1 Ai de mim! Porque estou feito

como as colheitas de frutas

do verão,

como os rabiscos da vindima;

não há cacho de uvas

para comer,

nem figos temporãos

que a minha alma deseja.

2 Já pereceu da terra

o homem piedoso,

e não há entre os homens

um que seja justo;

todos armam ciladas

para sangue;

cada um caça a seu irmão

com a rede,

3 As suas mãos fazem

diligentemente o mal;

assim demanda o príncipe,

e o juiz julga

pela recompensa,

e o grande fala da corrupção

da sua alma,

e assim todos eles

tecem o mal.

4 O melhor deles é

como um espinho;

o mais reto é pior do que

a sebe de espinhos;

veio o dia dos teus vigias,

veio o dia da tua punição;

agora será a sua confusão.

5 Não creiais no amigo,

nem confieis no vosso guia;

daquela que repousa no teu seio,

guarda as portas da tua boca.

6 Porque o filho despreza ao pai,

a filha se levanta

contra sua mãe,

a nora contra sua sogra,

os inimigos do homem são

os da sua própria casa.

7 Eu, porém, olharei

para o Senhor;

esperarei no Deus

da minha salvação;

o meu Deus me ouvirá.

8 Ó inimiga minha,

não te alegres a meu respeito;

ainda que eu tenha caído,

levantar-me-ei;

se morar nas trevas,

o Senhor será

a minha luz.

9 Sofrerei a ira do Senhor,

porque pequei contra ele,

até que julgue a minha causa,

e execute o meu direito;

ele me tirará para a luz,

e eu verei a sua justiça.

10 E a minha inimiga verá isso,

e cobri-la-á a vergonha,

que me diz: Onde está

o Senhor teu Deus?

Os meus olhos a contemplarão;

agora será ela pisada

como a lama das ruas.

11 No dia em que reedificar

os teus muros,

nesse dia estará longe

e dilatado o estatuto.

12 Naquele dia virá a ti,

desde a Assíria

e das cidades fortificadas,

e das cidades fortificadas

até ao rio,

e do mar até ao mar,

e da montanha

até à montanha.

13 Mas esta terra será posta

em desolação,

por causa dos seus moradores,

por causa do fruto

das suas obras.

14 Apascenta o teu povo

com a tua vara,

o rebanho da tua herança,

que habita a sós, no bosque,

no meio do Carmelo;

apascentem-se em Basã

e Gileade,

como nos dias do passado.

15 Eu lhes mostrarei maravilhas,

como nos dias da tua saída

da terra do Egito.

16 As nações o verão,

e envergonhar-se-ão,

por causa de todo o seu poder;

porão a mão sobre a boca,

e os seus ouvidos

ficarão surdos.

17 Lamberão o pó como serpente,

como vermes da terra,

tremendo, sairão

dos seus esconderijos;

com pavor virão ao Senhor

nosso Deus,

e terão medo de ti.

18 Quem é Deus semelhante a ti,

que perdoa a iniquidade,

e que passa por cima

da rebelião do restante

da sua herança?

Ele não retém a sua ira

para sempre,

porque tem prazer

na sua benignidade.

19 Tornará a apiedar-se de nós;

sujeitará as nossas iniquidades,

e tu lançarás todos os seus pecados

nas profundezas do mar.

20 Darás a Jacó a fidelidade,

e a Abraão a benignidade,

que juraste a nossos pais

desde os dias antigos.

