1 Depois destas coisas veio a palavra do Senhor a Abrão em visão, dizendo: Não temas, Abrão, eu sou o teu escudo, o teu grandíssimo galardão.

2 Então disse Abrão: Senhor Deus, que me hás de dar, pois ando sem filhos, e o mordomo da minha casa é o damasceno Eliézer?

3 Disse mais Abrão: Eis que não me tens dado filhos, e eis que um nascido na minha casa será o meu herdeiro.

4 E eis que veio a palavra do Senhor a ele dizendo: Este não será o teu herdeiro; mas aquele que de tuas entranhas sair, este será o teu herdeiro.

5 Então o levou fora, e disse: Olha agora para os céus, e conta as estrelas, se as podes contar. E disse-lhe: Assim será a tua descendência.

6 E creu ele no Senhor, e imputou-lhe isto por justiça.

7 Disse-lhe mais: Eu sou o Senhor, que te tirei de Ur dos caldeus, para dar-te a ti esta terra, para herdá-la.

8 E disse ele: Senhor Deus, como saberei que hei de herdá-la?

9 E disse-lhe: Toma-me uma bezerra de três anos, e uma cabra de três anos, e um carneiro de três anos, uma rola e um pombinho.

10 E trouxe-lhe todos estes, e partiu-os pelo meio, e pôs cada parte deles em frente da outra; mas as aves não partiu. 11 E as aves desciam sobre os cadáveres; Abrão, porém, as enxotava.

12 E pondo-se o sol, um profundo sono caiu sobre Abrão; e eis que grande espanto e grande escuridão caiu sobre ele. 13 Então disse a Abrão: Saibas, de certo, que peregrina será a tua descendência em terra alheia, e será reduzida à escravidão, e será afligida por quatrocentos anos,

14 Mas também eu julgarei a nação, à qual ela tem de servir, e depois sairá com grande riqueza. 15 E tu irás a teus pais em paz; em boa velhice serás sepultado. 16 E a quarta geração tornará para cá; porque a medida da injustiça dos amorreus não está ainda cheia.

17 E sucedeu que, posto o sol, houve escuridão, e eis um forno de fumaça, e uma tocha de fogo, que passou por aquelas metades. 18 Naquele mesmo dia fez o Senhor uma aliança com Abrão, dizendo: À tua descendência tenho dado esta terra, desde o rio do Egito até ao grande rio Eufrates;

19 E o queneu, e o quenezeu, e o cadmoneu, 20 E o heteu, e o perizeu, e os refains, 21 E o amorreu, e o cananeu, e o girgaseu, e o jebuseu.

1 După aceste întâmplări, Cuvântul Domnului a vorbit lui Avram într-o vedenie*Dan. 10:1.Fapte 10:10,11. și a zis: „Avrame, nu te teme*Cap. 26:24.Dan. 10:12.Luca 1:13,30.; Eu sunt scutul*Ps. 3:3;5:12;84:11;91:4;119:114. tău și răsplata*Ps. 16:5;58:11.Prov. 11:18. ta cea foarte mare." 2 Avram a răspuns: „Doamne Dumnezeule, ce-mi vei da? Căci*Fapte 7:5. mor fără copii, și moștenitorul casei mele este Eliezer din Damasc." 3 Și Avram a zis: „Iată că nu mi-ai dat sămânță, și slujitorul născut*Cap. 14:14. în casa mea va fi moștenitorul meu." 4 Atunci, Cuvântul Domnului i-a vorbit astfel: „Nu el va fi moștenitorul tău, ci cel*2 Sam. 7:12;16:11.2 Cron. 32:21. ce va ieși din tine, acela va fi moștenitorul tău." 5 Și după ce l-a dus afară, i-a zis: „Uită-te spre cer și numără*Ps. 147:4. stelele*Ier. 33:22., dacă poți să le numeri." Și i-a zis: „Așa*Cap. 22:17.Exod 32:13.Deut. 1:10;10:22.1 Cron. 27:23.Rom. 4:18.Evr. 11:12. Cap. 13:16. va fi sămânța ta." 6 Avram a crezut*Rom. 4:3,9,22.Gal. 3:6.Iac. 2:23. pe Domnul, și Domnul i-a socotit*Ps. 106:31. lucrul acesta ca neprihănire.

7 Domnul i-a mai zis: „Eu sunt Domnul, care te-am scos*Cap. 12:1. din Ur*Cap. 11:28,31., din Haldeea, ca*Ps. 105:42,44.Rom. 4:14. să-ți dau în stăpânire țara aceasta." 8 Avram a răspuns: „Doamne Dumnezeule, prin ce voi cunoaște*Cap. 24:13,14.Jud. 6:17,37.1 Sam. 14:9,10.2 Împ. 20:6.Luca 1:18. că o voi stăpâni?" 9 Și Domnul i-a zis: „Ia o juncană de trei ani, o capră de trei ani, un berbec de trei ani, o turturea și un pui de porumbel." 10 Avram a luat toate dobitoacele acestea, le-a despicat*Ier. 34:18,19. în două și a pus fiecare bucată una în fața alteia, dar păsările*Lev. 1:17. nu le-a despicat. 11 Păsările răpitoare s-au năpustit peste stârvuri, dar Avram le-a izgonit. 12 La apusul soarelui, un somn adânc*Cap. 2:21.Iov 4:13. a căzut peste Avram și iată că l-a apucat o groază și un mare întuneric. 13 Și Domnul a zis lui Avram: „Să știi hotărât că*Exod 12:40.Ps. 105:23.Fapte 7:6. sămânța ta va fi străină într-o țară care nu va fi a ei; acolo va fi robită, și o vor*Exod 1:11.Ps. 105:25. apăsa greu, timp de patru sute de ani. 14 Dar pe neamul căruia îi va fi roabă, îl voi judeca*Exod 6:6.Deut. 6:22. Eu, și pe urmă va*Exod 12:36.Ps. 105:37. ieși de acolo cu mari bogății. 15 Tu vei*Iov 5:26. merge în pace la părinții*Fapte 13:36. tăi; vei*Cap. 25:8. fi îngropat după o bătrânețe fericită. 16 În al patrulea neam*Exod 12:40., ea se va întoarce aici, căci nelegiuirea amoriților*1 Împ. 21:26. nu și-a atins*Dan. 8:23.Mat. 23:32.1 Tes. 2:16. încă vârful." 17 După ce a asfințit soarele, s-a făcut un întuneric adânc și iată că a ieșit un fum ca dintr-un cuptor și niște flăcări au trecut*Ier. 34:18,19. printre dobitoacele despicate. 18 În ziua aceea, Domnul a făcut*Cap. 24:7. un legământ cu Avram și i-a zis: „Seminței*Cap. 12:7;13:15;26:4.Exod 23:31.Num. 34:3.Deut. 1:7;11:24;34:4.Ios. 1:4.1 Împ. 4:21.2 Cron. 9:26.Neem. 9:8.Ps. 105:11.Is. 27:12. tale dau țara aceasta, de la râul Egiptului până la râul cel mare, râul Eufrat, 19 și anume țara cheniților, a cheniziților, a cadmoniților, 20 a hetiților, a fereziților, a refaimiților, 21 a amoriților, a canaaniților, a ghirgasiților și a iebusiților."