1 A palavra que do Senhor veio a Jeremias, quando Nabucodonosor, rei de Babilônia, e todo o seu exército, e todos os reinos da terra, que estavam sob o domínio da sua mão, e todos os povos, pelejavam contra Jerusalém, e contra todas as suas cidades, dizendo:

2 Assim diz o Senhor, o Deus de Israel: Vai, e fala a Zedequias, rei de Judá, e dize-lhe: Assim diz o Senhor: Eis que eu entrego esta cidade na mão do rei de Babilônia, o qual queimá-la-á a fogo. 3 E tu não escaparás da sua mão, antes certamente serás preso e entregue na sua mão; e teus olhos verão os olhos do rei de Babilônia, e ele te falará boca a boca, e entrarás em Babilônia.

4 Todavia ouve a palavra do Senhor, ó Zedequias, rei de Judá; assim diz o Senhor acerca de ti: Não morrerás à espada. 5 Em paz morrerás, e conforme as queimas para teus pais, os reis precedentes, que foram antes de ti, assim queimarão para ti, e prantear-te-ão, dizendo: Ah, Senhor! Pois eu disse a palavra, diz o Senhor.

6 E falou Jeremias, o profeta, a Zedequias, rei de Judá, todas estas palavras, em Jerusalém, 7 Quando o exército do rei de Babilônia pelejava contra Jerusalém, e contra todas as cidades que restavam de Judá, contra Laquis e contra Azeca; porque estas fortes cidades foram as que ficaram dentre as cidades de Judá.

8 A palavra que do Senhor veio a Jeremias, depois que o rei Zedequias fez aliança com todo o povo que havia em Jerusalém, para lhes apregoar a liberdade; 9 Que cada um despedisse livre o seu servo, e cada um a sua serva, hebreu ou hebreia; de maneira que ninguém se fizesse servir deles, sendo judeus, seus irmãos. 10 E obedeceram todos os príncipes, e todo o povo que havia entrado na aliança, que cada um despedisse livre o seu servo, e cada um a sua serva, de maneira que não se fizessem mais servir deles; obedeceram, pois, e os soltaram, 11 Mas depois se arrependeram, e fizeram voltar os servos e as servas que haviam despedido libertos, e os sujeitaram por servos e por servas.

12 Veio, pois, a palavra do Senhor a Jeremias, da parte do Senhor, dizendo:

13 Assim diz o Senhor, Deus de Israel: Eu fiz aliança com vossos pais, no dia em que os tirei da terra do Egito, da casa da servidão, dizendo: 14 Ao fim de sete anos libertareis cada um a seu irmão hebreu, que te for vendido, e te houver servido seis anos, e despedi-lo-ás livre de ti; mas vossos pais não me ouviram, nem inclinaram os seus ouvidos. 15 E vos havíeis hoje arrependido, e fizestes o que é reto aos meus olhos, apregoando liberdade cada um ao seu próximo; e fizestes diante de mim uma aliança, na casa que se chama pelo meu nome; 16 Mudastes, porém, e profanastes o meu nome, e fizestes voltar cada um ao seu servo, e cada um à sua serva, os quais já tínheis despedido libertos conforme a vontade deles; e os sujeitastes, para que se vos fizessem servos e servas.

17 Portanto assim diz o Senhor: Vós não me ouvistes a mim, para apregoardes a liberdade, cada um ao seu irmão, e cada um ao seu próximo; pois eis que eu vos apregoo a liberdade, diz o Senhor, para a espada, para a pestilência, e para a fome; e farei que sejais espanto a todos os reinos da terra. 18 E entregarei os homens que transgrediram a minha aliança, que não cumpriram as palavras da aliança que fizeram diante de mim, com o bezerro, que dividiram em duas partes, e passaram pelo meio das suas porções; 19 A saber, os príncipes de Judá, e os príncipes de Jerusalém, os eunucos, e os sacerdotes, e todo o povo da terra que passou por meio das porções do bezerro; 20 Entregá-los-ei, digo, na mão de seus inimigos, e na mão dos que procuram a sua morte, e os cadáveres deles servirão de alimento para as aves dos céus e para os animais da terra. 21 E até o rei Zedequias, rei de Judá, e seus príncipes entregarei na mão de seus inimigos e na mão dos que procuram a sua morte, a saber, na mão do exército do rei de Babilônia, que já se retirou de vós. 22 Eis que eu darei ordem, diz o Senhor, e os farei voltar a esta cidade, e pelejarão contra ela, e a tomarão, e a queimarão a fogo; e as cidades de Judá porei em assolação, de sorte que ninguém habite nelas.