1 Vai de mine! Căci parcă sunt la strângerea poamelor și la strângerea bobițelor*Is. 17:6;24:13. după culesul strugurilor: nu mai este niciun strugure de mâncare, nici cea dintâi smochină*Is. 28:4.Osea 9:10., dorită de sufletul meu! 2 S-a dus omul de bine*Ps. 12:1;14:1,3.Is. 57:1. din țară și nu mai este niciun om cinstit printre oameni; toți stau la pândă ca să verse sânge, fiecare*Hab. 1:15. întinde o cursă fratelui său. 3 Mâinile lor sunt îndreptate să facă rău: cârmuitorul*Osea 4:18. cere daruri, judecătorul*Is. 1:23. Cap. 3:11. cere plată, cel mare își arată pe față ce dorește cu lăcomie, și astfel merg mână-n mână. 4 Cel mai bun dintre ei este*2 Sam. 23:6,7.Ezec. 2:6.Is. 55:13. ca un mărăcine, cel mai cinstit este mai rău decât un tufiș de spini. Ziua vestită de toți prorocii Tăi, pedeapsa Ta, se apropie! Atunci va fi uluiala lor. 5 Nu crede*Ier. 9:4. pe un prieten, nu te încrede în ruda cea mai de aproape; păzește-ți ușa gurii de cea care îți stă în brațe! 6 Căci fiul*Ezec. 22:7.Mat. 10:21,35,36.Luca 12:53;21:16.2 Tim. 3:2,3. batjocorește pe tatăl, fata se scoală împotriva mamei ei, nora împotriva soacrei sale; vrăjmașii omului sunt cei din casa lui! 7 Eu însă voi privi*Is. 8:17. spre Domnul, îmi voi pune nădejdea în Dumnezeul mântuirii mele, Dumnezeul meu mă va asculta. 8 Nu te bucura*Prov. 24:17.Plâng. 4:21. de mine, vrăjmașă, căci, chiar dacă am căzut*Ps. 37:24.Prov. 24:16., mă voi scula iarăși; chiar dacă stau în întuneric, totuși Domnul*Ps. 27:1. este Lumina mea! 9 Voi suferi*Plâng. 3:39. mânia Domnului – căci am păcătuit împotriva Lui – până ce El îmi va apăra pricina și-mi va face dreptate; El mă va scoate la lumină*Ps. 37:6. și voi privi dreptatea Lui. 10 Când va vedea vrăjmașa mea lucrul acesta, va fi acoperită de rușine*Ps. 35:26., ea, care-mi zicea: „Unde*Ps. 42:3,10;79:10;115:2.Ioel 2:17. este Domnul Dumnezeul tău?" Ochii mei*Cap. 4:11. își vor vedea dorința împlinită față de ea. Atunci, ea va fi călcată în picioare ca noroiul*2 Sam. 22:43.Zah. 10:5. de pe uliță. 11 În ziua*Amos 9:11. când îți vor zidi iarăși zidurile, în ziua*Is. 11:16;19:23;27:13.Osea 11:11. aceea ți se vor lărgi hotarele. 12 În ziua aceea, vor veni la tine, din Asiria până în Egipt, din Egipt până la râu, de la o mare la alta și de la un munte la altul. 13 Dar, mai întâi, țara va fi pustiită din pricina locuitorilor ei, în urma faptelor lor*Ier. 21:14. Cap. 3:12. rele. 14 Paște-Ți poporul cu toiagul Tău, paște turma moștenirii Tale, care locuiește singură în pădurea*Is. 37:24. din mijlocul Carmelului; ca să pască pe Basan și în Galaad, ca în zilele de altădată. 15 „Îți voi arăta lucruri minunate", zice Domnul, „ca în ziua*Ps. 68:22;78:12. când ai ieșit din țara Egiptului." 16 Neamurile vor vedea*Is. 26:11. lucrul acesta și se vor rușina cu toată puterea lor; vor pune mâna*Iov 21:5;29:9. la gură și își vor astupa urechile. 17 Vor linge pulberea*Ps. 72:9.Is. 49:23. ca șarpele; vor ieși tremurând*Ps. 18:45. ca târâtoarele pământului, afară din cetățuile lor, vor veni*Ier. 33:9. pline de frică înaintea Domnului Dumnezeului nostru și se vor teme de Tine. 18 Care*Exod 15:11. Dumnezeu este ca Tine, care ierți*Exod 34:6,7.Ier. 50:20. nelegiuirea și treci*Cap. 4:7;5:3,7,8. cu vederea păcatele rămășiței moștenirii Tale? El nu-Și ține*Ps. 103:9.Is. 57:16.Ier. 3:5. mânia pe vecie, ci Îi place îndurarea! 19 El va avea iarăși milă de noi, va călca în picioare nelegiuirile noastre și va arunca în fundul mării toate păcatele lor. 20 Vei da*Luca 1:72,73. cu credincioșie lui Iacov și vei ține cu îndurare față de Avraam ce ai jurat*Ps. 105:9,10. părinților noștri în zilele de odinioară.