1 Tendo Jesus dito isto, saiu com os seus discípulos para além do ribeiro de Cedrom, onde havia um jardim, no qual ele entrou e seus discípulos. 2 E Judas, que o traía, também conhecia aquele lugar, porque Jesus muitas vezes se ajuntava ali com os seus discípulos. 3 Tendo, pois, Judas recebido a coorte e oficiais dos principais sacerdotes e fariseus, veio para ali com lanternas, e tochas e armas. 4 Sabendo, pois, Jesus todas as coisas que sobre ele haviam de vir, adiantou-se, e disse-lhes: A quem buscais?

5 Responderam-lhe: A Jesus Nazareno. Disse-lhes Jesus: Sou eu. E Judas, que o traía, estava com eles.

6 Quando, pois, lhes disse: Sou eu, recuaram, e caíram por terra. 7 Tornou-lhes, pois, a perguntar: A quem buscais? E eles disseram: A Jesus Nazareno.

8 Jesus respondeu: Já vos disse que sou eu; se, pois, me buscais a mim, deixai ir estes;

9 Para que se cumprisse a palavra que tinha dito: Dos que me deste nenhum deles perdi.

10 Então Simão Pedro, que tinha espada, desembainhou-a, e feriu o servo do sumo sacerdote, cortando-lhe a orelha direita. E o nome do servo era Malco. 11 Mas Jesus disse a Pedro: Põe a tua espada na bainha; não beberei eu o cálice que o Pai me deu?

12 Então a coorte, e o tribuno, e os servos dos judeus prenderam a Jesus e o amarraram. 13 E conduziram-no primeiramente a Anás, por ser sogro de Caifás, que era o sumo sacerdote daquele ano. 14 Ora, Caifás era quem tinha aconselhado aos judeus que convinha que um homem morresse pelo povo.

15 E Simão Pedro e outro discípulo seguiam a Jesus. E este discípulo era conhecido do sumo sacerdote, e entrou com Jesus na sala do sumo sacerdote. 16 E Pedro estava da parte de fora, à porta. Saiu então o outro discípulo que era conhecido do sumo sacerdote, e falou à porteira, levando Pedro para dentro. 17 Então a porteira disse a Pedro: Não és tu também dos discípulos deste homem? Disse ele: Não sou.

18 Ora, estavam ali os servos e os servidores, que tinham feito brasas, e se aquentavam, porque fazia frio; e com eles estava Pedro, aquentando-se também.

19 E o sumo sacerdote interrogou Jesus acerca dos seus discípulos e da sua doutrina. 20 Jesus lhe respondeu: Eu falei abertamente ao mundo; eu sempre ensinei na sinagoga e no templo, onde os judeus sempre se ajuntam, e nada disse em oculto.

21 Para que me perguntas a mim? Pergunta aos que ouviram o que é que lhes ensinei; eis que eles sabem o que eu lhes tenho dito.

22 E, tendo dito isto, um dos servidores que ali estavam, deu uma bofetada em Jesus, dizendo: Assim respondes ao sumo sacerdote?

23 Respondeu-lhe Jesus: Se falei mal, dá testemunho do mal; e, se bem, por que me feres?

24 E Anás mandou-o, amarrado, ao sumo sacerdote Caifás.

25 E Simão Pedro estava ali, e aquentava-se. Disseram-lhe, pois: Não és também tu um dos seus discípulos? Ele negou, e disse: Não sou.

26 E um dos servos do sumo sacerdote, parente daquele a quem Pedro cortara a orelha, disse: Não te vi eu no horto com ele?

27 E Pedro negou outra vez, e logo o galo cantou.

28 Depois levaram Jesus da casa de Caifás para a audiência. E era pela manhã cedo. E não entraram na audiência, para não se contaminarem, mas poderem comer a páscoa. 29 Então Pilatos saiu fora e disse-lhes: Que acusação trazeis contra este homem?

30 Responderam, e disseram-lhe: Se este não fosse malfeitor, não to entregaríamos.

31 Disse-lhes, pois, Pilatos: Levai-o vós, e julgai-o segundo a vossa lei. Disseram-lhe então os judeus: A nós não nos é lícito matar pessoa alguma.

32 (Para que se cumprisse a palavra que Jesus tinha dito, significando de que morte havia de morrer.)

