1 Por isso, irmãos santos, participantes da vocação celestial, considerai a Cristo Jesus, apóstolo e sumo sacerdote da nossa confissão, 2 Sendo fiel ao que o constituiu, como também o foi Moisés em toda a sua casa. 3 Porque ele é tido por digno de tanto maior glória do que Moisés, quanto maior honra do que a casa tem aquele que a edificou. 4 Porque toda a casa é edificada por alguém, mas o que edificou todas as coisas é Deus. 5 E, na verdade, Moisés foi fiel em toda a sua casa, como servo, para testemunho das coisas que se haviam de anunciar; 6 Mas Cristo, como Filho, sobre a sua própria casa; a qual casa somos nós, se tão somente conservarmos firme a confiança e a glória da esperança até ao fim.

7 Portanto, como diz o Espírito Santo: Se ouvirdes hoje a sua voz,

8 Não endureçais os vossos corações, como na provocação, no dia da tentação no deserto.

9 Onde vossos pais me tentaram, me provaram, e viram por quarenta anos as minhas obras.

10 Por isso me indignei contra esta geração, e disse: Estes sempre erram em seu coração, e não conheceram os meus caminhos.

11 Assim jurei na minha ira que não entrarão no meu repouso.

12 Vede, irmãos, que nunca haja em qualquer de vós um coração mau e infiel, para se apartar do Deus vivo. 13 Antes, exortai-vos uns aos outros todos os dias, durante o tempo que se chama Hoje, para que nenhum de vós se endureça pelo engano do pecado; 14 Porque nos tornamos participantes de Cristo, se retivermos firmemente o princípio da nossa confiança até ao fim. 15 Enquanto se diz: Hoje, se ouvirdes a sua voz, não endureçais os vossos corações, como na provocação.

16 Porque, havendo-a alguns ouvido, o provocaram; mas não todos os que saíram do Egito por meio de Moisés. 17 Mas com quem se indignou por quarenta anos? Não foi porventura com os que pecaram, cujos corpos caíram no deserto? 18 E a quem jurou que não entrariam no seu repouso, senão aos que foram desobedientes? 19 E vemos que não puderam entrar por causa da sua incredulidade.

1 De aceea, frați sfinți, care aveți parte de chemarea*Rom. 1:7.1 Cor. 1:2.Efes. 4:1.Filip. 3:14.2 Tes. 1:11.2 Tim. 1:9.2 Pet. 1:10. cerească, ațintiți-vă privirile la Apostolul*Rom. 15:8. Cap. 2:17;4:14;5:5;6:20;8:1;9:11;10:21. și Marele Preot al mărturisirii noastre, adică Isus, 2 care a fost credincios Celui ce L-a rânduit, cum și Moise*Num. 12:7. Vers. 5. a fost „credincios în toată casa lui Dumnezeu". 3 Căci El a fost găsit vrednic să aibă o slavă cu atât mai mare decât a lui Moise, cu cât cel ce*Zah. 6:12.Mat. 16:18. a zidit o casă are mai multă cinste decât casa însăși. 4 Orice casă este zidită de cineva, dar Cel ce*Efes. 2:10;3:9. Cap. 1:2. a zidit toate lucrurile este Dumnezeu. 5 Cât despre Moise*Vers. 2., el a fost „credincios în toată casa lui Dumnezeu", ca slugă*Exod 14:31.Num. 12:7.Deut. 3:24.Ios. 1:2;8:31., ca să mărturisească*Deut. 18:15,18,19. despre lucrurile care aveau să fie vestite mai târziu. 6 Dar Hristos este credincios ca Fiu*Cap. 1:2., peste*1 Cor. 3:16;6:19.2 Cor. 6:16.Efes. 2:21,22.1 Tim. 3:15.1 Pet. 2:5. casa lui Dumnezeu. Și casa Lui suntem noi, dacă*Mat. 10:22;24:13.Rom. 5:2.Col. 1:23. Vers. 14. Cap. 6:11; 10:35. păstrăm până la sfârșit încrederea nezguduită și nădejdea cu care ne lăudăm. 7 De aceea, cum zice Duhul*2 Sam. 23:2.Fapte 1:16. Sfânt: „Astăzi*Ps. 95:7. Vers. 15., dacă auziți glasul Lui, 8 nu vă împietriți inimile ca în ziua răzvrătirii, ca în ziua ispitirii în pustie, 9 unde părinții voștri M-au ispitit și M-au pus la încercare și au văzut lucrările Mele patruzeci de ani! 10 De aceea M-am dezgustat de neamul acesta și am zis: ‘Ei totdeauna se rătăcesc în inima lor. N-au cunoscut căile Mele!’ 11 Am jurat dar în mânia Mea că nu vor intra în odihna Mea!" 12 Luați seama dar, fraților, ca niciunul dintre voi să n-aibă o inimă rea și necredincioasă, care să vă despartă de Dumnezeul cel viu. 13 Ci îndemnați-vă unii pe alții în fiecare zi, câtă vreme se zice: „Astăzi", pentru ca niciunul din voi să nu se împietrească prin înșelăciunea păcatului. 14 Căci ne-am făcut părtași ai lui Hristos dacă*Vers. 6. păstrăm până la sfârșit încrederea nezguduită de la început, 15 câtă vreme se zice: „Astăzi*Vers. 7., dacă auziți glasul Lui, nu vă împietriți inimile, ca în ziua răzvrătirii." 16 Cine*Num. 14:2,4,11,24,30.Deut. 1:34,36,38. au fost, în adevăr, cei ce s-au răzvrătit după ce auziseră? N-au fost oare toți aceia care ieșiseră din Egipt prin Moise? 17 Și cine au fost aceia de care S-a dezgustat El patruzeci de ani? N-au fost oare cei ce păcătuiseră și ale*Num. 14:22;26:65.Ps. 106:26.1 Cor. 10:5.Iuda 5. căror trupuri moarte au căzut în pustie? 18 Și cui*Num. 14:30.Deut. 1:34,35. S-a jurat El că n-au să intre în odihna Lui? Nu S-a jurat oare celor ce nu ascultaseră? 19 Vedem*Cap. 4:6. dar că n-au putut să intre din pricina necredinței lor.