1 Depois falou o Senhor a Moisés, dizendo:

2 Dize a Arão e a seus filhos que se apartem das coisas santas dos filhos de Israel, que a mim me santificam, para que não profanem o meu santo nome. Eu sou o Senhor. 3 Dize-lhes: Todo o homem, que entre as vossas gerações, de toda a vossa descendência, se chegar às coisas santas que os filhos de Israel santificam ao Senhor, tendo sobre si a sua imundícia, aquela alma será extirpada de diante da minha face. Eu sou o Senhor.

4 Ninguém da descendência de Arão, que for leproso, ou tiver fluxo, comerá das coisas santas, até que seja limpo; como também o que tocar alguma coisa imunda de cadáver, ou aquele de que sair sêmen da cópula, 5 Ou qualquer que tocar a algum réptil, pelo qual se fez imundo, ou a algum homem, pelo qual se fez imundo, segundo toda a sua imundícia; 6 O homem que o tocar será imundo até à tarde, e não comerá das coisas santas, mas banhará a sua carne em água. 7 E havendo-se o sol já posto, então será limpo, e depois comerá das coisas santas; porque este é o seu pão. 8 O corpo morto e o dilacerado não comerá, para que não se contamine com ele. Eu sou o Senhor. 9 Guardarão, pois, o meu mandamento, para que por isso não levem pecado, e morram nele, havendo-o profanado. Eu sou o Senhor que os santifico.

10 Também nenhum estranho comerá das coisas santas; nem o hóspede do sacerdote, nem o diarista comerá das coisas santas. 11 Mas quando o sacerdote comprar alguma pessoa com o seu dinheiro, aquela comerá delas, e os nascidos na sua casa, estes comerão do seu pão. 12 E, quando a filha do sacerdote se casar com homem estranho, ela não comerá da oferta das coisas santas. 13 Mas quando a filha do sacerdote for viúva ou repudiada, e não tiver filho, e se houver tornado à casa de seu pai, como na sua mocidade, do pão de seu pai comerá; mas nenhum estranho comerá dele.

14 E quando alguém por erro comer a coisa santa, sobre ela acrescentará uma quinta parte, e a dará ao sacerdote com a coisa santa. 15 Assim não profanarão as coisas santas dos filhos de Israel, que oferecem ao Senhor, 16 Nem os farão levar a iniquidade da culpa, comendo as suas coisas santas; pois eu sou o Senhor que as santifico.

17 Falou mais o Senhor a Moisés, dizendo:

18 Fala a Arão, e a seus filhos, e a todos os filhos de Israel, e dize-lhes: Qualquer que, da casa de Israel, ou dos estrangeiros em Israel, oferecer a sua oferta, quer dos seus votos, quer das suas ofertas voluntárias, que oferecem ao Senhor em holocausto, 19 Segundo a sua vontade, oferecerá macho sem defeito, ou dos bois, ou dos cordeiros, ou das cabras. 20 Nenhuma coisa em que haja defeito oferecereis, porque não seria aceita em vosso favor. 21 E, quando alguém oferecer sacrifício pacífico ao Senhor, separando dos bois ou das ovelhas um voto, ou oferta voluntária, sem defeito será, para que seja aceito; nenhum defeito haverá nele. 22 O cego, ou quebrado, ou aleijado, o verrugoso, ou sarnoso, ou cheio de impigens, estes não oferecereis ao Senhor, e deles não poreis oferta queimada ao Senhor sobre o altar. 23 Porém boi, ou gado miúdo, comprido ou curto de membros, poderás oferecer por oferta voluntária, mas por voto não será aceito. 24 O machucado, ou moído, ou despedaçado, ou cortado, não oferecereis ao Senhor; não fareis isto na vossa terra. 25 Também da mão do estrangeiro nenhum alimento oferecereis ao vosso Deus, de todas estas coisas, pois a sua corrupção está nelas; defeito nelas há; não serão aceitas em vosso favor.