33 Tornou, pois, a entrar Pilatos na audiência, e chamou a Jesus, e disse-lhe: Tu és o Rei dos Judeus?

34 Respondeu-lhe Jesus: Tu dizes isso de ti mesmo, ou disseram-to outros de mim?

35 Pilatos respondeu: Porventura sou eu judeu? A tua nação e os principais sacerdotes entregaram-te a mim. Que fizeste?

36 Respondeu Jesus: O meu reino não é deste mundo; se o meu reino fosse deste mundo, pelejariam os meus servos, para que eu não fosse entregue aos judeus; mas agora o meu reino não é daqui.

37 Disse-lhe, pois, Pilatos: Logo tu és rei? Jesus respondeu: Tu dizes que eu sou rei. Eu para isso nasci, e para isso vim ao mundo, a fim de dar testemunho da verdade. Todo aquele que é da verdade ouve a minha voz.

38 Disse-lhe Pilatos: Que é a verdade? E, dizendo isto, tornou a ir ter com os judeus, e disse-lhes: Não acho nele crime algum.

39 Mas vós tendes por costume que eu vos solte alguém pela páscoa. Quereis, pois, que vos solte o Rei dos Judeus?

40 Então todos tornaram a clamar, dizendo: Este não, mas Barrabás. E Barrabás era um salteador.

1 După ce a rostit aceste vorbe, Isus a*Mat. 26:36.Marcu 14:32.Luca 22:39. plecat cu ucenicii Săi dincolo de pârâul Chedron*2 Sam. 15:23., unde era o grădină, în care au intrat El și ucenicii Lui. 2 Iuda, vânzătorul, știa și el locul acela, pentru că*Luca 21:37;22:39. Isus de multe ori Se adunase acolo cu ucenicii Lui. 3 Iuda deci*Mat. 26:47.Marcu 14:43.Luca 22:47.Fapte 1:16. a luat ceata ostașilor și pe aprozii trimiși de preoții cei mai de seamă și de farisei și a venit acolo cu felinare, cu făclii și cu arme. 4 Isus, care știa tot ce avea să I se întâmple, a mers spre ei și le-a zis: „Pe cine căutați?"5 Ei I-au răspuns: „Pe Isus din Nazaret!" Isus le-a zis: „Eu sunt!" Iuda, vânzătorul, era și el cu ei. 6 Când le-a zis Isus: „Eu sunt", ei s-au dat înapoi și au căzut la pământ. 7 El i-a întrebat din nou: „Pe cine căutați?" „Pe Isus din Nazaret", I-au zis ei. 8 Isus a răspuns: „V-am spus că Eu sunt. Deci, dacă Mă căutați pe Mine, lăsați pe aceștia să se ducă."9 A zis lucrul acesta ca să se împlinească vorba pe care o spusese: „N-am pierdut pe*Cap. 17:12.niciunul din aceia pe care Mi i-ai dat."10 Simon Petru*Mat. 26:51.Marcu 14:47.Luca 22:49,50., care avea o sabie, a scos-o, a lovit pe robul marelui preot și i-a tăiat urechea dreaptă. Robul acela se numea Malhu. 11 Isus a zis lui Petru: „Bagă-ți sabia în teacă. Nu voi bea paharul*Mat. 20:22;26:39,42.pe care Mi l-a dat Tatăl să-l beau?"