1 Iată cuvântul spus lui Ieremia din partea Domnului când*2 Împ. 25:1. Cap. 39:1; 52:4. Nebucadnețar, împăratul Babilonului, cu toată oștirea sa și toate împărățiile*Cap. 1:15. pământului de sub stăpânirea lui și toate popoarele făceau război împotriva Ierusalimului și împotriva tuturor cetăților care țineau de el: 2 „Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Du-te de spune lui Zedechia, împăratul lui Iuda, și zi-i: «Așa vorbește Domnul: ‹Iată*Cap. 21:10;32:3,28., dau cetatea aceasta în mâinile împăratului Babilonului și o va*Cap. 32:29. Vers. 22. arde cu foc. 3 Și tu*Cap. 32:4. nu vei scăpa din mâinile lui, ci vei fi luat și dat în mâna lui, vei da ochi cu împăratul Babilonului, el îți va vorbi gură către gură și vei merge la Babilon.›»’ 4 Numai, ascultă Cuvântul Domnului, Zedechia, împăratul lui Iuda! Așa vorbește Domnul despre tine: ‘Nu vei muri ucis de sabie, 5 ci vei muri în pace și, cum au ars miresme*2 Cron. 16:14;21:19. pentru părinții tăi, vechii împărați, care au fost înaintea ta, tot așa vor arde*Dan. 2:46. și pentru tine și te vor*Cap. 22:18. jeli, zicând: «Vai, doamne!» Căci Eu am rostit cuvântul acesta’, zice Domnul." 6 Prorocul Ieremia a spus toate aceste cuvinte lui Zedechia, împăratul lui Iuda, la Ierusalim, 7 pe când oastea împăratului Babilonului lupta împotriva Ierusalimului și împotriva tuturor celorlalte cetăți ale lui Iuda, împotriva Lachisului și Azechei, căci acestea erau cetățile*2 Împ. 18:13;19:8.2 Cron. 11:5,9. care mai rămăseseră din toate cetățile întărite ale lui Iuda.

8 Iată cuvântul spus lui Ieremia din partea Domnului, după ce împăratul Zedechia făcuse o învoială cu tot poporul Ierusalimului ca să vestească slobozenia*Exod 21:2.Lev. 25:10. Vers. 14. robilor, 9 pentru ca*Neem. 5:11. fiecare să lase slobozi pe robul și roaba sa, pe evreu și pe evreică, și nimeni*Lev. 25:39-46. să nu mai țină în robie pe fratele său iudeu. 10 Toate căpeteniile și tot poporul care făcuseră învoiala s-au legat să lase slobozi fiecare pe robul și roaba lui și să nu-i mai țină în robie. Ei au ascultat și le-au dat drumul. 11 Dar, mai pe urmă*Vers. 21. Cap. 37:5., s-au răzgândit, au luat înapoi pe robii și roabele pe care-i sloboziseră și i-au silit să le fie iarăși robi și roabe. 12 Atunci, Cuvântul Domnului a vorbit lui Ieremia din partea Domnului astfel: 13 „Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Eu am făcut un legământ cu părinții voștri în ziua când i-am scos din țara Egiptului, din casa robiei și le-am zis: 14 «După șapte*Exod 21:2;23:10.Deut. 15:12. ani, fiecare din voi să lase slobod pe fratele său evreu care i se vinde lui; șase ani să-ți slujească și apoi să-l lași slobod de la tine.» Dar părinții voștri nu M-au ascultat și n-au luat aminte la Mine. 15 Voi v-ați întors astăzi în voi înșivă, ați făcut ce este bine înaintea Mea, vestind fiecare slobozenia pentru aproapele său, și ați făcut o învoială*2 Împ. 23:3.Neem. 10:29. înaintea Mea, în Casa*Cap. 7:10. peste care este chemat Numele Meu. 16 Dar pe urmă v-ați luat vorba îndărăt și Mi-ați pângărit*Exod 20:7.Lev. 19:12. Numele, luând iarăși înapoi fiecare pe robii și roabele pe care-i sloboziserăți și-i lăsaserăți în voia lor, și i-ați silit să vă fie iarăși robi și roabe.’ 17 De aceea așa vorbește Domnul: ‘Nu M-ați ascultat ca să vestiți slobozenia*Mat. 7:2.Gal. 6:7.Iac. 2:13. fiecare pentru fratele său, fiecare pentru aproapele său. Iată, Eu vestesc împotriva voastră’, zice Domnul, ‘slobozenia sabiei*Cap. 32:24,36., ciumei și foametei și vă voi face de pomină printre toate împărățiile*Deut. 28:25,64. Cap. 29:18. pământului. 18 Și pe oamenii care au călcat legământul Meu, care n-au păzit îndatoririle învoielii pe care o făcuseră înaintea Mea, tăind*Gen. 15:10,17. un vițel în două și trecând printre cele două jumătăți ale lui, 19 și anume pe căpeteniile lui Iuda și pe căpeteniile Ierusalimului, pe famenii dregători, pe preoți și pe tot poporul țării, care au trecut printre bucățile vițelului, 20 îi voi da în mâinile vrăjmașilor lor, în mâinile celor ce vor să le ia viața, și trupurile lor moarte*Cap. 7:33;16:4;19:7. vor sluji ca hrană păsărilor cerului și fiarelor câmpului. 21 Dar pe Zedechia, împăratul lui Iuda, și pe căpeteniile lui, îi voi da în mâinile vrăjmașilor lor, în mâinile celor ce vor să le ia viața, în mâinile oștirii împăratului Babilonului, care*Cap. 37:5,11. a plecat de la voi! 22 Iată*Cap. 37:8,10., voi da poruncă’, zice Domnul, ‘și-i voi aduce înapoi împotriva cetății acesteia; o vor*Cap. 38:3;39:1,2,8;52:7,13. bate, o vor lua și o vor arde cu foc. Și voi preface*Cap. 9:11;44:2,6. cetățile lui Iuda într-un pustiu fără locuitori.’"