1 A palavra do Senhor, que veio a Jeremias, o profeta, contra os gentios,

2 Acerca do Egito, contra o exército de Faraó-Neco, rei do Egito, que estava junto ao rio Eufrates em Carquemis, ao qual feriu Nabucodonosor, rei de Babilônia, no ano quarto de Jeoiaquim, filho de Josias, rei de Judá.

3 Preparai o escudo e o pavês,

e chegai-vos para a peleja.

4 Selai os cavalos e montai,

cavaleiros, e apresentai-vos com elmos;

limpai as lanças, vesti-vos de couraças.

5 Por que razão vejo os medrosos voltando as costas?

Os seus valentes estão abatidos,

e vão fugindo, sem olharem para trás;

terror há ao redor, diz o Senhor.

6 Não fuja o ligeiro,

e não escape o valente;

para o lado norte,

junto à borda do rio

Eufrates tropeçaram e caíram.

7 Quem é este que vem subindo como o Nilo,

cujas águas se movem como os rios?

8 O Egito vem subindo como o Nilo,

e como rios cujas águas se movem;

e disse: Subirei, cobrirei a terra,

destruirei a cidade, e os que nela habitam.

9 Subi, ó cavalos, e estrondeai,

ó carros, e saiam os valentes;

os etíopes, e os do Líbano,

que manejam o escudo, e os lídios,

que manejam e entesam o arco.

10 Porque este dia é o dia do Senhor Deus dos Exércitos,

dia de vingança para ele se

vingar dos seus adversários;

e a espada devorará, e fartar-se-á,

e embriagar-se-á com o sangue deles;

porque o Senhor Deus dos

Exércitos tem um sacrifício na terra do norte,

junto ao rio Eufrates.

11 Sobe a Gileade, e toma bálsamo,

ó virgem filha do Egito;

em vão multiplicas remédios,

pois já não há cura para ti.

12 As nações ouviram a tua vergonha,

e a terra está cheia do teu clamor;

porque o valente tropeçou

com o valente e ambos caíram juntos.

13 A palavra que falou o Senhor a Jeremias, o profeta, acerca da vinda de Nabucodonosor, rei de Babilônia, para ferir a terra do Egito.

14 Anunciai no Egito,

e fazei ouvir isto em Migdol;

fazei também ouvi-lo em Nofe,

e em Tafnes, dizei:

Apresenta-te, e prepara-te;

porque a espada já devorou

o que está ao redor de ti.

15 Por que foram derrubados os teus valentes?

Não puderam manter-se firmes,

porque o Senhor os abateu.

16 Multiplicou os que tropeçavam;

também caíram uns sobre os outros,

e disseram: Levanta-te,

e voltemos ao nosso povo,

e à terra do nosso nascimento,

por causa da espada que oprime.

17 Clamaram ali:

Faraó rei do Egito é apenas um barulho;

deixou passar o tempo assinalado.

18 Vivo eu, diz o rei,

cujo nome é o Senhor dos Exércitos,

que certamente como o Tabor entre os montes,

e como o Carmelo junto ao mar,

certamente assim ele virá.

19 Prepara os utensílios para ires ao cativeiro,

ó moradora, filha do Egito;

porque Nofe será tornada em desolação,

e será incendiada,

até que ninguém mais aí more.

20 Bezerra mui formosa é o Egito;

mas já vem a destruição, vem do norte.

21 Até os seus mercenários no

meio dela são como bezerros cevados;

mas também eles viraram as costas,

fugiram juntos; não ficaram firmes;

porque veio sobre eles o

dia da sua ruína e o tempo do seu castigo.

22 A sua voz irá como a da serpente;

porque marcharão com um exército,

e virão contra ela com machados,

como cortadores de lenha.

23 Cortarão o seu bosque,

diz o Senhor, embora seja impenetrável;

porque se multiplicaram mais do que os gafanhotos;

são inumeráveis.

24 A filha do Egito será envergonhada;

será entregue na mão do povo do norte.

25 Diz o Senhor dos Exércitos, o Deus de Israel: Eis que eu castigarei a Amom de Nô, e a Faraó, e ao Egito, e aos seus deuses, e aos seus reis; ao próprio Faraó, e aos que nele confiam.

26 E os entregarei na mão dos que procuram a sua morte, na mão de Nabucodonosor, rei de Babilônia, e na mão dos seus servos; mas depois será habitada, como nos dias antigos, diz o Senhor.

27 Mas não temas tu, servo meu,

Jacó, nem te espantes, ó Israel;

porque eis que te livrarei mesmo de longe,

como também a tua

descendência da terra do seu cativeiro;

e Jacó voltará, e descansará,

e sossegará, e não haverá quem o atemorize.

28 Tu não temas, servo meu, Jacó,

diz o Senhor, porque estou contigo;

porque porei termo a todas

as nações entre as quais te lancei;

mas a ti não darei fim,

mas castigar-te-ei com justiça,

e não te darei de todo por inocente.

