1 Então chegaram todos os capitães dos exércitos, e Joanã, filho de Careá, e Jezanias, filho de Hosaías, e todo o povo, desde o menor até ao maior, 2 E disseram a Jeremias, o profeta: Aceita agora a nossa súplica diante de ti, e roga ao Senhor teu Deus, por nós e por todo este remanescente; porque de muitos restamos uns poucos, como nos veem os teus olhos;

3 Para que o Senhor teu Deus nos ensine o caminho por onde havemos de andar e aquilo que havemos de fazer.

4 E disse-lhes Jeremias, o profeta: Eu vos tenho ouvido; eis que orarei ao Senhor vosso Deus conforme as vossas palavras; e seja o que for que o Senhor vos responder eu vo-lo declararei; não vos ocultarei uma só palavra.

5 Então eles disseram a Jeremias: Seja o Senhor entre nós testemunha verdadeira e fiel, se não fizermos conforme toda a palavra com que te enviar a nós o Senhor teu Deus.

6 Seja ela boa, ou seja má, à voz do Senhor nosso Deus, a quem te enviamos, obedeceremos, para que nos suceda bem, obedecendo à voz do Senhor nosso Deus.

7 E sucedeu que ao fim de dez dias veio a palavra do Senhor a Jeremias. 8 Então chamou a Joanã, filho de Careá, e a todos os capitães dos exércitos, que havia com ele, e a todo o povo, desde o menor até ao maior, 9 E disse-lhes: Assim diz o Senhor, Deus de Israel, a quem me enviastes, para apresentar a vossa súplica diante dele:

10 Se de boa mente ficardes nesta terra, então vos edificarei, e não vos derrubarei; e vos plantarei, e não vos arrancarei; porque estou arrependido do mal que vos tenho feito. 11 Não temais o rei de Babilônia, a quem vós temeis; não o temais, diz o Senhor, porque eu sou convosco, para vos salvar e para vos livrar da sua mão. 12 E vos concederei misericórdia, para que ele tenha misericórdia de vós, e vos faça voltar à vossa terra.

13 Mas se vós disserdes: Não ficaremos nesta terra, não obedecendo à voz do Senhor vosso Deus, 14 Dizendo: Não, antes iremos à terra do Egito, onde não veremos guerra, nem ouviremos som de trombeta, nem teremos fome de pão, e ali ficaremos, 15 Nesse caso ouvi a palavra do Senhor, ó remanescente de Judá: Assim diz o Senhor dos Exércitos, Deus de Israel: Se vós absolutamente propuserdes a entrar no Egito, e entrardes para lá habitar, 16 Acontecerá que a espada que vós temeis vos alcançará ali na terra do Egito, e a fome que vós receais vos seguirá de perto no Egito, e ali morrereis. 17 Assim será com todos os homens que puseram os seus rostos para entrarem no Egito, a fim de lá habitarem: morrerão à espada, e de fome, e de peste; e deles não haverá quem reste e escape do mal que eu farei vir sobre eles.

18 Porque assim diz o Senhor dos Exércitos, Deus de Israel: Como se derramou a minha ira e a minha indignação sobre os habitantes de Jerusalém, assim se derramará a minha indignação sobre vós, quando entrardes no Egito; e sereis objeto de maldição, e de espanto, e de execração, e de opróbrio, e não vereis mais este lugar.

19 Falou o Senhor acerca de vós, ó remanescente de Judá! Não entreis no Egito; tende por certo que hoje testifiquei contra vós. 20 Porque vos enganastes a vós mesmos, pois me enviastes ao Senhor vosso Deus, dizendo: Ora por nós ao Senhor nosso Deus; e conforme tudo o que disser o Senhor nosso Deus, declara-no-lo assim, e o faremos. 21 E vo-lo tenho declarado hoje; mas não destes ouvidos à voz do Senhor vosso Deus, em coisa alguma pela qual ele me enviou a vós. 22 Agora, pois, sabei por certo que morrereis à espada, de fome e de peste no mesmo lugar onde desejais ir, para lá morardes.