12 Ceata ostașilor, căpitanul lor și aprozii iudeilor au prins deci pe Isus și L-au legat. 13 L-au*Mat. 26:57. dus întâi la Ana*Luca 3:2., căci el era socrul lui Caiafa, care era mare preot în anul acela. 14 Și*Cap. 11:50. Caiafa era cel ce dăduse iudeilor sfatul acesta: „Este de folos să moară un singur om pentru norod." 15 Simon Petru*Mat. 26:58.Marcu 14:54.Luca 22:54. mergea după Isus; tot așa a făcut și un alt ucenic. Ucenicul acesta era cunoscut de marele preot și a intrat cu Isus în curtea marelui preot. 16 Petru*Mat. 26:69.Marcu 14:66.Luca 22:54. însă a rămas afară la ușă. Celălalt ucenic, care era cunoscut marelui preot, a ieșit afară, a vorbit cu portărița și a băgat pe Petru înăuntru. 17 Atunci, slujnica, portărița, a zis lui Petru: „Nu cumva și tu ești unul din ucenicii omului acestuia?" „Nu sunt", a răspuns el. 18 Robii și aprozii care erau acolo făcuseră un foc de cărbuni, căci era frig, și se încălzeau. Petru stătea și el cu ei și se încălzea. 19 Marele preot a întrebat pe Isus despre ucenicii Lui și despre învățătura Lui. 20 Isus i-a răspuns: „Eu*Mat. 26:55.Luca 4:15. Cap. 7:14,26,28;8:2.am vorbit lumii pe față; totdeauna am învățat pe norod în sinagogă și în Templu, unde se adună toți iudeii, și n-am spus nimic în ascuns.21 Pentru ce Mă întrebi pe Mine? Întreabă pe cei ce M-au auzit despre ce le-am vorbit; iată, aceia știu ce am spus."22 La auzul acestor cuvinte, unul din aprozii care stăteau acolo a*Ier. 20:2.Fapte 23:2. dat o palmă lui Isus și a zis: „Așa răspunzi marelui preot?" 23 Isus i-a răspuns: „Dacă am vorbit rău, arată ce am spus rău, dar, dacă am vorbit bine, de ce mă bați?"24 Ana*Mat. 26:57. L-a trimis legat la marele preot Caiafa. 25 Simon Petru stătea acolo și se încălzea. Ei*Mat. 26:69,71.Marcu 14:69.Luca 22:58. i-au zis: „Nu cumva ești și tu unul din ucenicii Lui?" El s-a lepădat și a zis: „Nu sunt." 26 Unul din robii marelui preot, rudă cu acela căruia îi tăiase Petru urechea, a zis: „Nu te-am văzut eu cu El în grădină?" 27 Petru iar s-a lepădat. Și îndată*Mat. 26:74.Marcu 14:72.Luca 22:60. Cap. 13:38. a cântat cocoșul.

28 Au adus*Mat. 27:2.Marcu 15:1.Luca 23:1.Fapte 3:13;10:28;11:3. pe Isus de la Caiafa în odaia de judecată. Era dimineață. Ei n-au intrat în odaia de judecată, ca să nu se spurce și să poată mânca Paștele. 29 Pilat deci a ieșit afară la ei și le-a zis: „Ce pâră aduceți împotriva omului acestuia?" 30 Drept răspuns, ei i-au zis: „Dacă n-ar fi fost un făcător de rele, nu L-am fi dat noi în mâinile tale." 31 Atunci, Pilat le-a zis: „Luați-L voi și judecați-L după Legea voastră." „Nouă nu ne este îngăduit de Lege să omorâm pe nimeni", i-au zis iudeii. 32 Aceasta s-a întâmplat ca*Mat. 20:19. Cap. 12:32,33. să se împlinească vorba prin care arătase Isus cu ce moarte avea să moară. 33 Pilat*Mat. 27:11. a intrat iarăși în odaia de judecată, a chemat pe Isus și I-a zis: „Ești Tu Împăratul iudeilor?" 34 Isus i-a răspuns: „De la tine însuți zici lucrul acesta sau ți l-au spus alții despre Mine?"35 Pilat a răspuns: „Eu sunt iudeu? Neamul Tău și preoții cei mai de seamă Te-au dat în mâna mea. Ce ai făcut?" 36 „Împărăția*1 Tim. 6:13.Mea nu este din lumea aceasta", a răspuns*Dan. 2:44;7:14.Luca 12:14. Cap. 6:15;8:15. Isus. „Dacă ar fi Împărăția Mea din lumea aceasta, slujitorii Mei s-ar fi luptat ca să nu fiu dat în mâinile iudeilor, dar, acum, Împărăția Mea nu este*Cap. 8:47.1 Ioan 3:19;4:6.de aici."37 „Atunci, un Împărat tot ești!", I-a zis Pilat. „Da", a răspuns Isus. „Eu sunt Împărat. Eu pentru aceasta M-am născut și am venit în lume, ca să mărturisesc despre adevăr. Oricine este din adevăr ascultă glasul Meu."38 Pilat I-a zis: „Ce este adevărul?"

După ce a spus aceste vorbe, a ieșit iarăși afară la iudei și le-a zis: „Eu*Mat. 27:24.Luca 23:4. Cap. 19:4,6. nu găsesc nicio vină în El. 39 Dar*Mat. 27:15.Marcu 15:6.Luca 23:17., fiindcă voi aveți obicei să vă slobozesc pe cineva de Paște, vreți să vă slobozesc pe Împăratul iudeilor?" 40 Atunci*Fapte 3:14., toți au strigat din nou: „Nu pe El, ci pe Baraba!" Și Baraba*Luca 23:19. era un tâlhar.