1 Assim os céus, a terra e todo o seu exército foram acabados. 2 E havendo Deus acabado no dia sétimo a obra que fizera, descansou no sétimo dia de toda a sua obra, que tinha feito. 3 E abençoou Deus o dia sétimo, e o santificou; porque nele descansou de toda a sua obra que Deus criara e fizera.

4 Estas são as origens dos céus e da terra, quando foram criados; no dia em que o Senhor Deus fez a terra e os céus,

5 E toda a planta do campo que ainda não estava na terra, e toda a erva do campo que ainda não brotava; porque ainda o Senhor Deus não tinha feito chover sobre a terra, e não havia homem para lavrar a terra. 6 Um vapor, porém, subia da terra, e regava toda a face da terra.

7 E formou o Senhor Deus o homem do pó da terra, e soprou em suas narinas o fôlego da vida; e o homem foi feito alma vivente.

8 E plantou o Senhor Deus um jardim no Éden, do lado oriental; e pôs ali o homem que tinha formado. 9 E o Senhor Deus fez brotar da terra toda a árvore agradável à vista, e boa para comida; e a árvore da vida no meio do jardim, e a árvore do conhecimento do bem e do mal.

10 E saía um rio do Éden para regar o jardim; e dali se dividia e se tornava em quatro braços. 11 O nome do primeiro é Pisom; este é o que rodeia toda a terra de Havilá, onde há ouro. 12 E o ouro dessa terra é bom; ali há o bdélio, e a pedra sardônica. 13 E o nome do segundo rio é Giom; este é o que rodeia toda a terra de Cuxe. 14 E o nome do terceiro rio é Hidequel; este é o que vai para o lado oriental da Assíria; e o quarto rio é o Eufrates.

15 E tomou o Senhor Deus o homem, e o pôs no jardim do Éden para o lavrar e o guardar. 16 E ordenou o Senhor Deus ao homem, dizendo: De toda a árvore do jardim comerás livremente,

17 Mas da árvore do conhecimento do bem e do mal, dela não comerás; porque no dia em que dela comeres, certamente morrerás.

18 E disse o Senhor Deus: Não é bom que o homem esteja só; far-lhe-ei uma ajudadora idônea para ele.

19 Havendo, pois, o Senhor Deus formado da terra todo o animal do campo, e toda a ave dos céus, os trouxe a Adão, para este ver como lhes chamaria; e tudo o que Adão chamou a toda a alma vivente, isso foi o seu nome. 20 E Adão pôs os nomes a todo o gado, e às aves dos céus, e a todo o animal do campo; mas para o homem não se achava ajudadora idônea.

21 Então o Senhor Deus fez cair um sono pesado sobre Adão, e este adormeceu; e tomou uma das suas costelas, e cerrou a carne em seu lugar; 22 E da costela que o Senhor Deus tomou do homem, formou uma mulher, e trouxe-a a Adão.

23 E disse Adão:

Esta é agora osso dos meus ossos,

e carne da minha carne;

esta será chamada mulher,

porquanto do homem foi tomada.

24 Portanto deixará o homem o seu pai e a sua mãe, e apegar-se-á à sua mulher, e serão ambos uma carne. 25 E ambos estavam nus, o homem e a sua mulher; e não se envergonhavam.

1 Astfel au fost sfârșite cerurile și pământul și toată*Ps. 33:6. oștirea lor. 2 În ziua*Exod 20:11;31:17.Deut. 5:14.Evr. 4:4. a șaptea, Dumnezeu Și-a sfârșit lucrarea pe care o făcuse și în ziua a șaptea S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse. 3 Dumnezeu a binecuvântat*Neem. 9:14.Is. 58:13. ziua a șaptea și a sfințit-o, pentru că în ziua aceasta S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o zidise și o făcuse.

4 Iată*Cap. 1:1.Ps. 90:1,2. istoria cerurilor și a pământului, când au fost făcute. 5 În ziua când a făcut Domnul Dumnezeu un pământ și ceruri, nu era încă pe pământ niciun copăcel*Cap. 1:12.Ps. 104:14. de câmp și nicio iarbă de pe câmp nu încolțea încă, fiindcă Domnul Dumnezeu nu dăduse încă ploaie*Iov 38:26-28. pe pământ și nu era niciun om ca să lucreze*Cap. 3:23. pământul. 6 Ci un abur se ridica de pe pământ și uda toată fața pământului. 7 Domnul Dumnezeu a făcut pe om din țărâna*Cap. 3:19,23.Ps. 103:14.Ecl. 12:7.Is. 64:8.1 Cor. 15:47. pământului, i-a*Iov 33:4.Fapte 17:25. suflat în nări*Cap. 7:22.Is. 2:22. suflare de viață, și omul s-a făcut*1 Cor. 15:45. astfel un suflet viu.

