1 Na verdade,
há veios de
onde se extrai a prata,
e lugar onde se refina o ouro.
2 O ferro tira-se da terra,
e da pedra se funde o cobre.
3 Ele põe fim às trevas,
e toda a extremidade ele esquadrinha,
a pedra da escuridão
e a da sombra da morte.
4 Abre um poço de mina longe dos homens,
em lugares esquecidos do pé;
ficando pendentes longe dos homens,
oscilam de um lado
para outro.
5 Da terra procede o pão,
mas por baixo é revolvida
como por fogo.
6 As suas pedras são o lugar da safira,
e tem pó de ouro.
7 Essa vereda a ave de rapina a ignora,
e não a viram os olhos da gralha.
8 Nunca a pisaram filhos de animais altivos,
nem o feroz leão passou por ela.
9 Ele estende a sua mão
contra o rochedo,
e revolve os montes
desde as suas raízes.
10 Dos rochedos faz sair rios,
e o seu olho vê tudo o que há de precioso.
11 Os rios tapa,
e nem uma gota sai deles,
e tira à luz o que estava escondido.
12 Porém onde se achará a sabedoria,
e onde está o lugar da inteligência?
13 O homem não conhece o seu valor,
e nem ela se acha na terra dos viventes.
14 O abismo diz:
Não está em mim; e o mar diz:
Ela não está comigo.
15 Não se dará por ela ouro fino,
nem se pesará prata em troca dela.
16 Nem se pode comprar por ouro fino de Ofir,
nem pelo precioso ônix,
nem pela safira.
17 Com ela não se pode comparar o ouro
nem o cristal;
nem se trocará por joia de ouro fino.
18 Não se fará menção de coral
nem de pérolas;
porque o valor da sabedoria é melhor
que o dos rubis.
19 Não se lhe igualará o topázio da Etiópia,
nem se pode avaliar por ouro puro.
20 Donde, pois,
vem a sabedoria,
e onde está o lugar da inteligência?
21 Pois está encoberta aos olhos de todo o vivente,
e oculta às aves do céu.
22 A perdição
e a morte dizem:
Ouvimos com os nossos ouvidos a sua fama.
23 Deus entende o seu caminho,
e ele sabe o seu lugar.
24 Porque ele vê as extremidades da terra;
e vê tudo o que há debaixo dos céus.
25 Quando deu peso ao vento,
e tomou a medida das águas;
26 Quando prescreveu leis
para a chuva
e caminho
para o relâmpago dos trovões;
27 Então a viu
e relatou;
estabeleceu-a,
e também a esquadrinhou.
28 E disse ao homem:
Eis que o temor do Senhor é a sabedoria,
e apartar-se do mal é a inteligência.
Almeida Corrigida Fiel | acf ©️ 1994, 1995, 2007, 2011 Sociedade Bíblica Trinitariana do Brasil (SBTB). Todos os direitos reservados. Texto bíblico utilizado com autorização. Saiba mais sobre a SBTB. A Missão da SBTB é: Uma cópia da Bíblia Fiel ®️ para cada pessoa. Ajude-nos a cumprir nossa Missão!
1 Argintul are o mină de unde se scoate
și aurul are un loc de unde este scos ca să fie curățit.
2 Fierul se scoate din pământ
și piatra se topește ca să dea arama.
3 Omul pune capăt întunericului28:3 Cu ajutorul felinarului de care se slujesc minerii.,
cercetează, până în ținuturile cele mai adânci,
pietrele ascunse în negura și în umbra morții.
4 Sapă o fântână departe de locurile locuite;
picioarele nu-i mai sunt de ajutor,
stă atârnat și se clatină, departe de locuințele omenești28:4 Zugrăvirea lucrătorilor atârnați de funii..
5 Pământul, de unde iese pâinea,
este răscolit înăuntrul lui ca de foc;
6 pietrele lui cuprind safir
și în el se găsește pulbere de aur.
7 Pasărea de pradă nu-i cunoaște cărarea.
Ochiul vulturului n-a zărit-o,
8 cele mai trufașe dobitoace n-au călcat pe ea
și leul n-a trecut niciodată pe ea.
9 Omul își pune mâna pe stânca de cremene
și răstoarnă munții din rădăcină.
10 Sapă șanțuri în stânci
și ochiul lui privește tot ce este de preț în ele.
11 Oprește curgerea apelor
și scoate la lumină ce este ascuns.
12 DarVers. 20.Ecl. 7:24. înțelepciunea unde se găsește?
Unde este locuința priceperii?
13 Omul nu-i cunoaște prețulProv. 3:15.,
ea nu se găsește în pământul celor vii.
14 AdânculVers. 22.Rom. 11:33,34. zice: ‘Nu este în mine’,
și marea zice: ‘Nu este la mine.’
15 EaProv. 3:13-15;8:10,11,19;16:16. nu se dă în schimbul aurului curat,
nu se cumpără cântărindu-se cu argint;
16 nu se cântărește pe aurul din Ofir,
nici pe onixul cel scump, nici pe safir.
17 Nu se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul,
nu se poate schimba cu un vas de aur ales.
18 Mărgeanul și cristalul nu sunt nimic pe lângă ea:
înțelepciunea prețuiește mai mult decât mărgăritarele.
19 Topazul din Etiopia nu este ca ea
și aurul curat nu se cumpănește cu ea.
20 De undeVers. 12. vine atunci înțelepciunea?
Unde este locuința priceperii?
21 Este ascunsă de ochii tuturor celor vii,
este ascunsă de păsările cerului.
22 AdânculVers. 14. și moartea zic:
‘Noi am auzit vorbindu-se de ea.’
23 Dumnezeu îi știe drumul,
El îi cunoaște locuința.
24 Căci El vede până la marginile pământului,
zăreșteProv. 15:3. totul sub ceruri.
25 Când a rânduitPs. 135:7. greutatea vântului
și când a hotărât măsura apelor,
26 când a dat legiCap. 38:25. ploii
și când a însemnat drumul fulgerului și tunetului,
27 atunci a văzut înțelepciunea și a arătat-o,
i-a pus temeliile și a pus-o la încercare.
28 Apoi a zis omului: ‘Iată, frica deDeut. 4:6.Ps. 111:10.Prov. 1:7;9:10.Ecl. 12:13. Domnul, aceasta este înțelepciunea;
depărtarea de rău este pricepere.’"
/images/a/a0208299-6f37-40a0-66e1-2576b9435f00)
/images/a/Tcg2NiV7ce24OT6kCIQGR)