26 Falou mais o Senhor a Moisés, dizendo:

27 Quando nascer o boi, ou cordeiro, ou cabra, sete dias estará debaixo de sua mãe; depois, desde o oitavo dia em diante, será aceito por oferta queimada ao Senhor. 28 Também boi ou gado miúdo, a ele e a seu filho não degolareis no mesmo dia. 29 E, quando oferecerdes sacrifícios de louvores ao Senhor, o oferecereis da vossa vontade. 30 No mesmo dia se comerá; dele nada deixareis ficar até pela manhã. Eu sou o Senhor.

31 Por isso guardareis os meus mandamentos, e os cumprireis. Eu sou o Senhor. 32 E não profanareis o meu santo nome, para que eu seja santificado no meio dos filhos de Israel. Eu sou o Senhor que vos santifico; 33 Que vos tirei da terra do Egito, para ser o vosso Deus. Eu sou o Senhor.

1 Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 2 „Vorbește lui Aaron și fiilor lui ca să*Num. 6:3. se ferească de lucrurile sfinte, care Îmi sunt închinate*Cap. 18:21. de copiii lui Israel și să nu*Exod 28:38.Num. 18:32.Deut. 15:19. necinstească Numele Meu cel sfânt. Eu sunt Domnul. 3 Spune-le:

‘Orice om dintre urmașii voștri și din neamul vostru care se va apropia de lucrurile sfinte pe care le închină Domnului copiii lui Israel și care va avea pe el o necurăție*Cap. 7:20., omul acela să fie nimicit dinaintea Mea. Eu sunt Domnul. 4 Orice om din neamul lui Aaron care va avea lepră sau scurgere*Cap. 15:2. de sămânță să nu mănânce din lucrurile sfinte până nu*Cap. 14:2;15:13. va fi curat. Tot așa și cel*Num. 19:11,22. ce se va atinge de cineva spurcat prin atingerea de vreun mort, de cel*Cap. 15:16. ce va avea o lepădare de sămânță în somn, 5 cel*Cap. 11:24,43,44. ce se va atinge de o târâtoare și se va spurca sau un*Cap. 15:7,19. om atins de vreo necurăție oarecare și care se va fi făcut necurat prin ea. 6 Cine se va atinge de aceste lucruri va fi necurat până seara; să nu mănânce din lucrurile sfinte decât după ce*Cap. 15:5.Evr. 10:22. își va scălda trupul în apă; 7 după asfințitul soarelui va fi curat și, în urmă, va mânca din lucrurile sfinte, căci aceasta este hrana*Cap. 21:22.Num. 18:11,13. lui. 8 Să nu mănânce dintr-o vită*Exod 22:31. Cap. 17:15.Ezec. 44:31. moartă sau sfâșiată, ca să nu se spurce cu ea. Eu sunt Domnul. 9 Să păzească poruncile Mele, ca să nu-și ia*Exod 28:43.Num. 18:22,32. pedeapsa pentru păcatul lor și să nu moară pentru că au necinstit lucrurile sfinte. Eu sunt Domnul, care îi sfințesc.

10 Niciun*1 Sam. 21:6. străin să nu mănânce din lucrurile sfinte; cel ce locuiește la un preot ca oaspete și cel tocmit cu ziua să nu mănânce din lucrurile sfinte. 11 Dar robul cumpărat de preot cu preț de argint va putea să mănânce, tot așa și cel născut în casa lui; ei*Num. 18:11,13. să mănânce din hrana lui. 12 Fata unui preot măritată după un străin să nu mănânce din lucrurile sfinte aduse jertfă prin ridicare. 13 Dar fata unui preot care va fi rămas văduvă sau despărțită de bărbat, fără să aibă copii, și care se va întoarce*Gen. 38:11. în casa tatălui său, ca atunci când*Cap. 10:14.Num. 18:11,19. era fată, va putea să mănânce din hrana tatălui ei. Dar niciun străin să nu mănânce din ea. 14 Dacă un*Cap. 5:15,16. om mănâncă dintr-un lucru sfânt fără să bage de seamă, să dea preotului prețul lucrului sfânt, adăugând încă o cincime la el. 15 Preoții să nu*Num. 18:32. necinstească lucrurile sfinte aduse de copiii lui Israel, pe care le-au adus ei Domnului ca jertfă prin ridicare; 16 ei vor face să apese*Vers. 9. astfel asupra lor păcatul de care s-ar face vinovați mâncând din lucrurile sfinte: căci Eu sunt Domnul, care îi sfințesc.’"