1 Cuvântul Domnului spus prorocului Ieremia asupra*Cap. 25:15. neamurilor: 2 asupra Egiptului, împotriva oastei*2 Împ. 23:29.2 Cron. 35:20. lui Faraon Neco, împăratul Egiptului, care era lângă râul Eufratului, la Carchemiș, și care a fost bătută de Nebucadnețar, împăratul Babilonului, în al patrulea an al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda: 3 „Pregătiți scutul*Cap. 51:11,12.Naum 2:1;3:14. și pavăza și mergeți la luptă; 4 înhămați caii și încălecați, călăreți; arătați-vă cu coifurile voastre, lustruiți-vă sulițele, îmbrăcați-vă cu platoșa!… 5 Ce văd? Li-i frică, dau înapoi; vitejii lor sunt bătuți; fug fără să se mai uite înapoi… Groaza*Cap. 6:25;49:29. se răspândește în toate părțile", zice Domnul. 6 „Cel mai iute nu scapă prin fugă, cel mai viteaz nu poate scăpa! La miazănoapte, pe malurile Eufratului, se clatină*Dan. 11:19. și cad! 7 Cine este acela care înaintează ca*Is. 8:7,8. Cap. 47:2.Dan. 11:22. Nilul și ale cărui ape se rostogolesc ca râurile? 8 Este Egiptul. El se umflă ca Nilul și apele lui se rostogolesc ca râurile. El zice: ‘Mă voi sui, voi acoperi țara, voi nimici cetățile și pe locuitorii lor.’ 9 Suiți-vă, cai! Năpustiți-vă, care! Să iasă vitejii, cei din Etiopia și din Put, care mânuiesc scutul, și cei din Lud, care*Is. 66:19. mânuiesc și întind arcul! 10 Această zi este a Domnului Dumnezeului oștirilor; este o zi*Is. 13:6.Ioel 1:15;2:1. de răzbunare, în care Se răzbună El pe vrăjmașii Săi. Sabia*Deut. 32:42.Is. 34:6.Ezec. 39:17. mănâncă, se satură și se îmbată cu sângele lor. Căci Domnul Dumnezeul oștirilor are o jertfă*Ţef. 1:7.Ezec. 39:17. în țara de la miazănoapte, pe malurile Eufratului. 11 Suie-te în Galaad*Cap. 8:22;51:8. și adu leac alinător, fecioară*Is. 47:1., fiica Egiptului! Degeaba întrebuințezi atâtea leacuri, căci nu este vindecare*Ezec. 30:21. pentru tine! 12 Neamurile aud rușinea ta și este plin pământul de strigătele tale, căci războinicii se poticnesc unul de altul, cad cu toții laolaltă." 13 Iată cuvântul spus de Domnul către prorocul Ieremia despre venirea lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, ca să*Is. 19:1. Cap. 43:10,11.Ezec. 29;30;32. lovească țara Egiptului: 14 „Dați de știre în Egipt, dați de veste la Migdol și vestiți la Nof și la Tahpanes! Ziceți: ‘Scoală-te*Vers. 3,4., pregătește-te, căci sabia*Vers. 10. mănâncă în jurul tău!’ 15 Pentru ce ți-au căzut vitejii tăi? Nu pot să țină piept, căci Domnul îi răstoarnă! 16 El face pe mulți să se poticnească; cad*Lev. 26:27. unul peste altul și zic: ‘Haidem să ne întoarcem la poporul nostru, în țara noastră de naștere, departe de sabia nimicitorului!’ 17 Acolo strigă: ‘Faraon, împăratul Egiptului, nu este decât un pustiu, căci a lăsat să treacă clipa potrivită.’ 18 Pe viața Mea", zice Împăratul al*Is. 47:4;48:2. Cap. 48:15. cărui Nume este Domnul oștirilor, „ca Taborul printre munți, cum înaintează Carmelul în mare, așa va veni. 19 Fă-ți calabalâcul pentru*Is. 20:4. robie, locuitoare*Cap. 48:18., fiica Egiptului! Căci Noful va ajunge un pustiu, va fi pustiit și nu va mai avea locuitori. 20 Egiptul este o juncană*Osea 10:11. foarte frumoasă… Nimicitorul vine de la*Cap. 1:14;47:2. Vers. 6,10. miazănoapte peste ea… 21 Simbriașii lui, de asemenea, sunt ca niște viței îngrășați în mijlocul lui. Dar și ei dau dosul, fug toți fără să poată ține piept. Căci vine peste ei ziua*Ps. 37:13. Cap. 50:27. nenorocirii lor, ziua pedepsirii lor! 22 I se aude glasul*Is. 29:4. ca fâșâitul unui șarpe! Căci ei înaintează cu o oștire și vin cu topoare împotriva lui, ca niște tăietori de lemne. 23 Tăiați-i*Is. 10:34. pădurea", zice Domnul, „măcar că este fără capăt! Căci sunt mai mulți decât lăcustele*Jud. 6:5. și nu-i poți număra! 24 Fiica Egiptului este acoperită de rușine și este dată în mâinile poporului de la*Cap. 1:15. miazănoapte." 25 Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, zice: „Iată, voi pedepsi pe Amon din*Ezec. 30:14-16.Naum 3:8. No, pe Faraon și Egiptul, pe dumnezeii*Cap. 43:12,13.Ezec. 30:13. și împărații lui, pe Faraon și pe cei ce se încred în el. 26 Îi voi da*Cap. 44:30.Ezec. 32:11. în mâinile celor ce vor să-i omoare, în mâinile lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, și în mâinile slujitorilor lui. După aceea însă, Egiptul va fi*Ezec. 29:11,13,14. locuit ca în zilele de altădată", zice Domnul. 27 „Iar*Is. 41:13,14;43:5;44:2. Cap. 30:10,11. tu, robul Meu Iacov, nu te teme, și nu te înspăimânta, Israele! Căci te voi izbăvi din pământul depărtat și-ți voi izbăvi sămânța din țara în care este roabă. Iacov se va întoarce iarăși, va locui liniștit și fără teamă și nu-l va mai tulbura nimeni. 28 Nu te teme, robul Meu Iacov", zice Domnul, „căci Eu sunt cu tine. Voi nimici toate neamurile printre care te-am împrăștiat, dar pe tine nu*Cap. 10:24;30:11. te voi nimici, ci Te voi pedepsi cu dreptate, nu pot să te las nepedepsit."