1 Então respondeu Elifaz, o temanita, dizendo:

2 Porventura será o homem de algum proveito a Deus?

Antes a si mesmo o prudente será proveitoso.

3 Ou tem o Todo-Poderoso prazer em

que tu sejas justo,

ou algum lucro em

que tu faças perfeitos os teus caminhos?

4 Ou te repreende,

pelo temor que tem de ti,

ou entra contigo em juízo?

5 Porventura não é grande a tua malícia,

e sem termo as tuas iniquidades?

6 Porque sem causa penhoraste a teus irmãos,

e aos nus despojaste as vestes.

7 Não deste ao cansado água a beber,

e ao faminto retiveste o pão.

8 Mas para o poderoso era a terra,

e o homem tido em respeito habitava nela.

9 As viúvas despediste vazias,

e os braços dos órfãos foram quebrados.

10 Por isso é

que estás cercado de laços,

e te perturba um pavor repentino,

11 Ou trevas em

que nada vês,

e a abundância de águas

que te cobre.

12 Porventura Deus não está na altura dos céus?

Olha para a altura das estrelas;

quão elevadas estão.

13 Se dizes:

Que sabe Deus?

Porventura julgará ele através da escuridão?

14 As nuvens são esconderijo

para ele,

para que não veja;

e passeia pelo circuito dos céus.

15 Porventura queres guardar a vereda antiga,

que pisaram os homens iníquos?

16 Eles foram arrebatados

antes do seu tempo;

sobre o seu fundamento um dilúvio se derramou.

17 Diziam a Deus:

Retira-te de nós. E:

Que foi que o Todo-Poderoso nos fez?

18 Contudo ele encheu de bens as suas casas;

mas o conselho dos ímpios esteja longe de mim.

19 Os justos o veem,

e se alegram,

e o inocente escarnece deles.

20 Porquanto o nosso adversário não foi destruído,

mas o fogo consumiu o que restou deles.

21 Apega-te, pois, a ele,

e tem paz,

e assim te sobrevirá o bem.

22 Aceita, peço-te,

a lei da sua boca,

e põe as suas palavras no teu coração.

23 Se te voltares ao Todo-Poderoso,

serás edificado;

se afastares a iniquidade da tua tenda,

24 E deitares o teu tesouro no pó,

e o ouro de Ofir nas pedras dos ribeiros,

25 Então o Todo-Poderoso será o teu tesouro,

e a tua prata acumulada.

26 Porque então te deleitarás no Todo-Poderoso,

e levantarás o teu rosto

para Deus.

27 Orarás a ele,

e ele te ouvirá,

e pagarás os teus votos.

28 Determinarás tu algum negócio,

e ser-te-á firme,

e a luz brilhará em teus caminhos.

29 Quando te abaterem, então tu dirás:

Haja exaltação!

E Deus salvará ao humilde.

30 E livrará até ao que não é inocente;

porque será libertado pela pureza de tuas mãos.

1 Elifaz din Teman a luat cuvântul și a zis:

2 „Poate un om*Cap. 35:7.Ps. 16:2.Luca 17:10. să aducă vreun folos lui Dumnezeu?

Nu, ci înțeleptul nu-și folosește decât lui.

3 Dacă ești fără prihană, are Cel Atotputernic vreun folos?

Și dacă trăiești fără vină, ce va câștiga El?

4 Pentru evlavia ta te pedepsește El oare

și intră la judecată cu tine?

5 Nu-i mare răutatea ta?

Și fărădelegile tale, fără număr?

6 Luai*Exod 22:26,27.Deut. 24:10. Cap. 24:3,9.Ezec. 18:12. fără pricină zăloage de la frații tăi,

lăsai fără haine pe cei goi.

7 Nu dădeai apă omului însetat,

nu voiai*Cap. 31:17.Deut. 15:7.Is. 58:7.Ezec. 18:7,16.Mat. 25:42. să dai pâine omului flămând.

8 Țara era a ta fiindcă erai mai tare,

te așezai în ea fiindcă erai cu vază.

9 Dădeai afară pe văduve cu mâinile goale

și brațele*Cap. 31:21.Is. 10:2.Ezec. 22:7. orfanilor le frângeai.

10 Pentru aceea ești înconjurat*Cap. 18:8-10;19:6. de curse

și te-a apucat groaza dintr-odată.

11 Nu vezi dar acest întuneric,

aceste ape multe care te*Ps. 69:1,2;124:4.Plâng. 3:54. năpădesc?

12 Nu este Dumnezeu sus în ceruri?

Privește vârful stelelor. Ce înalt este!

13 Și tu zici: ‘Ce știe*Ps. 10:11;59:7;73:11;94:7. Dumnezeu?

Poate să judece El prin întunericul de nori?

14 Îl înfășoară norii*Ps. 139:11,12., nu vede nimic,

bolta cerească abia dacă o străbate!’

15 Ce, vrei s-apuci pe calea străveche,

pe care au urmat-o cei nelegiuiți,

16 care*Cap. 15:32.Ps. 55:23;102:24.Ecl. 7:17. au fost luați înainte de vreme

și au ținut cât ține un pârâu care se scurge?

17 Ei*Cap. 21:14. ziceau lui Dumnezeu: ‘Pleacă de la noi!

Ce ne*Ps. 4:6. poate face Cel Atotputernic?’

18 Și totuși Dumnezeu le umpluse casele de bunătăți.

– Departe*Cap. 21:16. de mine sfatul celor răi! –

19 Cei fără prihană*Ps. 58:10;107:42. vor fi martori ai căderii lor și se vor bucura,

cel nevinovat va râde de ei

20 și va zice: ‘Iată pe potrivnicii noștri nimiciți!

Iată-le bogățiile arse de foc!’

21 Împrietenește-te dar cu Dumnezeu, și vei*Is. 27:5. avea pace;

te vei bucura astfel iarăși de fericire.

22 Primește învățătură din gura Lui

și pune-ți*Ps. 119:11. la inimă cuvintele Lui.

23 Vei fi așezat iarăși la locul tău dacă te*Cap. 8:5,6;11:13,14. vei întoarce la Cel Atotputernic,

dacă depărtezi fărădelegea din cortul tău.

24 Aruncă*2 Cron. 1:15. dar aurul în țărână,

aruncă aurul din Ofir în prundul pâraielor!

25 Și atunci, Cel Atotputernic va fi aurul tău,

argintul tău, bogăția ta.

26 Atunci, Cel Atotputernic va fi desfătarea ta*Cap. 27:10.Is. 58:14.,

și îți vei ridica*Cap. 11:15. fața spre Dumnezeu.

27 Îl vei*Ps. 50:14,15.Is. 58:9. ruga, și te va asculta

și îți vei putea împlini juruințele.

28 Pe ce vei pune mâna îți va izbuti,

pe cărările tale va străluci lumina.

29 Vină smerirea, tu te vei ruga pentru ridicarea ta:

Dumnezeu ajută pe cel*Prov. 29:23.Iac. 4:6.1 Pet. 5:5. cu ochii plecați.

30 El va izbăvi chiar și pe cel vinovat,

care își va datora scăparea curăției mâinilor tale."