1 Toate căpeteniile oștilor, Iohanan*Cap. 40:8,13;41:11., fiul lui Careah, Iezania, fiul lui Hosea, și tot poporul, de la cel mai mic până la cel mai mare, au înaintat 2 și au zis prorocului Ieremia: „Fie bine primită înaintea ta rugămintea noastră! Mijlocește*1 Sam. 7:8;12:19.Is. 37:4.Iac. 5:16. pentru noi la Domnul Dumnezeul tău, pentru toți cei ce au mai rămas, căci eram mulți*Lev. 26:22., dar am mai rămas numai un mic număr, cum bine vezi tu însuți cu ochii tăi. 3 Binevoiască Domnul Dumnezeul tău să ne arate drumul*Ezra 8:21. pe care trebuie să mergem și să ne spună ce avem de făcut!" 4 Prorocul Ieremia le-a zis: „Am auzit! Iată că mă voi ruga Domnului Dumnezeului vostru, după cererea voastră, și vă voi face cunoscut, fără să vă ascund*1 Sam. 3:18.Fapte 20:20. ceva, tot*1 Împ. 22:14. ce vă va răspunde Domnul!" 5 Atunci, ei au zis lui Ieremia: „Domnul*Gen. 31:50. să fie un martor adevărat și credincios împotriva noastră dacă nu vom face tot ce-ți va porunci Domnul Dumnezeul tău să ne spui! 6 Fie bine, fie rău, noi vom asculta de glasul Domnului Dumnezeului nostru, la care te trimitem, ca să fim fericiți*Deut. 6:3. Cap. 7:23. ascultând de glasul Domnului Dumnezeului nostru!" 7 După zece zile, Cuvântul Domnului a vorbit lui Ieremia. 8 Și Ieremia a chemat pe Iohanan, fiul lui Careah, pe toate căpeteniile oștilor care erau cu el și pe tot poporul, de la cel mai mic până la cel mai mare, 9 și le-a zis: „Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel, la care m-ați trimis să-I aduc înainte rugăciunile voastre: 10 ‘Dacă veți rămâne în țara aceasta, vă voi face să propășiți*Cap. 24:6;31:28;33:7. în ea, și nu vă voi nimici; vă voi sădi, și nu vă voi smulge, căci Îmi*Deut. 32:36. Cap. 18:8. pare rău de răul pe care vi l-am făcut! 11 Nu vă temeți de împăratul Babilonului, de care vă este frică; nu vă temeți de el’, zice Domnul, ‘căci*Is. 43:5.Rom. 8:31. Eu sunt cu voi ca să vă scap și să vă scot din mâna lui. 12 Îi voi insufla milă*Ps. 106:45,46. de voi, și se va îndura de voi și vă va lăsa să locuiți în țara voastră. 13 Dar, dacă nu veți asculta de glasul Domnului Dumnezeului vostru și dacă veți zice*Cap. 44:16.: «Nu vrem să rămânem în țara aceasta, 14 nu, ci vom merge în țara Egiptului, unde nu vom vedea nici războiul, nici nu vom auzi glasul trâmbiței, nici nu vom duce lipsă de pâine, și acolo vom locui!», 15 atunci, ascultați Cuvântul Domnului, rămășițe ale lui Iuda: «Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: ‹Dacă*Deut. 17:16. Cap. 44:12-14. vă veți îndrepta*Luca 9:51. fața să mergeți în Egipt, dacă vă veți duce să locuiți pentru o vreme acolo, 16 sabia de care*Ezec. 11:8. vă temeți vă va ajunge acolo, în țara Egiptului, foametea de care vă este frică se va lipi de voi acolo, în Egipt, și veți muri acolo. 17 Toți cei ce își vor îndrepta fața să meargă în Egipt ca să locuiască pentru o vreme acolo vor muri*Cap. 24:10. Vers. 22. de sabie, de foamete sau de ciumă; niciunul*Cap. 44:14,28. nu va rămâne și nu va scăpa de nenorocirile pe care le voi aduce peste ei!›»’ 18 Căci așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: ‘Cum s-au vărsat*Cap. 7:20. mânia și urgia Mea peste locuitorii Ierusalimului, așa se va vărsa urgia Mea și peste voi, dacă veți merge în Egipt; veți fi o pricină de afurisenie, de groază, de blestem*Cap. 18:16;24:9;26:6;29:18,22;44:12.Zah. 8:13. și de ocară și nu veți mai vedea niciodată locul acesta!’ 19 Rămășițe ale lui Iuda, Domnul vă zice: ‘Nu*Deut. 17:16. vă duceți în Egipt!’ Băgați bine de seamă că vă opresc lucrul acesta astăzi. 20 Căci vă înșelați singuri dacă m-ați trimis la Domnul Dumnezeul vostru, zicând: ‘Mijlocește*Vers. 2. pentru noi la Domnul Dumnezeul nostru, fă-ne cunoscut tot ce va spune Domnul Dumnezeul nostru și vom face!’ 21 Eu v-am spus astăzi, dar voi n-ascultați glasul Domnului Dumnezeului vostru, nici tot ce m-a însărcinat El să vă spun. 22 De aceea să știți că veți*Vers. 17.Ezec. 6:11. muri de sabie, de foamete sau de ciumă în locul unde voiți să vă duceți să locuiți!"