8 Apoi, Domnul Dumnezeu a sădit o grădină*Cap. 13:10.Is. 51:3.Ezec. 28:13.Ioel 2:3. în Eden*Cap. 3:24., spre răsărit*Cap. 4:16.2 Împ. 19:12.Ezec. 27:23., și a pus*Vers. 15. acolo pe omul pe care-l întocmise. 9 Domnul Dumnezeu a făcut să răsară din pământ tot felul*Ezec. 31:8. de pomi plăcuți la vedere și buni la mâncare și pomul*Cap. 3:22.Prov. 3:18;11:30.Apoc. 2:7;22:2,14. vieții în mijlocul grădinii și pomul*Vers. 17. cunoștinței binelui și răului. 10 Un râu ieșea din Eden și uda grădina, și de acolo se împărțea și se făcea patru brațe. 11 Numele celui dintâi este Pison; el înconjoară toată țara Havila*Cap. 25:18., unde se găsește aur. 12 Aurul din țara aceasta este bun; acolo se găsește și bedelion*Num. 11:7. și piatră de onix. 13 Numele râului al doilea este Ghihon; el înconjoară toată țara Cuș. 14 Numele celui de al treilea este*Dan. 10:4. Hidechel*2:14 Adică: Tigru.. El curge la răsăritul Asiriei. Al patrulea râu este Eufratul. 15 Domnul Dumnezeu a luat pe om și l-a așezat*Vers. 8. în grădina Edenului ca s-o lucreze și s-o păzească. 16 Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta: „Poți să mănânci după plăcere din orice pom din grădină, 17 dar din pomul*Vers. 9. cunoștinței binelui și răului să nu mănânci*Cap. 3:1,3,11,17., căci, în ziua în care vei mânca din el, vei muri*Cap. 3:3,19.Rom. 6:23.1 Cor. 15:56.Iac. 1:15.1 Ioan 5:16. negreșit."

18 Domnul Dumnezeu a zis: „Nu este bine ca omul să fie singur; am să-i fac*Cap. 3:12.1 Cor. 11:9.1 Tim. 2:13. un ajutor potrivit pentru el." 19 Domnul Dumnezeu*Cap. 1:20,24. a făcut din pământ toate fiarele câmpului și toate păsările cerului și le-a adus*Ps. 8:6. Cap. 6:20. la om, ca să vadă cum are să le numească, și orice nume pe care-l dădea omul fiecărei viețuitoare, acela-i era numele. 20 Și omul a pus nume tuturor vitelor, păsărilor cerului și tuturor fiarelor câmpului, dar, pentru om, nu s-a găsit niciun ajutor care să i se potrivească. 21 Atunci, Domnul Dumnezeu a trimis un somn*Cap. 15:12.1 Sam. 26:12. adânc peste om, și omul a adormit; Domnul Dumnezeu a luat una din coastele lui și a închis carnea la locul ei. 22 Din coasta pe care o luase din om, Domnul Dumnezeu a făcut o femeie și a adus-o la*Prov. 18:22.Evr. 13:4. om. 23 Și omul a zis: „Iată în sfârșit aceea care este os*Cap. 29:14.Jud. 9:2.2 Sam. 5:1;19:13.Efes. 5:30. din oasele mele și carne din carnea mea! Ea se va numi ‘femeie’*2:23 În evreiește, femeie (ișa) vine de la un cuvânt care înseamnă bărbat (iș)., pentru că a fost luată din*1 Cor. 11:8. om." 24 De aceea*Cap. 31:15.Ps. 45:10.Mat. 19:5.Marcu 10:7.1 Cor. 6:16.Efes. 5:31. va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de nevasta sa, și se vor face un singur trup.

25 Omul și nevasta lui erau amândoi*Cap. 3:7,10,11. goi și nu le era*Exod 32:25.Is. 47:3. rușine.