17 Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 18 „Vorbește lui Aaron și fiilor lui și tuturor copiilor lui Israel și spune-le:

‘Orice*Cap. 1:2,3,10.Num. 15:14. om din casa lui Israel sau dintre străinii din Israel care va aduce o ardere-de-tot Domnului, fie pentru împlinirea unei juruințe, fie ca dar de bunăvoie, 19 să ia*Cap. 1:3. o parte bărbătească fără cusur din boi, miei sau capre, pentru ca jertfa să fie primită. 20 Să nu aduceți niciuna*Deut. 15:21;17:1.Mal. 1:8,14.Efes. 5:27.Evr. 9:14.1 Pet. 1:19. care să aibă vreun cusur, căci n-ar fi primită. 21 Dacă un*Cap. 3:1,6. om aduce Domnului din boi sau din oi o jertfă de mulțumire, fie pentru împlinirea*Cap. 7:16.Num. 15:3,8.Deut. 23:21,23.Ps. 61:8;65:1.Ecl. 5:4,5. unei juruințe, fie ca dar de bunăvoie, vita pentru jertfă să fie fără cusur, ca să fie primită; să n-aibă niciun cusur în ea. 22 Să n-aduceți niciuna*Vers. 20.Mal. 1:8. care să fie oarbă, slută sau ciuntită, care să aibă bube, râie sau pecingine; din acestea să n-aduceți pe altar ca jertfă mistuită*Cap. 1:9,13;3:3,5. de foc înaintea Domnului. 23 Ca dar de bunăvoie, vei putea să jertfești un bou sau un miel cu un mădular*Cap. 21:18. prea lung sau prea scurt, dar, ca dar pentru împlinirea unei juruințe, nu va fi primit. 24 Să n-aduceți Domnului un dobitoc cu boașele frânte, stricate, smulse sau tăiate; să nu-l aduceți ca jertfă în țara voastră. 25 Nici să nu luați de la străin*Num. 15:15,16. vreunul din aceste dobitoace ca să-l aduceți ca mâncare*Cap. 21:6,17. Dumnezeului vostru, căci sunt sluțite*Mal. 1:14., au metehne, și n-ar fi primite.’" 26 Domnul a zis lui Moise: 27 „Vițelul*Exod 22:30., mielul sau iedul, după naștere, să mai rămână șapte zile cu mama sa și apoi, de la a opta zi înainte, va fi primit să fie adus Domnului ca jertfă mistuită de foc. 28 Vaca, oaia sau capra să n-o înjunghiați ca jertfă în aceeași zi*Deut. 22:6. cu fătul ei. 29 Când veți aduce Domnului o jertfă*Cap. 7:12.Ps. 107:22;116:17.Amos 4:5. de mulțumire, s-o aduceți așa ca să fie primită. 30 Vita să se mănânce în aceeași zi; să nu lăsați nimic*Cap. 7:15. din ea până a doua zi dimineața. Eu sunt Domnul. 31 Să păziți*Cap. 19:37.Num. 15:40.Deut. 4:40. poruncile Mele și să le împliniți. Eu sunt Domnul. 32 Să nu necinstiți*Cap. 18:21. Numele Meu cel sfânt, ca să*Cap. 10:3.Mat. 6:9.Luca 11:2. fiu sfințit în mijlocul copiilor lui Israel. Eu sunt Domnul, care vă*Cap. 20:8. sfințesc 33 și care*Exod 6:7. Cap. 11:45; 19:36;25:38.Num. 15:41. v-am scos din țara Egiptului, ca să fiu Dumnezeul vostru. Eu sunt Domnul."