. azi. Iată, voi*Cap. 33:2. izgoni dinaintea ta pe amoriți, canaaniți, hetiți, fereziți, heviți și iebusiți. 12 Să nu cumva să*Cap. 23:32.Deut. 7:2.Jud. 2:2. faci legământ cu locuitorii țării unde ai să intri, ca să nu fie o cursă*Cap. 23:33. pentru tine, dacă vor locui în mijlocul tău. 13 Dimpotrivă, să le dărâmați*Cap. 23:24.Deut. 12:3.Jud. 2:2. altarele, să le sfărâmați stâlpii idolești și să le trântiți la pământ*Deut. 7:5;12:2.Jud. 6:25.2 Împ. 18:4;23:14.2 Cron. 31:1;34:3,4. idolii. 14 Să nu te închini*Cap. 20:3,5. înaintea unui alt dumnezeu; căci Domnul se numește gelos*Is. 9:6;57:15., este un Dumnezeu*Cap. 20:5. gelos. 15 Ferește-te*Vers. 12. să faci legământ cu locuitorii țării, ca nu cumva, curvind*Deut. 31:16.Jud. 2:17.Ier. 3:9.Ezec. 6:9. înaintea dumnezeilor lor și aducându-le jertfe, să te poftească*Num. 25:2.1 Cor. 10:27. și pe tine și să mănânci*Ps. 106:28.1 Cor. 8:4,7,10. din jertfele lor; 16 ca nu cumva să iei din fetele*Deut. 7:3.1 Împ. 11:2.Ezra 9:2.Neem. 13:25. lor neveste fiilor tăi și, astfel, fetele lor, curvind*Num. 25:1,2.1 Împ. 11:4. înaintea dumnezeilor lor, să târască și pe fiii tăi să curvească înaintea dumnezeilor lor. 17 Să nu-ți faci*Cap. 32:8.Lev. 19:4. un dumnezeu turnat.

18 Să ții Sărbătoarea Azimilor*Cap. 12:15;23:15.: timp de șapte zile, la vremea hotărâtă, în luna spicelor, să mănânci azimi, cum ți-am poruncit, căci în luna spicelor*Cap. 13:4. ai ieșit din Egipt. 19 Orice întâi*Cap. 13:2,12;22:29.Ezec. 44:30.Luca 2:23. născut este al Meu, chiar orice întâi născut de parte bărbătească din turmele de vaci sau de oi. 20 Să răscumperi cu un miel pe întâiul născut*Cap. 13:13.Num. 18:15. al măgăriței, iar dacă nu-l răscumperi, să-i frângi gâtul. Să răscumperi pe orice întâi născut al fiilor tăi și să nu te înfățișezi cu mâinile*Cap. 23:15.Deut. 16:16.1 Sam. 9:7,8.2 Sam. 24:24. goale înaintea Mea. 21 Șase zile*Cap. 20:9;23:12;35:2.Deut. 5:12,13.Luca 13:14. să lucrezi, iar în ziua a șaptea să te odihnești; să te odihnești, chiar în vremea aratului și a seceratului. 22 Să ții*Cap. 23:16.Deut. 16:10,13. Sărbătoarea Săptămânilor, a celor dintâi roade din secerișul grâului, și Sărbătoarea Strângerii Roadelor la sfârșitul anului. 23 De trei*Cap. 23:14,17.Deut. 16:16. ori pe an, toți cei de parte bărbătească să se înfățișeze înaintea Domnului Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel. 24 Căci voi*Cap. 33:2.Lev. 18:24.Deut. 7:1.Ps. 78:55;80:8. izgoni neamurile dinaintea ta și-ți voi*Deut. 12:20;19:8. întinde hotarele și nimeni nu-ți va*Gen. 35:5.2 Cron. 17:10.Prov. 16:7.Fapte 18:10. pofti țara în timpul când te vei sui de trei ori pe an ca să te înfățișezi înaintea Domnului Dumnezeului tău. 25 Să n-aduci*Cap. 23:18. cu pâine dospită sângele dobitocului jertfit în cinstea Mea, și carnea din*Cap. 12:10. jertfa praznicului Paștelor să nu fie ținută în timpul nopții până dimineața. 26 Să aduci în casa Domnului Dumnezeului tău pârga*Cap. 23:19.Deut. 26:2,10. celor dintâi roade ale pământului.

Iedul*Cap. 23:19.Deut. 14:21. să nu-l fierbi în laptele mamei lui." 27 Domnul a zis lui Moise: „Scrie-ți cuvintele*Vers. 10.Deut. 4:13;31:9. acestea, căci pe temeiul acestor cuvinte închei legământ cu tine și cu Israel!" 28 Moise*Cap. 24:18.Deut. 9:9,18. a stat acolo cu Domnul patruzeci de zile și patruzeci de nopți. N-a mâncat deloc pâine și n-a băut deloc apă. Și Domnul a*Vers. 1. Cap. 31:18;32:16.Deut. 4:13;10:2,4. scris pe table cuvintele legământului, Cele Zece Porunci.

29 Moise s-a coborât de pe muntele Sinai cu cele două*Cap. 32:15. table ale mărturiei în mână. Când se cobora de pe munte, nu știa că pielea*Mat. 17:2.2 Cor. 3:7,13. feței lui strălucea, pentru că vorbise cu Domnul. 30 Aaron și toți copiii lui Israel s-au uitat la Moise și iată că pielea feței lui strălucea și se temeau să se apropie de el. 31 Moise i-a chemat; Aaron și toți fruntașii adunării s-au întors la el, și el le-a vorbit. 32 După aceea, toți copiii lui Israel s-au apropiat, și el*Cap. 24:3. le-a dat toate poruncile, pe care le primise de la Domnul pe muntele Sinai. 33 Când a încetat să le vorbească, și-a pus o maramă*2 Cor. 3:13. pe față. 34 Când intra*2 Cor. 3:16. Moise înaintea Domnului ca să-I vorbească, își scotea marama până ce ieșea; iar când ieșea, spunea copiilor lui Israel ce i se poruncise. 35 Copiii lui Israel se uitau la fața lui Moise și vedeau că pielea feței lui strălucea, și Moise își punea iarăși marama pe față până ce intra ca să vorbească cu Domnul.